Decizie nr. 329/2019 din 28.06.2019, Curtea de Apel Bucuresti, litigiu privind regimul strainilor (Contencios administrativ si fiscal)
Decizie
din 28 iunie 2019
329/2019
Text speţă
Cod ECLI ECLI:RO:CABUC:2019:177.xxxxxx
Dosar nr. XXXXXXXXXX
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL BUCUREŞTI
SECŢIA A IX-A C_________ ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
SENTINŢA CIVILĂ Nr. 329/2019
Şedinţa publică de la 28 Iunie 2019
Curtea constituită din:
PREŞEDINTE A_____ C______ O_____
Grefier F______ C_______ B_____
Pe rol se află judecarea cauzei de contencios administrativ şi fiscal formulată de reclamant E_____ A__ A_________ I___ în contradictoriu cu pârâtul M_________ A_________ I______ -I____________ G______ AL POLIŢIEI DE FRONTIERĂ , având ca obiect litigiu privind regimul străinilor.
Dezbaterile şi susţinerile părţilor au avut loc în şedinţa publică de la 07.06.2019 şi au fost consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, parte integrantă din prezenta, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunţarea la data de 21.06.2019, respectiv data de astăzi când a hotărât următoarele:
CURTEA:
Deliberând asupra cauzei de faţă, reţine următoarele:
I. Cererile, susţinerile şi apărările părţilor:
1.Cererea de chemare în judecată:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 11.01.2019, pe rolul Curţii de Apel Bucureşti-Secţia a IX-a de contencios administrativ şi fiscal, reclamantul E_____ A__ A_________ I___ a solicitat în contradictoriu cu pârâtul M_________ A_________ I______ -I____________ G______ AL POLIŢIEI DE FRONTIERĂ:
a). Admiterea contestaţiei si anularea Deciziei nr. xxxxxx din 16.11.2018 emisa de I____________ G______ al Politiei de Frontiera, prin care s-a aplicat măsura interzicerii intrării pe teritoriul României pentru o perioada de 15 ani ca nelegala si netemeinica, respectiv anularea măsurii interdicţiei de intrare in Romania pentru o perioada de 15 ani;
b). Obligarea paratului la plata c heltuielilor de judecata.
Având in vedere următoarele considerente de fapt si in drept:
Reclamantul la data de 19.09.2018 s-a deplasat intr-o vizita la Egipt urmând sa se întoarcă la data de 22.09.2018. Astfel cum rezulta si din vizele aplicate pe paşaport, plecarea s-a efectuat de la Bucureşti de pe aeroportul Otopeni fara sa existe vreo problema, însa la întoarcere la controlul paşapoartelor acesta a fost oprit.
I s-a comunicat verbal ca permisul de şedere a fost anulat si ca nu are voie sa __________________ ani, fara însa a i se comunica un înscris din care sa rezulte ca permisul de şedere a fost anulat, ori interidictia intrării in Romania. Reclamantul a semnat o adresa care prevedea refuzul de intrare in tara, acesta fiindu-I comunicata numai in urma contactării telefonice a ambasadei de către soţia reclamantului.
Reclamantul este o persoana cu handicap locomotor si are o problema la unul din picioare datorita faptului ca a fost imobilizat in scaun in zona de tranzit a avut nevoia de intervenţie medicala fiind chemata salvarea de 2 ori administrându-i-se nişte injecţii. Ambasada Egiptului a încercat sa ____________________ reclamantul trimiţând pe cineva la aeroport dar nu i s-a permis accesul persoanei respective. După multe apeluri efectuate de către Ambasada Egiptului reclamantul a primit mâncare.
Reclamantul a precizat că soţia acestuia a contactat telefonic in mod repetat politia de frontiera si ofiţerii de la aeroport pentru a afla motivul pentru care i se interzice intrarea in tara, însa au refuzat sa ii dea detalii spunând ca trebuie sa se adreseze Serviciului de Emigrări Cluj pentru ca aceştia sunt cei care au anulat permisul de şedere. Însa fiind weekend nu au putut fi contactaţi
Reclamantul a încercat sa explice ca fiind weekend sa i se permită sa mai ramana pana când începe saptamana pentru a i se comunica daca s-a anulat permisul de şedere si daca da pentru a I se comunica o decizie in acest sens, însa duminica seara a fost retrimis înapoi in Egipt. I s-a permis sa trimită bagajele acasă in Mun. Cluj.
La momentul in care reclamantul a ajuns in Cairo, luni 24.09.2018, a mers la Ambasada României care a spus ca trebuie sa facă o petiţie online, moment in care reclamantul a formulat o petitie online împotriva primirii adresei de refuz de intrare in Romania din data de 22.09.2019.
Reclamantul este jurnalist dar nu profesează, de foarte mulţi ani participa in Mun. Cluj la diverse evenimente pentru promovarea turistica a Egiptului.
