R O M Â N I A
TRIBUNALUL TIMIȘ
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia civilă nr. 515/2019
Şedinţa publică din 17 Aprilie 2019
Completul compus din:
Preşedinte : A____ C__________
Judecător : I____ -A_____ D_________
Judecător : S_____ B____
Grefier : M______ B_____
Pe rol se află judecarea apelului formulat de apelanta reclamantă ________________________ împotriva sentinţei civile nr. 4917/2018 pronunţată de Judecătoria Timişoara în dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX în contradictoriu cu intimaţii pârâţi A___-Administraţia Finanţelor P______ Timişoara, Parchetul de pe lângă Î_____ C urte de Casaţie ş i Justiţie şi Parchetul de pe lângă Î_____ C____ de Casaţie ş i Justiţie-Direcţia Naţională Anticorupţie, având ca obiect plângere împotriva încheierii de carte funciară.
La apelul nominal făcut în şedinţa publică răspunde av. … în reprezentarea apelantei, lipsind celelalte părţi.
Lipsă de procedură cu intimaţii pârâţi Parchetul de pe lângă În alta C urte de Casaţie şi Justiţie şi Parchetul de pe lângă Î_____ C____ de Casaţie ş i Justiţie-Direcţia Naţională Anticorupţie.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de şedinţă, după care i nstanţa constată că lipsa de procedură cu intimaţii pârâţi Parchetul de pe lângă Î_____ C urte de Casaţie ş i Justiţie şi Parchetul de pe lângă Î_____ C____ de Casaţie ş i Justiţie-Direcţia Naţională Anticorupţie nu impietează asupra judecăţii la acest termen, întrucât în privinţa acestora s-a reţinut lipsa calităţii procesuale pasive şi nu a fost declarat apel împotriva acestei soluţii.
Totodată, instanţa constată că prezenta cauză a fost repusă pe rol în vedere întrunirii completului de divergenţă prin includerea domnului judecător S_____ B____, şi faţă de împrejurarea că divergenţa poartă asupra soluţiei acordă cuvântul asupra cererii de apel.
Reprezentanta apelantei solicită instanţei admiterea apelului aşa cum a fost formulat, modificarea în tot a hotărârii atacate şi admiterea acţiunii, cu cheltuieli de judecată. Se arată că refuzul de radiere a sechestrului înscris în cartea funciară este netemeinic şi nelegal , nefiind aplicabile prevederi le art. 195 al. 5 din Ordinul nr. 700/2014 care vizează situaţiile de dinainte ca în speţă să existe un titlu executoriu. Odată cu adjudecarea imobilului de către societatea apelantă se impune radierea tuturor menţiunilor din cartea funciară având în vedere că ipoteca înscrisă în cartea funciară are un rang prioritar, în acest sens, fiind şi Decizia nr. 8/2015 a Î.C.C.J. de dezlegare a unor chestiuni de drept. Aplicabile în cauză devin prevederile Codului Civil , iar acest sechestru este o creanţă chirografară. Se solicită acordarea cheltuielilor de judecată.
INSTANŢA
Deliberând, constată :
Prin sentinţa civilă nr.4971/04.05.2018 pronunţată de Judecătoria Timişoara în dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX a fost admisă excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor: Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Î_____ C____ de Casaţie şi Justiţie şi Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Î_____ C____ de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie; a fost respinsă acţiunea formulată de reclamanta ________________________ în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Î_____ C____ de Casaţie şi Justiţie şi Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Î_____ C____ de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie , ca fiind introdusă împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă ; a fost respinsă acţiunea formulată de reclamanta ________________________, în contradictoriu cu pârâtul A___ – Administraţia Judeţeană a Finanţelor P______ T____, ca neîntemeiată.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa a reţinut următoarele:
Reclamanta a formulat plângere a împotriva încheierii de carte funciară nr. xxxxxx/19.07.2017 prin care s-a respins cererea de reexaminare a încheierii nr. xxxxx/16.05.2017, cerere prin care reclamanta a solicitat radierea sechestrului penal, notat sub C5 în CF nr. xxxxxx G____, în baza ordonanţei din dosarul nr. 97/P/08.01.2010 a Parchetului de pe lângă Î_____ C____ de Casaţie şi Justiţie- Direcţia Naţională Anticorupţie , motivat de faptul că imobilul a fost vândut la licitaţie liber de sarcini, iar în ceea ce îl priveşte pe inculpatul Jacob F______ din dosarul penal nr. XXXXXXXXXXXX, acesta a decedat, procesul penal încetând împotriva acestuia, conform deciziei penale nr. 27/A/31.xxxxxx a Curţii de Apel Timişoara.
