În România ajutorul public judiciar este reglementat, în principal, prin O.U.G. nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 193/2008, cu modificările și completările ulterioare, precum și prin acte normative conexe, cum ar fi: Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru ș.a.
Ajutorul public judiciar reprezintă acea formă de asistenţă acordată de stat care are ca scop asigurarea dreptului la un proces echitabil şi garantarea accesului egal la actul de justiţie, pentru realizarea unor drepturi sau interese legitime pe cale judiciară, inclusiv pentru executarea silită a hotărârilor judecătoreşti sau a altor titluri executorii.
I. Cauzele în care se acordă ajutorul public judiciar
Ajutorul public judiciar prevăzut de O.U.G. nr. 51/2008 se acordă în cauze civile, comerciale, administrative, de muncă şi asigurări sociale, precum şi în alte cauze, cu excepţia celor penale.
II. Beneficiarii ajutorului public judiciar
Poate solicita acordarea ajutorului public judiciar:
a) persoana fizică, în situaţia în care nu poate face faţă cheltuielilor unui proces sau celor pe care le implică obţinerea unor consultaţii juridice în vederea apărării unui drept sau interes legitim în justiţie, fără a pune în pericol întreţinerea sa ori a familiei sale.
Prin familie se înţelege soţul/soţia, copiii sau alţi descendenţi în linie dreaptă în vârstă de până la 18 ani aflaţi în întreţinerea solicitantului, precum şi copiii sau alţi descendenţi în linie dreaptă în vârstă de peste 18 ani, dar nu mai mult de 26 de ani, dacă se află în continuarea studiilor şi în întreţinerea solicitantului.
În sensul O.U.G. nr. 51/2008, se consideră membru al familiei şi persoana care are domiciliul ori reşedinţa comună şi gospodăreşte împreună cu solicitantul, copiii sau alţi descendenţi în linie dreaptă ai acesteia în vârstă de până la 18 ani aflaţi în întreţinerea solicitantului, precum şi copiii sau alţi descendenţi în linie dreaptă în vârstă de peste 18 ani, dar nu mai mult de 26 de ani, dacă se află în continuarea studiilor şi în întreţinerea solicitantului.
b) persoana juridică (art. 42 din O.U.G. nr. 80/2013), numai dacă:
– cuantumul taxei reprezintă mai mult de 10% din media venitului net pe ultimele 3 luni de activitate;
– plata integrală a taxei nu este posibilă deoarece persoana juridică se află în curs de lichidare sau dizolvare ori bunurile acesteia sunt, în condiţiile legii, indisponibilizate. În mod excepţional, instanţa poate acorda persoanelor juridice reduceri, eşalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru, în alte cazuri în care apreciază, faţă de datele referitoare la situaţia economico-financiară a persoanei juridice, că plata taxei de timbru, la valoarea datorată, ar fi de natură să afecteze în mod semnificativ activitatea curentă a persoanei juridice.
III. Formele ajutorului public judiciar
Ajutorul public judiciar se poate acorda în următoarele forme:
a) plata onorariului pentru asigurarea reprezentării, asistenţei juridice şi, după caz, a apărării, printr-un avocat numit sau ales, pentru realizarea sau ocrotirea unui drept ori interes legitim în justiţie sau pentru prevenirea unui litigiu, denumită în continuare asistenţă prin avocat. Asistenţa prin avocat poate fi şi extrajudiciară şi constă în acordarea de consultaţii, formularea de cereri, petiţii, sesizări, iniţierea altor asemenea demersuri legale, precum şi în reprezentarea în faţa unor autorităţi sau instituţii publice, altele decât cele judiciare sau cu atribuţii jurisdicţionale, în vederea realizării unor drepturi sau interese legitime. Asistenţa extrajudiciară trebuie să conducă la furnizarea unor informaţii clare şi accesibile solicitantului, în conformitate cu prevederile legale în vigoare referitoare la instituţiile competente, şi, dacă este posibil, la condiţiile, termenele şi procedurile prevăzute de lege pentru recunoaşterea, acordarea sau realizarea dreptului ori interesului pretins de solicitant. Asistenţa extrajudiciară se acordă conform prevederilor Legii nr. 51/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
b) plata expertului, traducătorului sau interpretului folosit în cursul procesului, cu încuviinţarea instanţei sau a autorităţii cu atribuţii jurisdicţionale, dacă această plată incumbă, potrivit legii, celui ce solicită ajutorul public judiciar;
c) plata onorariului executorului judecătoresc;
d) scutiri, reduceri, eşalonări sau amânări de la plata taxelor judiciare prevăzute de lege, inclusiv a celor datorate în faza de executare silită. Eşalonarea plăţii taxelor judiciare se poate face în cel mult 48 de rate lunare.