Acesta a venit in Romania de 9 ani, perioada in care a avut aceeaşi locuinţa.
Este căsătorit cu un cetatean roman din data de 28.08.2009, are 3 copii minori in vârsta de 6 ani, 8 ani, 9 ani. Doi dintre copii fac terapie, având probleme. Unul dintre aceştia având ADHD mediu, moderat.
Reclamantul reprezintă un sprijin pentru întreaga familie, acesta fiind si asistent personal conform contractului individual de munca nr. xxxxx/27.12.2017.
In urma cererilor adresate Inspectoratului G______ al Politiei de Frontiera, înregistrate sub nr. 13XXXXX4.09.2018 respectiv CR xxxxx/26.09.2018 s-a transmis răspunsul din data de 05.10.2018, prin care se comunica ca având in vedere datele cu caracter personal, instituţia se afla in imposibilitatea de a da curs cererilor formulate, in condiţiile in care acestea nu au fost întocmite in forma prevăzută de legislaţia in vigoare privind exprimarea consimţământului, iar transmiterea datelor in discuţie reprezintă o prelucrare a acestora.
In urma acestui răspuns in urma contactării politiei de frontiera s-a comunicat ca reclamantul trebuie sa isi exprime acordul privind procesarea datelor. Acest acord a fost semnat la data de 19.10.2018.
Ulterior transmiterii acordului mai sus menţionat s-a formulat o noua petiţie in luna octombrie 2018 la care nu s-a primit răspuns in termenul prevăzut de 30 de zile.
In data de 04. decembrie 2018 s-a formulat plângere, in urma căreia s-a primit răspunsul nr. CR xxxxx din 13.01.2019 prin care se mentionaza faptul ca “ s-a încercat transmiterea răspunsului la cele doua adrese de mail menţionate in cuprinsul petiţiei, însa operaţiunea a eşuat deoarece acestea nu erau valide. De asemenea, instituţia noastra a procedat la transmiterea răspunsului prin Posta R_____ la adresa precizata de soţul dumneavoastră, insa plicul s-a întors cu menţiunea – destinatar mutat de la adresa indicată -. In aceste condiţii, va remitem anexat, adresa de rapuns la petitia transmisa anterior, înregistrata cu nr. CR xxxxx/16.11.2018.”
Reclamantul a menţionat ca adresele de e-mail sunt valide fiind aceleaşi, si adresa de domiciliu este aceeaşi, astfel incat motivele invocate nu sunt conform realităţii.
In cuprinsul adresei de răspuns înregistrata cu nr. CR xxxxx/16.11.2018, se arata ca „… in legătură cu măsură nepermiterii intrării in Romania, in temeiul prevederilor art. 8 din OG nr. 27/2002, va comunicam faptul ca dumneavoastră figuraţi in baza de date a Politiei de Frontiera Romane cu o semnalare restrictiva tip nepermiterea intrării pe teritoriul României, măsură instituita pentru o perioada de 15 ani (valabila pana la data de 18.09.2033) in conformitate cu dispoziţiile OUG nr. 194/2002 si ale Legii nr. 51/1991, pentru motive care privesc siguranţa naţionala a României.
In cuprinsul documentului intitulat “ Refuzul intrării la Frontiera” întocmit la data de 22.09.2018 este menţionat ca motiv “ Este o persoana care a fost data in consemn in scopul refuzului intrării. ”
1. Lipsa comunicării deciziei de interzicere a intrării in Romania – decizia contestata –reclamantul a precizat:
Conform dispoziţiilor art. 106 ind. 3 alin (2) din OUG 194/2002 “ Interzicerea intrării in Romania se dispune sau de către organele politiei de frontiera precum si împotriva străinilor prevăzuţi la art. 8 alin (1) lit. b). – d) ”
Conform alin ( 4) “ Dispunerea măsurii de interzicere a intrării in Romania se comunica străinilor in scris, de către organul care a luat măsură si conţine motivarea in fapt si in drept , precum si informaţiile privind căile de atac posibile. ‘
Persoana căreia i se refuza permisiunea de intrare trebuie anunţata in scris cu privire la decizia respectiva, astfel incat aceasta sa ii poata intelege conţinutul si implicaţiile.
Dreptul la o buna administrare, dreptul la o cale de atac eficienta si dreptul la un proces echitabil, sunt drepturi fundamentele ce trebuie respectate. ( art. 41 si art. 47 din Carta.)
Astfel din datele de mai sus rezulta următoarele:
Având in vedere data la care se împlineşte termenul de interdicitie, respectiv 18.09.xxxxx, rezulta ca aceasta interdicitie ar fi fost instituita la data de 18.09.2018;
La data de 19.09.2018 reclamantul a părăsit teritoriul României fara sa I se aducă la cunoştinţa existent vreunei sancţiuni ori interdicţii;
Momentul la care a luat la cunoştinţa de existenta unei interdicţii aplicata prin decizia nr. xxxxxx, este data de 03.01.2019:
2. Decizia de aplicare a interdicţiei înregistrata sub nr. xxxxxx este emisa la data de 16.11.2018, astfel incat aceasta nu exista si nu putea produce efecte nici la data de 18.09.2018 si nici la data de 22.09.2018 (data la care i-a fost refuzata intrarea), astfel cum s-a motivate in cuprinsul adresei nr. CR xxxxx/16.11.2018.