Instanţa a reţinut însă că în mod corect prin încheierea nr. xxxxxx/19.07.2017 a fost respinsă cererea reclamantei cu privire la imobilul înscris în CF nr. xxxxxx G____ în condiţiile în care nu există o ordonanţă emisă de procuror pentru radierea acestui sechestru sau o hotărâre judecătorească prin care să se dispună ridicarea măsurii asiguratorii.
Dimpotrivă, prin decizia penală nr.27/A/31.01.2014 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX, s-a desfiinţat în parte sentinţa penală nr. 429/PI/20.11.2012 pronunţată de Tribunalul T____ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX şi, rejudecând, s-au înlăturat dispoziţiile referitoare la latura penală a cauzei cu privire la inculpatul Jacob F______, menţinându-se în rest celelalte dispoziţii, deci s-a dispus menţinerea măsurii asigurătorii a sechestrului asupra imobilului din G____, ________________________________.81, judeţul T____.
Prima instanţă a reţinut că r eclamanta are posibilitatea de a formula o cerere de ridicare a sechestrului penal în temeiul dispoziţiilor art.957 N.C.pr.civ.
Faţă de cele reţinute, instanţa, în temeiul dispoziţiilor art.31 alin.3 din Legea nr.7/1996 coroborate cu dispoziţiile art.195 alin.5 din Ordinul Directorului General al ANCPI nr. 700/2014, a respins plângerea ca neîntemeiată.
Împotriva sentinţei civile nr. 4971/04.05.2018, pronunţată de Judecătoria Timişo ara în dosar nr. XXXXXXXXX/201 7 a declarat apel petent a D_____ I_________ SRL , solicitând în conformitate cu prevederile art. 466 şi următoarele din Codul de procedura civila, modificarea în totalitate a hotărârii apelate şi pe cale de consecinţa , admiterea acţiunii aşa cum a fost formulata .
Apelanta petentă a arătat că a adjudecat la data de 28.11.2016 imobilul înscris în CF nr. xxxxxx G____ (CF vechi 135 Chisoda) situat administrativ în corn G____, sat Chisoda, _____________________. 81, jud. T____, dobândind calitatea de proprietar conform Actului de adjudecare nr. 1457/23.12.2016, în procedura de executare silita efectuata în dosarul execuţional nr. 1457/ex/2012 al SCPEJ M____ & Asociaţii.
Executarea silita efectuata în dosarul execuţional nr. 1457/ex/2012 al SCPEJ M____ & Asociaţii a fost efectuata în baza titlurilor executorii reprezentate de Convenţia de credit nr. xxxxxxx/13.03.2008 însoţit ă de Contractul de garanţie reala imobiliara autentificat sub nr. 746/13.03.2008 de BNPA Cioraca-M_______ din Timişoara şi de Convenţia de credit nr. xxxxxxx/12.05.2008 însoţita de Contractul de garanţie reala imobiliara autentificat sub nr. 1351/12.05.2008 de BNP P________ Radiana-A____ din A___, titluri executorii având ca debitori garanţi ipotecari pe J__ ob A_____ şi Jacob Fl orian.
Ulterior instituirii ipotecii asupra imobilului înscris în CF nr. xxxxxx G____ (CF vechi 135 Chisoda) situat administrativ în corn G____, sat Chisoda, _____________________. 81, jud. T____, în favoarea creditoarei Volskbank Româ nia S . A. numitul Jacob F_____ a fost cercetat penal în dosarul nr. 97/P/08.01.2010, dosar penal în care s-a instituit de către Parchetul de pe lângă Î_____ C____ de Casaţie şi Justitie-Directia Naţionala Anticorupţie prin ordona nţâ sechestrul asigurător as upra acestui imobil.