Cu titlu particular, cu privire la persoanele juridice, dispozițiile art. 90 alin. (4) din Codul de procedură civilă stabilesc că ”persoanele juridice pot beneficia de facilităţi sub formă de reduceri, eşalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru datorate pentru acţiuni şi cereri introduse la instanţele judecătoreşti, în condiţiile legii speciale.”
În acest sens, prevederile art. 42 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru stipulează că instanţa acordă persoanelor juridice, la cerere, facilităţi sub formă de reduceri, eşalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru datorate pentru acţiuni şi cereri introduse la instanţele judecătoreşti, în următoarele situaţii limitativ prevăzute:
– cuantumul taxei reprezintă mai mult de 10% din media venitului net pe ultimele 3 luni de activitate;
– plata integrală a taxei nu este posibilă deoarece persoana juridică se află în curs de lichidare sau dizolvare ori bunurile acesteia sunt, în condiţiile legii, indisponibilizate.
În mod excepţional, instanţa poate acorda persoanelor juridice reduceri, eşalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru, în alte cazuri în care apreciază, faţă de datele referitoare la situaţia economico-financiară a persoanei juridice, că plata taxei de timbru, la valoarea datorată, ar fi de natură să afecteze în mod semnificativ activitatea curentă a persoanei juridice.
Reducerea taxei de timbru poate fi acordată separat sau, după caz, împreună cu eşalonarea sau amânarea plăţii.
Eşalonarea plăţii taxelor judiciare de timbru se poate face pe parcursul a cel mult 24 de luni şi pentru maximum 12 termene.
Important! Cauțiunea prevăzută de dispozițiile art. 719 alin. (2) din Codul de procedură civilă necesară a fi consemnată pentru a se putea dispune suspendarea executării silite sau pentru admiterea altor cereri care necesită depunerea unei cauțiuni nu poate face obiectul ajutorului public judiciar. În acest sens s-a pronunțat și Curtea Constituțională a României prin Decizia nr. 289/2018 referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 90 și art. 719 alin. (2) din Codul de procedură civilă, precum și ale O.U.G. nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă și prin Decizia nr. 502 din 7 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 941 din 22 decembrie 2014. Prin Deciziile sus-menționate, Curtea Constituțională a României a reținut omisiunea reglementării/enumării cauțiunii printre formele ajutorului public judiciar prevăzute de O.U.G. nr. 51/2008, ceea ce înseamnă că în cazul formulării unor astfel de cereri, acestea vor fi respinse ca inadmisibile.
IV. Condiţiile de acordare ale ajutorului public judiciar
Pentru persoanele fizice, ajutorul public judiciar se poate acorda, separat sau cumulat, în oricare dintre formele prevăzute la pct. III din prezentul material. Valoarea ajutorului public judiciar acordat, separat sau cumulat, în oricare dintre formele prevăzute la pct. IV lit. a)-c), nu poate depăşi, în cursul unei perioade de un an, suma maximă echivalentă cu 10 salarii minime brute pe ţară la nivelul anului în care a fost formulată cererea de acordare.