3. Lipsa motivării in fapt a măsurii de interzicere a intrării in Romania
Masurile care afectează libera circulaţie si şedere trebuie sa respecte principiul proportionalitatii si sa se bazeze exclusiv pe comportamentul personal al persoanei in cauza.
Acest comportament trebuie sa reprezinte o ameninţare reala, suficienta de grava, care afectează interesele fundamentale ale societăţii.
Autorităţile trebuie sa evalueze mai mulţi factori, cum ar fi durata rezidentei, vârsta, starea de sănătate, gradul de integrare si situaţia familiala si economica din Romania.
Decizia contestata fiind emisa fara analiza proportionalitatii, comportamentului individual si evaluarea factorilor astfel cum au fost menţionaţi mai sus.
Nu a fost efectuata o analiza a proportionalizatii măsurii aplicate.
Principiul proportionalitatii trebuie sa domine si in cadrul procedurilor de emitere a actelor administrative, intrucat in urma unei analize de fond instanţa sa poată verifica daca măsura interdicţiei de intrare in Romania pe o durata de 15 ani este necesara si corespunde scopului pentru care s-a instituit posibilitatea luării acesteia, astfel incat prin raportare la situaţia de fapt, la persoana străinului aceasta măsură sa fie singura măsură necesara.
Reclamantul a apreciat că măsură luata nu este justificata pentru următoarele considerente:
Comisia Europeana a recomandat respectarea principiului potrivit căruia toate circumstanţele individuale ale unui caz trebuie identificate si, in cazuri comparabile, trebuie sa se acorde importanta egala intereselor individuale si publice.
De asemenea, echilibrarea intereselor individuale si publice relevante trebuie sa fie rezonabila si proporţionala.
Statele membre trebuie sa p rezinte in mod explicit motivele deciziilor acestora .
Nu se menţionează care dintre ipotezele prevăzute de art. 8 alin (1) lit. ______________/2002 se aplica in cazul de fata.
Art. 8 alin (1) lit. b).” sunt semnalaţi de organizaţii internaţionale la care Romania este parte, precum si de instituţii specializate in combaterea terorismului ca finanţează, pregătesc, sprijină in orice mod sau comit acte de terorism”.
In urma analizării conţinutului textului de lege menţionat in cuprinsul deciziei a solicitat să se aibă în vedere ca nu se menţionează in care dintre ipoteze se regăseşte reclamantul.
In lipsa unei motivări in fapt si a unei motivări concrete in drept, în opinia reclamantului, decizia este nelegala.
Restricţiile prevăzute de art. 8 alin (1) lit. b) trebuie sa fie interpretate in mod limitativ.
Deciziile trebuie sa fie motivate corespunzător si trebuie sa menţioneze motive in fapt si in drept pe care se întemeiază, astfel incat persoana in cauza sa poată lua masurile efective pentru a-si asigura apărarea si instanţele naţionale sa poată reexamina cauza in conformitate cu dreptul la o cale de atac eficienta (art. 47 din CDFUE).
Simpla indicarea a uneia sau a mai multor opţiuni prin bifarea unei căsuţe este insuficienta.
Cauza C — 300/11 ZZ Curtea a hotărât ca motivul unui astfel de refuz trebuie comunicat persoanei in cauza.
In aceasta cauza nu au fost comunicate motivele pentru care a fost emisa o decizie de refuzare de intrare in tara din motive de securitate naţionala. Curtea a confirmat ca persoana interesata are dreptul de a fi informata cu privire la motivul deciziei de refuzare a intrării, protecţia necesara a siguranţei statului neputând avea ca efect lipsirea persoanei interesate de dreptul sau de a fi ascultata si prin urmare anularea caracterului efectiv al dreptului sau de a exercita căile de atac.
4. Prin măsură adoptata sunt incalcate drepturi fundamentale ale reclamantului: dreptul la libertatea de circulaţie si de şedere, dreptul la viaţa privata si de familie (art. 7 din Carta si art. 8 din CEDO), interesul superior al copilului ( art. 24 din Carta, art. 9 din Convenţia privind drepturile copilului)
Nu s-a avut in vedere niciun moment impactul unei astfel de decizii asupra vieţii personale si de familiei a reclamantului.
Nu s-a avut in ve dere primordialitatea interesului superior al copilului si dreptul de a întreţine cu regularitate relaţii personale si contacte directe cu ambii părinţi.