Numitul J…. F_____ a fost trimis în judecata şi condamnat prin Sentinţa Penala nr. 429/PI/20.11.2012 pronunţat de Tribunalul T____ în dosar nr. XXXXXXXXXXXX, iar ulterior prin Decizia Penala nr. 27/A/31.01.2014 pronunţata de Curtea de Apel Timişoara în acelaşi dosar s-a dispus încetarea procesului penal cu privire la acesta ca urmare a decesului inculpatului.
Apelanta petentă a învederat că raportat la cele prezentate anterior, imobilul înscris în CF nr. xxxxxx G____ (CF vechi 135 Chisoda) situat administrativ în corn G____, sat Chisoda, _____________________. 81, jud. T____ , era , la data instituirii sechestrului asigurător penal , afectat de o ipoteca urmare a unui contract de împrumut cu garanţie imobiliara, valorificat prin intermediul executării silite din dosarul execuţional nr. 1457/ex/2012 al SCPE.I M____ & Asociaţii, unde ca urmare a Actului de adjudecare nr. 1457/23.12.2016 aceasta a dobândit proprietatea acestui imobil.
Prima instanţa în mod nelegal a apreciat că plângerea petentei este neîntemeiata şi că, în speţa, nu sunt îndeplinite condiţiile de radiere sechestrului asigurător asupra imobilului menţionat.
Astfel, în mod greşit instanţa a apreciat că radierea sechestrului asigurător se realizează numai în baza ordonanţei emise de procuror sau a hotărârii judecătoreşti care dispune ridicarea măsurii asigurătorii, conform art. 195 alin. (5) din Ordinul Directorului General al ANCPI nr. 700/2014, iar în lipsa unui astfel de titlu ridicarea sechestrului se poate realiza numai în temeiul art. 957 din Noul Cod de procedura civila.
Articolul 957 din Noul Cod de procedura civila vizează însă sechestrul asigurător civil şi nu penal, potrivit acestui articol ,,Dacă debitorul va da, în toate cazurile, o garanţie îndestulătoare, instanţa va putea ridica, la cererea debitorului, sechestrul asigurător. Cererea se soluţionează în camera de consiliu, de urgenţă şi cu citarea în termen scurt a părţilor, prin încheiere supusă numai apelului, în termen de 5 zile de la pronunţare, la instanţa ierarhic superioară. Apelul se judecă de urgenţă şi cu precădere. Dispoziţiile art. 953 al in. (4) se aplică în mod corespunzător.(2) De asemenea, în cazul în care cererea principală, în temeiul căreia a fost încuviinţată măsura asigurătorie, a fost anulată, respinsă sau perimată prin hotărâre definitivă ori dacă cel care a făcut-o a renunţat la judecarea acesteia, debitorul poate cere ridicarea măsurii de către instanţa care a încuviinţat-o. Asupra cererii instanţa se pronunţă prin încheiere definitivă, dată fără citarea părţilor. Dispoziţiile art. 954 se aplică în mod corespunzător.
Potrivit art. 163 din Vechiul Cod de procedura penala (în vigoare la momentul instituirii măsurii) masurile asigurătorii se iau în cursul procesului penal de procuror sau de instanţa de judecata în vederea recuperării pagubei asupra bunurilor mobile şi imobile ale învinuitului sau inculpatului sau ale persoanei responsabile civilmente pana la concurenta valorii probabile a pagubei, în beneficiul p ă rtilor civile constituite în cauza .
Prevederile art. 195 alin. (5) din Ordinul Directorului General al ANCPI nr. 700/2014 vizează situaţia în care se dispune radierea sechestrului înainte ca acesta s ă fie executoriu, anterior pronunţării unui titlu executoriu, cum în speţa este sentinţa pe nala nr. 429/PI/20.11.2012 pronunţat de Tribunalul T____ în do sar nr. XXXXXXXXXXXX, schimbată numai sub aspectul laturii penale prin Decizia Penala nr. 27/A/31.01.2014 pronunţata de Curtea de Apel Timişoara.
Ulterior obţinerii unui titlu executoriu de partea civila devin aplicabile dispoziţiile Codului de procedura civila privind executarea silita, iar suma pentru care s-a instituit sechestrul asigurător constituie o simpla creanţa chirografara.
In acest sens s-a pronunţat Î_____ C____ de Casaţie şi Justiţie, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin Decizia nr. 8/27.04.2015.
