Cadrul legal și entitatea emitentă
Străinului, definit ca persoana care nu are cetăţenia română, cetăţenia unui alt stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European ori cetăţenia Confederaţiei Elveţiene, căruia i s-a acordat în primă fază sau i s-a prelungit dreptul de şedere în România i se eliberează de către Inspectoratul General pentru Imigrări un permis de şedere care poate fi de mai multe feluri.
Permisul unic este documentul de identitate, eliberat străinului de către Inspectoratul General pentru Imigrări, care atestă dreptul de şedere şi de muncă al acestuia pe teritoriul României iar cadrul legal care stabilește procedura aplicabilă străinilor este Ordonanță de urgență nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România*.
Așadar, ulterior intrării în România, străinii trebuie să obțină un permis unic sau Cartea albastră a U.E, acesta fiind document atestă dreptul de ședere al străinului căruia i s-a prelungit dreptul de şedere temporară în scop de muncă sau, după caz, i s-a acordat acest drept fără obligativitatea obţinerii unei vize în România. Pentru formalitățile de obținere este necesară parcurgerea unor etape la structurile teritoriale ale Inspectoratului General pentru Imigrări din județul în care locuiește persoana în cauză.
Actele necesare obținerii permisului unic
Actele necesare pentru prima prelungire a dreptului de ședere (obținerea primului permis unic sau Cartea albastră a UE) pentru angajare care sunt necesar a fi prezentate (cu cel puțin 30 de zile înainte de expirarea dreptului de ședere acordat de viză) sunt:
– cerere;
– documentul de trecere a frontierei (pașaportul, titlul de călătorie, etc.) în original și copie;
– dovada deținerii legale a spațiului de locuit în original și copie;
– contractul individual de muncă;
– print screen din registrul general de evidență a salariaților la secțiunea unde se regăsesc date despre contractul individual de muncă, semnat de către angajator ;
– salariul înscris;
– adeverinta medicală;
– taxe[1]
Pentru a obține primul permis unic sau prima prelungire a dreptului de ședere, documentele esențiale din lista de mai sus sunt contractul individual de munca în baza căruia se angajează cetățeanul străin și print screen din registrul general de evidență a salariaților la secțiunea unde se regăsesc informațiile despre contractul individual de muncă, semnat de către angajat și angajator.
Precizăm că în ceea ce privește Cartea albastră a UE, reprezintă un document de identitate, eliberat străinului de către Inspectoratul General pentru Imigrări care atestă dreptul de ședere și de muncă al acestuia pe teritoriul României în calitate de lucrător înalt calificat;
Actele de rezidență temporară care pot fi eliberate străinilor sunt o serie de documente menite să ofere acestora o protecție din perspectivă fiscală și de asigurări sociale însă acestea sunt diferite în esență de permisul unic.
Diferențele practice dintre permisele de ședere și permisul unic
Permisele de ședere sunt acordate străinilor în baza vizei de lungă ședere, fiind obligatorii dacă șederea în țară depășește 90 de zile în cadrul unei perioade de 180 de zile. De regulă, au o valabilitate de 12 luni (cu anumite excepții) și sunt, de principiu, susceptibile de prelungire.
Permisul unic este un document de ședere care atestă dreptul cetățeanului străin de a locui, dar, mai ales, de a lucra în România în baza unui aviz de muncă pentru lucrător permanent. Prin urmare, apare ca firesc faptul ca obținerea dreptului de şedere pe termen lung să fie condiționată de îndeplinirea unor cerințe mai stricte decât cele cerute pentru obținerea dreptului de ședere temporară.
Particularitățile permisului unic
Așa cum am menționat, prelungirea permisului unic se efectuează cu minim 30 de zile înainte de expirarea celui anterior, iar în acest caz va fi necesar să fie depusă dovada salariului înscris în contractul individual de muncă. Potrivit art. 56 alin. (1) din O.U.G. nr. 156/2002, salariul trebuie să fie cel puţin la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată (exceptând categoria bugetarilor). În cazul lucrătorilor înalt calificaţi, salariul trebuie să fie cel puţin la nivelul câştigului salarial mediu brut, fără excepții.
Dacă raportul de muncă al străinului încetează înainte de expirarea perioadei pentru care a fost eliberat permisul unic sau Cartea albastră a UE, acestea rămân valabile până la expirarea perioadei pentru care au fost eliberate, dar nu mai mult decât perioada în care străinul beneficiază de indemnizaţie de şomaj potrivit prevederilor Legii nr. 76/2002, cu modificările şi completările ulterioare, sau nu mai mult de 90 de zile de la data înregistrării încetării raportului de muncă dacă străinul nu beneficiază de indemnizaţie de şomaj.
Ca mențiuni speciale, potrivit art. 107 din O.U.G. nr. 194/2002 ce vizează eliberarea permiselor de şedere, în permisul unic eliberat străinilor încadraţi în muncă în baza avizului de angajare pentru lucrători sezonieri se înscrie, suplimentar, menţiunea «Sezonier».
Permisul unic eliberat străinilor încadraţi în muncă în baza avizului de angajare pentru lucrători sezonieri este însoţit de o informare scrisă, redactată în cel puţin o limbă de circulaţie internaţională, în cuprinsul căreia sunt prezentate informaţii despre drepturile şi obligaţiile care revin străinului titular al dreptului de şedere temporară în scop de muncă, inclusiv procedurile referitoare la reclamaţii.
De asemenea, în permisul unic eliberat străinilor încadraţi în muncă în baza avizului de angajare pentru lucrători au pair sau pentru lucrători stagiari se înscrie, suplimentar, menţiunea «Lucrător au pair» sau «Stagiar», după caz.
Titularii unui drept de şedere pe termen lung beneficiază, în condiţiile legii, de tratament egal cu cetăţenii români, aşa cum este prevăzut la art. 801 din O.U.G. nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, cu modificările şi completările ulterioare
[1] https://igi.mai.gov.ro/permisul-unic-cartea-albastra-a-ue/
Cabinet de Avocat ”Gherasim Andrei-Gheorghe
Avocat titular – Andrei Gheorghe Gherasim
Sună acum pentru o consultație: 0756232614