Curtea Europeana a Drepturilor Omului a statuat ca îndepărtarea unei persoane dintr-o tara in care trăiesc rudele sale apropiate poate constitui o incalcare a drepturilor la respectarea vieţii de familie astfel cum este garantat de art. 8 alin (1) din Convenţie.
Art. 7 din Carta drepturilor fundamentale ale UE reglementează dreptul persoanei la respectarea vieţii private şi de familie.
Art. 24 din Carta drepturilor fundamentale ale UE menţionează ca orice copil are dreptul de a întreţine cu regularitate relaţii personale şi contacte directe cu ambii părinţi, cu excepţia cazului în care acestea sunt contrare interesului său.
Măsură interdicţiei nu trebuie sa duca la incalcarea drepturilor si libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor.
Reclamantul a solicitat să se aibă în vedere că este in Romania de 9 ani de zile, avea un loc de munca, are o familie fiind căsătorit cu un cetatean roman si 3 copii minori. Având in vedere perioada mare de timp pe teritoriul României a dezvoltat in mod firesc un mod de viaţa adaptat societăţii romaneşti si s-a integrat in societate atât social cat si profesional, astfel incat imposibilitatea de _____________________ de 15 ani de zile ii afectează in mod grav atât viaţa de familie cat si relaţiile din societate.
III. In drept reclamantul a invocat dispoziţiile:
– art. 106 ind. 3 alin (5) din OUG 194/2002, OUG 194/2002 privind Regimul juridic al străinilor, Legea 554/2004 privind contenciosul administrativ, art. 7 din Carta si art. 8 din CEDO, interesul superior al copilului , art. 24 din Carta, art. 9 din Convenţia privind drepturile copilului , CEDO, Carta Drepturilor Fundamentale ale UE, art. 194 cod. Proc. Civ, art. 453 cod. Civ, si toare dispoziţiile legale menţionate in cuprinsul prezentei cereri de chemare in judecata.
IV. Probatoriul
În probatoriu a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri.
2.Apărările formulate de pârâţi:
La data de 20.02.2019 pârâtul a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia conexităţii cu consecinţa trimiterii cauzei la dosarul nr. XXXXXXXXXX aflat pe rolul Curţii de Apel Bucureşti Secţia a IX-a C_________ Administrativ şi Fiscal pentru următoarele considerente :
In conformitate cu prevederile art. 139 alin. (1) Cod Procedură Civilă „ pentru asigurarea unei bune judecăţi, în primă instanţă este posibilă conexarea mai multor procese în care sunt aceleaşi părţi sau chiar împreună cu alte părţi si al căror obiect si cauză au între ele o strânsă legătură ”.
Astfel, a solicitat să se constate că există o strânsă legătură de părţi, obiect şi cauză cu acţiunea introdusă în dosarul nr. XXXXXXXXXX aflat pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, iar pentru buna desfăşurare a judecăţii şi preîntâmpinarea unor soluţii contradictorii, a solicitat admiterea excepţiei invocate şi ataşarea dosarului la dosarul nr. XXXXXXXXXX aflat pe rolul Curţii de Apel Bucureşti.
Pe fond, a solicitat respingerea acţiunii formulate de reclamant ca neîntemeiată, pentru următoarele considerente:
In fapt, la data de 22.09.2018, ora 10:40, cu avionul companiei Aegean Airlines, zbor A3960 din direcţia A____, s-a prezentat pentru a ________________________ egiptean A__ ABDELMAGID I___ E_____, născut la data de 28.01.1972, care s-a legitimat cu paşaportul simplu-Egipt numărul A18036241, eliberat la data de 31.03.2016, valabil până la 30.03.2023 şi permisul de şedere temporară emis de România cu menţiunea: membru de familie cetăţean român cu drept de muncă eliberat la data de 08.01.2018, valabil până la data de 01.09.2019.
In urma examinării condiţiilor de intrare prevăzute în temeiul art. 6 din OUG nr. 194/2002 s-a constatat faptul că pe numele reclamantului sunt introduse semnalări în scopul refuzului intrării pe teritoriul statului român, atât în Sistemul de Informaţii N_______, cât şi în Sistemul de Informaţii Schengen, conform art. 24 din Regulamentul nr. 1987/2006 privind instituirea, funcţionarea şi utilizarea Sistemului de Informaţii Schengen din a doua generaţie (SIS II).
Prin urmare, nu s-a permis intrarea în ţară fiind luată măsura Refuzului intrării la Frontieră, în conformitate cu prevederile art. 8 lit. a coroborat cu art. 6 alin. 1 lit. e) şi g) din OUG nr. 194/2002 privind regimul străinilor, fiind înmânat formularul de refuz al intrării prevăzut la Anexa 5 din Regulamentul (UE) 2016/399 cu privire la Codul Uniunii privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane (Codul Frontierelor Schengen).
Ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate faţă de dispoziţiile din legile i______, cu respectarea prevederilor actului de aderare {art. 148 alin. 2 din Constituţie). Parlamentul, P___________ României, Guvernul şi autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligaţiilor rezultate din actul aderării şi din prevederile alineatului (2)- a se vedea art. 148 alin. 2 din Constituţie.
Totodată, în conformitate cu Decizia UE 2018/934 a Consiliului privind punerea în aplicare a dispoziţiilor rămase ale acquis-ului Schengen referitoare la Sistemul de Informaţii Schengen în România şi Bulgaria, începând cu data de 01.08.2018 cele două state au fost obligate să respecte acţiunea de urmat aferentă alertelor instituite de către un alt stat membru în baza art. 24 din Regulamentul 1987/2006.
De asemenea I____________ G______ al Poliţiei de Frontieră a instituit măsura interzicerii intrării în România, pentru o perioadă de 15 ani, valabilă până la data de 18.09.2033, la solicitarea Serviciului Român de Informaţii nr. xxxxxxxx/19.09.2018, în conformitate cu prevederile 106A3 alin. (2) coroborat cu art. 8 alin. (1) lit. b) şi art. 106A4 alin. (10) din OUG nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, pentru
Documentul conţine date cu caracter personal protejate de prevederile Regulamentului (UE) nr. 679/2016 motive care privesc securitatea naţională, în sensul prevăzut de Legea nr. 51/1991 privind siguranţa naţională a României,
,,ART. 106A3 – Dispunerea măsurii de interzicere a intrării în România.
(….) (2) Interzicerea intrării în România se dispune, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, de I____________ G______ pentru Imigrări sau de organele poliţiei de frontieră şi în situaţia în care străinul nu a făcut obiectul unei măsuri de îndepărtare, precum şi împotriva străinilor prevăzuţi la art. 8 alin. (I) lit. b)-d) şi art. 8 alin. (2) lit. a)-bAl) sau care nu îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. h)*).
ART. 8 -Nepermiterea intrării în România (1) Străinilor nu li se permite intrarea pe teritoriul statului român dacă (…): b) sunt semnalaţi de organizaţii internaţionale la care România este parte, precum şi de instituţii specializate în combaterea terorismului că finanţează, pregătesc,sprijină în orice mod sau comit acte de terorism.
ART. 106A4 alin. (10) In cazul străinilor prevăzuţi la art. 8 alin. (1) lit. b)-d), durata interdicţiei de intrare este de 15 ani. ”
La data de 22.09.2018 reclamantul s-a prezentat pentru intrarea în România, acestuia nefiindu-i permisă intrarea, iar potrivit prevederilor art. 8 alin. (4) din OUG nr. 194/2002 conform cărora „Măsura nepermiterii intrării în România se motivează de către organele poliţiei de frontieră şi se comunică imediat persoanei în cauză, utilizând formularul prevăzut în partea B din anexa V la Codul frontierelor Schengen, precum şi Centrului N_______ de Vize din cadrul Ministerului A_________ Externe. ”, în mod corect, pârâtul a informat reclamantul cu privire la măsura luată împotriva acestuia prin formularul din data de 22.09.2018 ora 10:40.
De asemenea, a făcut precizarea că dispunerea măsurii interzicerii intrării pe teritoriul României a fost comunicată reclamantului ulterior, dat fiind faptul că acesta nu se afla în tară la momentul instituirii.
Astfel a arătat faptul că la nivelul IGPF au fost înregistrate anterior două petiţii cu nr. CRI 3482/19.10.2018 şi CR13505/22.10.2018, prin care numitul A__ ABDELMAGID I___ E_____ a solicitat informaţii în legătură cu măsura de nepermitere a intrării pe teritoriul României dispusă pe numele său.
De asemenea, a menţionat faptul că la cele două petiţii s-a răspuns prin adresa nr. CRI3505/16.11.2018, dar aceasta nu a putut fi transmisă prin poşta electronică întrucât cele două adrese de email nu erau valide, iar plicul transmis prin Poşta Română a fost returnat pârâtului cu menţiunea,,destinatar mutat de la adresa indicată ’ ’.
Ulterior, s-a primit o nouă petiţie, înregistrată la nivelul IGPF cu nr. CR xxxxx/17.12.2018, prin care numita M______ R_____ I____, în calitate de soţie a contestatorului, reclama neprimirea răspunsului la petiţia transmisă anterior. Astfel că, la adresa de răspuns transmisă petentei au fost ataşate atât răspunsul formulat anterior, cât şi decizia motivată privind dispunerea măsurii interzicerii intrării în România fată de reclamant.
In speţa pârâtul a învederat faptul că actele reţinute în sarcina cetăţeanului egiptean A__ A_________ I___ E_____ constituie ameninţări la adresa securităţii naţionale în sensul prevederilor Legii nr. 51/1991 privind securitatea naţională a României, republicată, comportamentul persoanei vizate reprezentând o ameninţare reală, actuală şi suficient de gravă pentru valorile fundamentale ale societăţii româneşti.