In speţa, Ministerul Finanţelor P______-A___ prin DGRFP T____ în calitate de persoana vătămata, constituita parte civila ca urmare a infracţiunilor săvârşite de numitul Jacob F_____, ca urmare a instituirii sechestrului asigurător vine în concurs cu creditorul ipotecar la cererea căruia a fost pornita executarea silita în dosarul execuţional nr. 1457/ex/2012 al SCPEJ M____ & Asociaţii, care în aceasta împrejurare are prioritate, urmând a fi satisfăcut primul, întrucât ipoteca este un drept real accesoriu ce acordă titularului său un drept de urmărire a hunului în mâna oricui s-ar regăsi un drept de preferinţă în privinţa satisfacerii creanţei sale faţă de ceilalţi credito ri.
Chiar şi în raport cu alţi creditori ipotecari, în opinia apelantei petente, creditoarea din dosarul execuţional nr. 1457/ex/2012 al SCPEJ M____ & Asociaţii ar fi avut dreptul să fie prima despăgubită, întrucât dintre doi creditori cu rang diferit cel cu rang prioritar, deci cel care a înregistrat-o mai întâi, în cazul de faţă creditoarea Rabon Credit Solutions România SRL, are întâietate, având dreptul s ă se despăgubească integral din preţul imobilului ipotecat , şi numai după aceea şi din ce rămâne urmând a fi chemaţi s ă se despăgubească mai întâi creditorul ipotecar de rang subsecvent şi abia după aceea creditorii chirografari.
În acest sens este şi jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie prin care s-a reţinut prioritatea creanţei ipotecare faţă de sechestrul asigurător instituit de procuror în temeiul dispoziţiilor art. 163 din Codul de procedura penala din 1968.
Apelanta petentă a mai arătat că o dată cu adjudec area imobilului în cadrul procedurii de executare silita pornita la cererea credi torului ipotecar de rang mai favorabil , situaţia juridica a imobilului s-a schimbat, acesta devenind proprietatea sa , conform Actului de adjudecare nr. 1457/23.12.2016 emis în procedura de executare silita efectuata în dosarul execuţional nr. 1457/ex/2012 al SCPEJ M____ & Asociaţii.
Ulterior valorificării prin vânzare la licitaţie publica menţinerea măsurii asigurătorii asupra imobilului nu se mai justifica, ci sechestrul asigurător va fi menţinut numai asupra sumei nedistribuite creditorilor şi asupra altor bunuri ale inculpatului, până la concurenta valorii prejudiciului cauzat, în acest sens fiind şi jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justi ţie – Secţia penală, respectiv d ecizia penală nr 3507 din 1 iunie 2006.
Potrivit art. 518 alin. 3 din Vechiul Cod de procedură civilă (care reprezintă legea aplicabila executării silite având în vedere ca aceasta a fost începuta sub reglementarea Codului de procedura civila de la 1865, astfel cum este statuat de art. 25 din Noul Cod de procedura civila), de la data intabulării proprietăţii transmise prin actul de adjudecare , imobilul rămâne liber de orice ipoteci sau alte sarcini privind garantarea drepturilor de creanţa, creditorii putându-si realiza aceste drepturi numai din preţul obţinut.
Faptul că imobilul se vinde liber de sarcini este menţionat şi în Actul de adjudecare nr. 1457/23.12.2016.
Apelanta petentă a mai arătat că, d upă finalizarea executării silite şi adjudecării imobilului nu mai este necesara o ordonanţa sau o hotărâre de ridicare a sechestrului asigurător, cum în mod greşit a apreciat prima instanţa, întrucât beneficiarul sechestrului are dreptul de a se îndestula din preţul obţinut în urma vânzării, iar în măsura în care acesta este neîndestulător, cum este cazul de faţă , acesta se menţine în continuare asupra celorlalte bunuri ale debitorului.
Prin refuzul de radiere a sechestrului , apelanta petentă a arătat că îi este încălcat dreptul de proprietate asupra imobilului înscris în CF nr. xxxxxx G____ (CF vechi 135 Chisoda) situat administrativ în corn G____, sat Chisoda, __________________, nr. 81, jud. T____. P rin aceasta măsura nelegala şi nejustificata a fost lipsita de componenta esenţiala a dreptului de proprietate, respectiv dreptul de dispoziţie.