Beneficiază de ajutor public judiciar în formele prevăzute la pct. IV persoanele al căror venit mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, se situează sub nivelul de 300 lei. În acest caz, sumele care constituie ajutor public judiciar se avansează în întregime de către stat.
Dacă venitul mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, se situează sub nivelul de 600 lei, sumele de bani care constituie ajutor public judiciar se avansează de către stat în proporţie de 50%.
Ajutorul public judiciar se poate acorda şi în alte situaţii, proporţional cu nevoile solicitantului, în cazul în care costurile certe sau estimate ale procesului sunt de natură să îi limiteze accesul efectiv la justiţie, inclusiv din cauza diferenţelor de cost al vieţii dintre statul membru în care acesta îşi are domiciliul sau reşedinţa obişnuită şi cel din România.
Ajutorul public judiciar se acordă, potrivit prezentei ordonanţe de urgenţă, independent de starea materială a solicitantului, dacă prin lege specială se prevede dreptul la asistenţă judiciară sau dreptul la asistenţă juridică gratuită, ca măsură de protecţie, în considerarea unor situaţii speciale, precum minoritatea, handicapul, un anumit statut şi altele asemenea. În acest caz, ajutorul public judiciar se acordă fără îndeplinirea criteriilor prevăzute la art. 8, dar numai pentru apărarea sau recunoaşterea unor drepturi sau interese rezultate ori aflate în legătură cu situaţia specială care a justificat recunoaşterea, prin lege, a dreptului la asistenţă judiciară sau la asistenţă juridică gratuită.
La stabilirea venitului se iau în calcul orice venituri periodice, precum salarii, indemnizaţii, onorarii, rente, chirii, profit din activităţi comerciale sau dintr-o activitate independentă şi altele asemenea, precum şi sumele datorate în mod periodic, cum ar fi chiriile şi obligaţiile de întreţinere.
Pentru persoanele juridice, condițiile acordării ajutorului public judiciar sunt cele arătate la pct. III din prezentul material.
V. Refuzul acordării ajutorului public judiciar
Ajutorul public judiciar poate fi refuzat când este solicitat abuziv, când costul său estimat este disproporţionat faţă de valoarea obiectului cauzei, precum şi atunci când acordarea ajutorului public judiciar nu se solicită pentru apărarea unui interes legitim ori se solicită pentru o acţiune care contravine ordinii publice sau celei constituţionale.
Dacă cererea pentru a cărei soluţionare se solicită ajutor public judiciar face parte din categoria celor care pot fi supuse medierii sau altor proceduri alternative de soluţionare, cererea de ajutor public judiciar poate fi respinsă, dacă se dovedeşte că solicitantul ajutorului public judiciar a refuzat anterior începerii procesului să urmeze o asemenea procedură.
Ajutorul public judiciar poate fi refuzat atunci când solicitantul pretinde despăgubiri pentru atingeri aduse imaginii, onoarei sau reputaţiei sale, în condiţiile în care acesta nu a suferit vreun prejudiciu material, precum şi în cazul în care cererea decurge din activitatea comercială sau dintr-o activitate independentă desfăşurată de solicitant.
VI. Restituirea ajutorului public judiciar
Orice persoană interesată va putea sesiza oricând instanţa care a încuviinţat ajutorul public judiciar, prezentând dovezi cu privire la situaţia reală a celui căruia i s-a încuviinţat cererea; ajutorul public judiciar nu se suspendă în cursul noilor cercetări.
Dacă instanţa constată că cererea de ajutor public judiciar a fost făcută cu rea-credinţă, prin ascunderea adevărului, va obliga, prin încheiere, pe cel care a beneficiat nejustificat de ajutor public judiciar la restituirea cu titlu de despăgubire a sumelor de care a fost scutit, precum şi la o amendă în cuantum de până la 5 ori suma pentru care a obţinut nejustificat scutirea.