De asemenea a precizat că măsura interzicerii intrării pe teritoriul României a reclamantului constituie o modalitate de restrângere a exercitării dreptului la liberă circulaţie pe teritoriul României, având ca efect nepermiterea intrării în România a reclamantului, dispusă pentru o perioadă de 15 ani, valabilă până la data de 18.09.2033, având la bază adresa formulată de Serviciul Român de Informaţii nr. xxxxxxxx din 19.09.2018, prin care a fost solicitată măsura în discuţie, fundamentată pe săvârşirea de către reclamant a unor activităţi care reprezintă ameninţări la adresa securităţii naţionale a României, în sensul Legii nr. 51/1991 privind securitatea naţională a României, republicată.
Pârâtul a arătat instanţei faptul că, măsura interzicerii intrării pe teritoriul României, dispusă cu privire la reclamantul A__ A_________ I___ E_____ este motivată, prin aplicarea normelor prevăzute de art. 106A3 alin. (2) coroborat cu art. 8 alin. (3) şi art. 106A4 alin. (10) din OUG nr. 194/2002 şi cu respectarea principiului proporţionalităţii în raport cu gravitatea faptelor, aşa cum acestea au fost stabilite în sarcina reclamantului, măsura prezentând un just echilibru între protejarea securităţii naţionale şi cea a intereselor private ale persoanei în cauză, aceasta fiind prevăzută de lege, având la bază un scop legitim şi constituindu-se într-un mijloc necesar menţinerii securităţii naţionale într-o societate democratică.
De asemenea, a învederat faptul că I____________ G______ al Poliţiei de Frontieră a procedat, în conformitate cu prevederile art.25 şi urm. din H.G. nr. 445/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a O.U.G. nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României, coroborate cu prevederile art. 106A3 alin. (2) coroborat cu art. 8 alin. (1) lit. b) şi 106A4 alin. (10) din OUG nr. 194/2002, la instituirea măsurii interzicerii intrării pe teritoriul României cu privire la reclamantul A__ A_________ I___ E_____ pentru acte care se constituie ameninţări la adresa ordinii publice şi securităţii naţionale, în sensul prevederilor Legii nr. 51/1991.
In ceea ce priveşte afirmaţiile reclamantului privind respectarea principiului proporţionalităţii, accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil,
Pârâtul a învederat faptul că măsura de nepermitere a intrării reclamantului pe teritoriul României are caracterul unui act administrativ adoptat ca şi consecinţă a încălcărilor grave ale normelor privind securitatea naţională a României.
De asemenea, a precizat faptul că, contrar susţinerilor reclamantului, acestuia i-au fost aduse la cunoştinţă atât motivele pentru care a fost instituită măsura, cât şi modalitatea şi termenul în care putea sesiza instanţa de judecată pentru un control de legalitate.
Documentul conţine date cu caracter personal protejate de prevederile Regulamentului (UE) nr. 679/2016
Astfel, prin informarea cu nr. xxxxxx/16.11.2018, pârâtul i-a comunicat reclamantului precizări privind perioada de valabilitate, motivele dispunerii, baza legală, procedura de încetare, şi de contestare a măsurii, fiind în integralitate îndeplinite prevederile art. 106A3 alin. (4) din OUG nr. 194/2002, referitoare la comunicarea străinilor a dispunerii restricţiei privind accesul în România.
Având în vedere consideraţiile expuse, a solicitat să respingă acţiunea reclamantului ca neîntemeiată.
Probe: In conformitate cu prevederile art. 254 şi următoarele din Codul de Procedură Civilă a solicitat admiterea probei cu înscrisuri, drept pentru care a ataşat întâmpinării în copie certificată „conform cu originalul”:
– decizia nr. xxxxxx/16.11.2018
– formularul- refuzul intrării la frontieră din data de 22.09.2018;
– fila informatizată din paşaportul egiptean şi permisul de şedere emis de România cu datele de identitate ale persoanei în cauză;
– formularul Notification of Charge înaintat companiei aeriene Aegean Airlines prin care s-a adus la cunoştinţă faptul că persoanei în cauză nu i s-a permis intrarea în ţară, precum şi informarea cu obligaţiile ce revin companiei transportatoare în această situaţie.
Pârâtul a învederat faptul că informaţiile comunicate Inspectoratului G______ al Poliţiei de Frontieră, prin înscrisul strict secret nr. xxxxxxxx/19.09.2018, emis de Serviciul Român de Informaţii, reprezentând temeiul pentru propunerea şi aprobarea instituirii măsurii interzicerii intrării persoanei în cauză pe teritoriul României este clasificat în condiţiile legii.
In drept, pârâtul şi-a întemeiat întâmpinarea pe dispoziţiile art. 205 şi următoarele din Codul de Procedură Civilă, precum şi toate dispoziţiile legale menţionate în cuprinsul întâmpinării.