Respingerea solicitării de radiere a sechestrului asigurător instituit de Parchetul de pe lângă Î_____ C____ de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţionala Anticorupţie asupra imobilului , contravine şi prevederilor art. 1 sin Protocolul nr. 1 din Convenţia Europeana a Drepturilor Omului, astfel cum a fost interpretat în jurisprudenţa sa de către Curtea Europeana a drepturilor Omului – Cauza S_____ şi alţii împotriva României.
Astfel, sentinţa civila nr. 4971/04.05.2018 pronunţată la data de 04.05.2018 de Judecătoria Timişoara , este netemeinica şi nel egala având în vedere că radierea sechestrului asigurător instituit asupra imobilului înscris în CF nr. xxxxxx G____ (CF vechi 135 Chisoda) situat administrativ în corn G____, __________________________________. 81, jud. T____ , nu se supune îndeplinirii condiţiilor prevederilor art. 195 alin. (5) din Ordinul Directorului General al ANCPI nr. 700/2014, în sensul obţinerii unei ordonanţe sau hotărâri judecătoreşti de ridicare a măsurii asigurătorii, aceasta măsura încetând cu privire la acest imobil ope legis în baza art. 518 alin. 3 din Vechiul Cod de procedură civilă, ca urmare a adjudecării şi înscrie rii dreptului de proprietate în baza Actului de adjudecare nr. 1457/23.12.2016 emis în procedura de executare silita efectuata în dosarul execuţional nr. 1457/ex/2012 al SCPE.I M____ & Asociaţii, actul de adjudecare nefiind contestat sub niciun aspect de către beneficiara sechestrului asigurător.
In drept, a invocat prevederile art. 466 şi următoarele din Codul de procedura civila, precum şi celelalte prevederi legale invocate.
In probaţiune, a solicitat proba cu înscrisuri.
Intimata pârâtă Administraţia Judeţeană a Finanţelor P______ T____ a formulat în temeiul art. 205-207 C.p roc .c iv . întâmpinare , solicitând respingerea apelului şi m enţinerea ca fiind temeinic ă şi legal ă a sentinţei atacate.
Intimata pârâtă a arătat că apelanta reclamantă confund ă sechestrul asigurător cu sechestrul penal ca şi ordine de distribuire a creanţelor, creanţa bugetara având prioritate la distri buire , altfel ar fi prejudiciat Sta tul R oman în recuperarea prejudiciilor cauzate prin săvârşirea faptelor penale.
Intimata pârâtă a apreciat ca fiind temeinica şi legala soluţia atacata, instanţa de fond efectuând o dreapta şi prealabila judecata cauzei dedusa judecaţii. Astfel , în mod înt emeiat a constatat c ă nu se poate dispune radierea sechestrului asigurător asupra imobilului sechestrat decât în baza ordonanţei instituţiei care l-a dispus sau a unei hotărâri judecătoreşti care s ă dispună ridicarea măsurii asigurătorii, în cauza nefiind îndeplinite condiţiile radierii sechestrului.
În mod întemeiat prima instanţă a aplicat prevederile art. 195. al. 5 din Ordinu l nr. 700/2014, care dispune că radierea sechestrului se poate efectua doar în baza ordonanţei emise de procuror sau a hotărârii judecătoreşti prin care se dispune ridicarea măsurii asigurătorii.
Pe fond, intimata pârâtă a considerat neîntemeiată şi nelegală plângerea petentei ________________________ p rin care aceasta a solicita t modificarea încheierii nr. xxxxxx/19.07.2017 emis a în d osarul nr. xxxxxx/07.06.2017 de OCPI T____, Birou l Cadastru şi Publicitate Imobiliara Timişoara prin care s-a respins cererea de reexaminare a încheierii nr. xxxxxx/07.06.2017 formulata de _________________ din CF Nr. xxxxxx UAT G____ , şi radierea sechestrului asigurător în scris în CF Nr. xxxxxx UAT G____.