Împotriva încheierii se poate face numai cerere de reexaminare, putându-se solicita motivat să se revină asupra despăgubirii sau a amenzii ori să se dispună reducerea acestora. Cererea se face în termen de 5 zile de la data comunicării încheierii şi se soluţionează de un alt complet, prin încheiere irevocabilă.
Dispozitivul încheierii cuprinzând obligaţia de plată a sumelor constituie titlu executoriu.
VII. Stingerea dreptului la ajutor public judiciar
Dreptul la ajutor public judiciar se stinge prin moartea părţii sau prin îmbunătăţirea stării sale materiale până la un nivel care să îi permită să facă faţă costurilor procesului.
VIII. Competenţa şi procedura de acordare a ajutorului public judiciar
Cererea de acordare a ajutorului public judiciar se adresează instanţei competente pentru soluţionarea cauzei în care se solicită ajutorul; în cazul ajutorului public judiciar solicitat pentru punerea în executare a unei hotărâri, cererea este de competenţa instanţei de executare.
În cazul în care instanţa competentă nu se poate stabili potrivit regulilor de mai sus, competentă este judecătoria în a cărei circumscripţie teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa solicitantul.
Dacă ajutorul public judiciar este solicitat într-un proces în curs, cererea sau, după caz, cererile de acordare a ajutorului public judiciar se soluţionează, dacă legea nu prevede altfel, de completul învestit cu soluţionarea cererii principale.
Ajutorul public judiciar se acordă oricând în cursul judecăţii, de la data formulării cererii de către persoana interesată, şi se menţine pe tot parcursul etapei procesuale în care a fost solicitat.
Cererea pentru acordarea ajutorului public judiciar este scutită de taxă de timbru.
Ajutorul public judiciar pentru exercitarea unei căi de atac se poate acorda în urma unei noi cereri.
Cererea pentru acordarea ajutorului public judiciar în vederea exercitării unei căi de atac se adresează instanţei a cărei hotărâre se atacă, în mod obligatoriu, înăuntrul termenului pentru exercitarea căii de atac şi se soluţionează de urgenţă de un alt complet decât cel care a soluţionat cauza pe fond.
Prin introducerea cererii pentru acordarea ajutorului public judiciar, termenul pentru exercitarea căii de atac se întrerupe o singură dată, dacă solicitantul depune în termen de cel mult 10 zile înscrisurile doveditoare. De la data comunicării încheierii prin care s-a soluţionat cererea de ajutor public judiciar ori, după caz, cererea de reexaminare, în sensul admiterii, respectiv al respingerii, începe să curgă un nou termen pentru exercitarea căii de atac.
IX. Elementele obligatorii ale cererii de ajutor public judiciar
Cererea pentru acordarea ajutorului public judiciar se formulează în scris şi va cuprinde menţiuni privind obiectul şi natura procesului pentru care se solicită ajutorul public judiciar, identitatea, codul numeric personal, domiciliul şi starea materială a solicitantului şi a familiei sale, ataşându-se înscrisuri doveditoare ale veniturilor acestuia şi ale familiei sale, precum şi dovezi cu privire la obligaţiile de întreţinere sau de plată.
Cererea va fi însoţită şi de o declaraţie pe propria răspundere a solicitantului în sensul de a preciza dacă în cursul ultimelor 12 luni a mai beneficiat de ajutor public judiciar, în ce formă, pentru ce cauză, precum şi cuantumul acestui ajutor.
La primirea cererii pentru acordarea ajutorului public judiciar solicitantului i se va pune în vedere faptul că, în cazul pierderii procesului, cheltuielile de judecată ale celeilalte părţi vor fi în sarcina sa, precum şi posibilitatea restituirii sumelor primite cu titlu de ajutor public judiciar.
Instanţa poate solicita orice lămuriri şi dovezi părţilor sau informaţii scrise autorităţilor competente.