Prin încheierea de şedinţă din data de 22.03.2019 s-a dispus conexarea dosarului nr. XXXXXXXXXX la dosarul nr. XXXXXXXXXX.
II.Concluziile instanţei:
Analizând cauza de faţă prin prisma motivelor invocate de reclamant, a apărărilor pârâtei şi a înscrisurilor administrate în cauză, inclusiv a celor cu caracter „strict secret”, Curtea constată următoarele :
1. Aspecte de fapt relevante :
Reclamantul A__ A______________ I___ E_____ a fost titularul dreptului de şedere pe terioriul României conform permisului de şedere nr. RO xxxxxx valabil până la data de 01.09.2019
La data de 22.09.2018 reclamantul s-a prezentat pentru a ____________________________ ,însă, în urma examinării condiţiilor de intrare stabilite de art. 6 din OUG 194/2002 s-a constatat că pe numele acestuia sunt introduse semnalări în scopul refuzului intrării pe teritoriul statului român atât în Sistemul de Informaţii N_______ cât şi în Sistemul de Informaţii Schengen.
În raport de aceste împrejurări prin adresa nr. xxxxxx/16.11.2018 reclamantului i s-a comunicat că I____________ G______ al Poliţiei de Frontieră a dispus măsura interzicerii intrării în România pentru o perioadă de 15 ani, în conformitate cu dispoziţile art. 106 3 alin. 2 coroborat cu art. 8 alin. 1 lit. b pentru motive care privesc securitatea naţională prevăzute de Legea 51/1995.
Totodată, ca o consecinţă a măsurii dispuse a fost luată şi măsura refuzului intrării la frontieră.
2.Cu privire la excepţia lipsei de interes – excepţie invocată de pârâtul I____________ G______ al Poliţiei de Frontieră în dosarul nr. XXXXXXXXXX (dosar conexat la prezenta cauză), privind acţiunea reclamantului prin care acesta solicită anularea măsurii refuzului intrării la frontieră :
Astfel cum Curtea a stabilit deja, împotriva reclamantului au fost dispuse mai întâi măsura interzicerii intrării pe teritoriul României pentru o perioadă de 15 ani pentru motive care privesc securitatea naţională iar apoi măsura interzicerii intrării la frontieră.
Însă, contrar susţinerilor pârâtului, faptul că a doua măsură dispusă constituie o consecinţă a primei măsuri nu poate reprezenta un fine de neprimire a acţiunii reclamantului, care este îndreptăţit a supune analizei instanţei ambele măsuri care privesc exercitarea dreptului de a ____________________________.
Cu alte cuvinte, nu se poate susţine cu temei că reclamantul nu ar putea obţine niciun folos din eventuala constatare a nelegalităţii măsurii dispuse.
3.Cu privire la fondul cauzei Curtea reţine următoarele :
Din cuprinsul dispoziţiei contestate reiese că aceasta a fost adoptată în temeiul prevederilor 106 3 alin. 2 coroborat cu art. 8 alin. 1 lit. b din OUG 194/2002
Prevederile art. 1063 alin. 2 din OUG 194/2002 stabilesc:
,, (2)Interzicerea intrării în România se dispune, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, de I____________ G______ pentru Imigrări sau de organele poliţiei de frontieră şi în situaţia în care străinul nu a făcut obiectul unei măsuri de îndepărtare, precum şi împotriva străinilor prevăzuţi la art. 8 alin. (1) lit. b)-d) şi art. 8 alin. (2) lit. a)-b1) sau care nu îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. h).
De asemenea, dispoziţiile art. 8 alin. 1 lit. b din Oug 194/2002 stabilesc:
,, Străinilor nu li se permite intrarea pe teritoriul statului român dacă:
b)sunt semnalaţi de organizaţii internaţionale la care România este parte, precum şi de instituţii specializate în combaterea terorismului că finanţează, pregătesc, sprijină în orice mod sau comit acte de terorism;
În cauză, emitentul deciziei a stabilit, pe baza informaţiilor transmise de către autorităţile competente, că în cazul reclamantului sunt incidente aceste dispoziţii legale.
În ceea ce priveşte motivele care au stat la baza adoptării măsurii precum şi a măsurii interzicerii intrării în România reclamantului i s-a comunicat faptul că acestea au caracter secret astfel încât nu îi pot fi comunicate.
Cu toate acestea, pentru aprecierea legalităţii şi proporţionalităţii măsurii instanţa a avut acces la informaţiile menţionate constatând astfel că măsura dispusă este una justificată.
În ceea ce priveşte accesul reclamantului la înscrisurile în baza cărora a fost adoptată măsura, acestuia i s-a comunicat că poate avea acces la informaţiile în cauză în condiţiile Legii 182/2002 respectiv prin intermediul unui avocat care deţine certificat ORNISS.