În condiţiile în care sechestrul asigurător penal a fost instituit de Parchetul de pe lângă ICCJ , DNA , radierea acestuia se poate efectua doar în baza ordonanţei emise de procuror sau a hotărârii judecătoreşti prin care se dispune ridicarea măsurii asigurătorii, astfel după cum în mod întemeiat au constatat şi registratorii de CF, potrivit art. 195. al 5 din Ordinul nr. 700/2014.
Totodată, din Adresa emisa de Serviciul Executări Silite Cazuri Speciale de pe lângă DGRFP Timişoara nr. A ETM 2995/20.12.2017 comunicata la solicitarea AJFP T____ nr. xxxxx/10.11.2017 prin care s-au solicitat informaţii raportat la plângerea formulata de ________________________ şi la eventualele obligaţiile fiscale dato rate de numitul I____ F______ s-a comunica faptul ca: „… I____ F_____ CNP xxxxxxxxxxxxx cu domiciliul în _______________________ _____________________. 18, jud. T____ inculpat în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX al Curţii de Apel Timişoara în sarcina acestuia a fost instituit sechestrul asigurător înscris în Cf xxxxxx G____, nr. CF vechi 135/Chisoda, va comunicam următoarele:
– conform fisei de evidenta pe plătitor editata al data de 20.12.2017 debitorul menţionat mai sus figurează cu obligaţii fiscale datorate bugetului general consolidat în suma de 13.366.552 lei.
– cu privire la bunul imobil menţionat mai sus pentru suma de 12.939.374 lei s-a instituit sechestru asigurător în baza Ordonanţei din dosarul nr. 97/P/08.01.2010 emis de Parchetul de pe lângă Î_____ C____ de Casaţie şi Justiţie -DNA. Acest bun imobil a fost valorificat prin vânzarea la licitaţie organizata de SCPEJ M____ &Asociatii . ”
F___ de cele prezentate, s-a solicitat a se avea în vedere prevederile art. 167 alin. (1) „de la data intabulării , imobilul rămâne liber de orice ipoteci sau alte sarcini privind garantarea drepturilor de creanţa. Dac ă preţul de adjudecare se plăteşte în rate sarcinile se sting la plata ultimei rate. Prin excepţie, notarea efectuata conform art. 195 alin.(5) din prezentul regulament se radiază numai în baza acordului instituţiei care a dispus măsura asiguratorie ” coroborat cu art.195 alin (50) „măsura asiguratorie dispusa în condiţiile art. 249 din C.p.p. se va nota în cartea funciara în baza actului prin care acesta a fost dispusa, respectiv ordonanţa emisa de procuror” privind regulamentul din 9 iulie 2014 de avizare, recepţie şi înscriere în evidentele de cadastru şi carte funciara, publicat în MO Nr. 571/31.07.2014. Radierea se efectuează în baza ordonanţei emisa de procuror sau a hotărârii judecătoreşti care dispune ridicarea măsurii asigurătorii.
Totodată , în condiţiile în care prin decizia penala nr. 27/A/31.01.2014 a Curţii de Apel Timişoara , deşi s-a desfiinţat în parte sentinţa penala nr. 429/PI/20.11.2012 a Tribunalului T____ referitoare la latura penala a cauzei cu privire la inculpatul Jacob F_____ şi s-au menţinut în rest celelalte dispoziţii ale acesteia care cuprind măsura asiguratorie a sechestrului instituit asupra imobilului situat în G____, ____________________. 81, în mod întemeiat s-au respins cererile petentei.
Potrivit art. 195. al 5 din Ordinul nr. 700/2014, radierea sechestrului se poate efectua doar în baza ordonanţei emise de procuror sau a hotărârii judecătoreşti prin care se dispune ridicarea măsurii asigurătorii.
Deliberând asupra apelului prin prisma motivelor invocate, tribunalul, cu opinie majoritară , constată că acesta nu este fondat.