X. Reguli speciale privind acordarea ajutorului public judiciar cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene sau altor persoane care au domiciliul ori reşedinţa obişnuită pe teritoriul unui stat membru şi formularea unei cereri de asistenţă judiciară către un alt stat membru al Uniunii Europene
Cererea de acordare a ajutorului public judiciar, formulată de cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene sau de persoane care au domiciliul sau reşedinţa obişnuită în unul dintre aceste state, altul decât România, se depune însoţită de documente justificative:
a) fie prin intermediul autorităţii centrale a statului membru de domiciliu sau de reşedinţă al solicitantului;
b) fie prin intermediul autorităţii centrale române;
c) fie direct la instanţa română competentă.
Cererea, precum şi înscrisurile doveditoare se depun traduse în limba română.
Când cererea este depusă prin intermediul autorităţii centrale române, aceasta are obligaţia transmiterii către instanţa competentă.
În cazul în care, la data formulării cererii de ajutor public judiciar, nu se poate determina instanţa competentă, cererea se soluţionează de Tribunalul Bucureşti.
Asistenţa extrajudiciară se asigură de Baroul Bucureşti.
Ajutorul public judiciar încuviinţat include, în afara formelor prevăzute la pct. III din prezentul material, următoarele:
a) cheltuielile pentru traducerea înscrisurilor depuse de beneficiar şi care au fost solicitate de instanţă sau de autoritatea cu atribuţii jurisdicţionale în vederea soluţionării cauzei;
b) asigurarea unui interpret în procedurile în faţa instanţei/autorităţii cu atribuţii jurisdicţionale;
c) cheltuielile deplasării în România, pe care beneficiarul asistenţei sau o altă persoană trebuie să o facă la cererea instanţei ori a autorităţii cu atribuţii jurisdicţionale ori în cazul în care legea prevede prezenţa obligatorie a uneia dintre aceste persoane.
Cetăţenii români, precum şi cetăţenii străini şi apatrizii, cu domiciliul sau reşedinţa obişnuită pe teritoriul României, beneficiază de consultanţă juridică gratuită din partea autorităţii centrale române, în condiţiile O.U.G. nr. 51/2008, în vederea obţinerii asistenţei juridice în cauze de competenţa instanţelor unui alt stat membru al Uniunii Europene sau pentru executarea unei hotărâri pe teritoriul unui alt stat membru al Uniunii Europene, în condiţiile prevăzute de legea acelui stat. Autoritatea centrală română asistă solicitantul, asigurându-se ca cererea, completată conform anexei O.U.G. nr. 51/2008, să fie însoţită de toate documentele conexe pretinse de autoritatea competentă a statului solicitat.
Autoritatea centrală română asigură traducerea cererii şi a documentelor conexe necesare. Traducerea se face:
a) fie în limba oficială a statului membru solicitat;
b) fie în una dintre limbile acelui stat ce corespunde uneia dintre limbile instituţiilor Comunităţii;
c) fie în una dintre limbile acceptate de statul membru solicitat, potrivit Directivei (CE) nr. 8/2003 de îmbunătăţire a accesului la justiţie în litigiile transfrontaliere prin stabilirea unor norme minime comune privind asistenţa judiciară acordată în astfel de litigii.
Autoritatea centrală română, în termen de 15 zile de la data primirii cererii şi a documentelor conexe, traduse, le transmite autorităţii de primire competente a acelui stat membru.
Autoritatea centrală română poate refuza transmiterea unei cereri de asistenţă juridică într-un alt stat membru dacă o astfel de cerere este vădit neîntemeiată sau excedează domeniului de aplicare al Directivei (CE) nr. 8/2003.
În cazul în care cererea de asistenţă juridică formulată şi transmisă este respinsă de autoritatea competentă a statului membru solicitat, autoritatea centrală română va cere solicitantului restituirea cheltuielilor de traducere.
Cererile şi documentele conexe, transmise sau primite sunt scutite de formalitatea legalizării sau de orice altă formalitate echivalentă.
Avocat Andrei-Gheorghe Gherasim, Colaborator ”MCP Cabinet Avocati”