Totodată Curtea reţine că reclamantul avea deschisă posibilitatea de a solicita declasificarea înscrisurilor menţionate anterior. Reclamantul nu a înţeles să recurgă la niciuna dintre aceste variante.
Din perspectiva Convenţiei Europene a Drepturilor Omului Curtea are în vedere prevederile Art. 1 din Protocolul nr. 7 la Conventie care stabilesc urmatoarele:
„1. Un strain care isi are resedinta in mod legal pe teritoriul unui stat nu poate fi expulzat decat in temeiul executarii unei hotarari luate conform legii si el trebuie sa poata:
a) sa prezinte motivele care pledeaza impotriva expulzarii sale;
b) sa ceara examinarea cazului sau; si
c) sa ceara sa fie reprezentat in acest scop in fata autoritatilor competente sau a uneia ori a mai multor persoane desemnate de catre aceasta autoritate.
2. Un strain poate fi expulzat inainte de exercitarea drepturilor enumerate in paragraful 1a), b) si c) al acestui articol, atunci cand expulzarea este necesara in interesul ordinii publice sau se intemeiaza pe motive de securitate nationala.”
În condiţiile în care motivele care au stat la baza adoptării măsurii sunt întemeiate pe securitatea naţională în cazul reclamantului devin aplicabile prevederile alin. 2 al dispoziţiilor menţionate.
Potrivit dispoziţiilor art. 1064 alin. 10 din OUG 194/2002, în temeiul cărora s-a dispus faţă de reclamant măsura intrezicerii intrării pe teritoriul României stabilesc: ,, În cazul străinilor prevăzuţi la art. 8 alin. (1) lit. b)-d), durata interdicţiei de intrare este de 15 ani ” .
Reiese astfel că reclamantului i s-a adus la cunoştinţă implicit că măsura dispusă este întemeiată pe faptul că există informaţii cu privire la faptul că finanţează, pregăte şte , sprijină în orice mod sau comit e acte de terorism .
În aceste condiţii, situaţia reclamantului este diferită de cea din cauzele Kaya impotriva Romaniei (nr. 33.970/05, A§ 59, 12 octombrie 2006) si L____ impotriva Romaniei (nr. 10.337/04, A§ 59, 8 iunie 2006) cauze în care C.E.D.O. a constatat incalcarea art. 1 din Protocolul nr. 7 la Conventie, deoarece autoritatile nu le dadusera reclamantilor nici cel mai mic indiciu cu privire la faptele ce le erau imputate reţinându-se doar faptul că acestea privesc securitatea naţională.
În ceea ce priveşte informaţiile concrete cu privire la situaţia sa reclamantul nu a înţeles să uzeze de posibilitatea de a solicita declasificarea înscrisurilor conţinând aceste informaţii sau de a-şi asigura apărarea prin serviciile unui avocat care este deţinător al certificatului de acces la informaţii clasificate.
Totodată Curtea reţine şi că situaţia personală a reclamantului (persoană cu handicap, căsătorit cu un cetăţean român şi tatăl a trei copii minori) nu constituie argumente suficiente pentru a determina o altă soluţie în raport de faptele care au determinat adoptarea măsurii
Având în vedere lipsa de temeinicie a criticilor formulate de reclamant cu privire la măsura interzicerii intrării pe teritoriul României se impune soluţia de respingere şi în ceee ce priveşte măsura refuzului intrării la frontier.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂŞTE :
Respinge excepţia lipsei de interes a acţiunii privind anularea refuzului intrării la frontieră ca neîntemeiată în cauza de contencios administrativ şi fiscal privind pe reclamant E_____ A__ A_________ I___ cu domiciliul în Cluj-N_____ Ale. Padin nr. 2 ____________ dom. procesual ales la cab. av. Z______ M______ D______ cu sediul profesional în Bucureşti, ________________________. 15, tronson C, parter, Biroul nr. 1, Sector 4, Bucureşti în contradictoriu cu pârâtul M_________ A_________ I______ -I____________ G______ AL POLIŢIEI DE FRONTIERĂ cu sediul în Bucureşti, ___________________ C, Sector 6.
Respinge contestaţiile împotriva măsurii interzicerii intrării în România şi refuzului intrării la frontieră ca neîntemeiate.
Definitivă în ceea ce priveşte măsura interzicerii intrării în România.
Cu drept de a formula recurs în termen de 15 zile de la comunicare cale de atac care se va depune la Curtea de Apel Bucureşti în ceea ce priveşte măsura refuzului intrării la frontieră..
Pronunţată azi 28.06.2019 prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.
Preşedinte, Grefier,
A_____ C______ O_____ F______-C_______ B_____
Red./Thred. A.C.O./ 08.07.2019
Avocat Gherasim Andrei-Gheorghe
Titular Cabinet de Avocat ”Gherasim Andrei-Gheorghe”