Situaţia de fapt din speţă este, în esenţă, următoarea: petenta apelantă D_____ I_________ SRL este adjudecatar al imobilului din localitatea C______, ____________________. 81, jud. T____ înscris în CF nr. xxxxxx G____ urmare a licitaţiei p______ din 23.12.2016, dreptul său de proprietate fiind înscris la data de 16.01.2017 în cartea funciară, şi în prezenta cauză solicită pe calea plângerii de carte funciară radierea sechestrului asigurător înscris la data de 08.01.2010 în baza ordonanţei din dosar nr. 97/P/2009 a Parchetului de pe lângă Î_____ C____ de Casaţie şi Justiţie- Direcţia Naţională Anticorupţie până la concurenţa sumei de xxxxx,374 Ron asupra părţii de proprietate a lui Jacob F______. Acesta din urmă a fost condamnat prin sentinţa penală nr. 429/20.11.2012 pronunţată de Tribunalul T____, dar în calea de atac, s-a reţinut decesul inculpatului, fiind menţinută măsura asigurătorie amintită.
Prin încheierile de respingere pronunţate în dosarul nr. xxxxxx de către registratorii de carte funciară s-a avut în vedere faptul că sechestrul asigurător a fost menţinut prin decizia penală nr. 27/A/31.01.2014 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, nu există un act care să fi dispus contrariul, nici acordul instituţiei care a dispus măsura asigurătorie.
Ceea ce este primordial în analiza cererii formulate de petenta D_____ I_________ SRL este caracterul procedurii în care ne aflăm, anume, plângerea de carte funciară, în cadrul căreia registratorul de carte funciară verifică doar existenţa actelor cerute de dispoziţiile legale incidente, iar instanţa de judecată verifică doar legalitatea soluţiei pronun ţate în baza documentaţiei depuse.
Textul art. 29 din Legea nr. 7/1996 prevede că registratorul analizează îndeplinirea condiţiilor legale a căror verificare se află în competenţa sa, astfel că nici el, nici instanţa de judecată sesizată cu plângerea de carte funciară nu pot aplica legea prin înlăturarea dispoziţiilor din Ordinul nr. 700/2014, aplicarea dispoziţiilor art. 857C.proc.civ. şi invocarea deciziei nr. 2/2018 pronunţate de Î_____ C____ de Casaţie şi Justiţie pe calea recursului în interesul legii.
Atunci când registratorul de carte funciară este sesizat cu o cerere de radiere sechestru asigurător penal, el are obligaţia de a verifica îndeplinirea premiselor prevăzute de art. 195 şi 167 din Ordinul menţionat, care se referă la avizarea, recepţia şi înscrierea în evidenţele de cadastru şi carte funciară. Acestea sunt textele care fac în mod expres trimitere la notarea şi radierea sechestrului penal, dar şi la situaţia adjudecatarului.
Art. 195 alin. 5 teza a doua din ordin este în sensul că măsura asigurătorie dispusă în condiţiile Codului de procedură penală se radiază în baza ordonanţei emise de procuror sau a hotărârii judecătoreşti care dispune ridicarea măsurii asigurătorii.
De asemenea, art. 167 alin.1 reia dispoziţia din art. 857 alin.3 C.proc.civ., statuând că de la data întabulării, imobilul rămâne liber de orice ipoteci sau alte sarcini privind garantarea drepturilor de creanţă, dar prevede în teza a doua o excepţie, anume că notarea efectuată conform art. 195 alin. 5 din regulament se radiază numai în baza acordului instituţiei care a dispus măsura asigurătorie.
Prin urmare, cererea de radiere a fost respinsă în mod just de registratorul de carte funciară, întrucât petenta apelantă nu a depus niciunul dintre actele menţionate. Este adevărat că în cauza penală a fost menţinută măsura sechestrului, astfel că nu i se mai poate pretinde să depună o ordonanţă emisă de procuror, dar pentru radierea solicitată trebuie depusă la cartea funciară o hotărâre judecătorească care să conţină sau să suplinească acordul instituţiei care a dispus măsura asigurătorie. Mai exact, o hotărâre judecătorească prin care se dispune radierea sechestrului. Aceasta pentru că prin admiterea cererii de către biroul de carte funciară fără a se depune actele menţionate s-ar ajunge la situaţia în care prin încheiere se contrazice hotărârea judecătorească pronunţată în penal, fără administrarea de probe care să conducă la concluzia schimbării situaţiei avute în ved ere de Curtea de Apel Timişoara, şi aceasta într-o procedură sumară cum este aceea a plângerii de carte funciară.
În speţă, imobilul a fost adjudecat la licitaţie publică întrucât la data instituirii sechestrului asigurător penal era afectat de o ipotecă urmare a contractului de împrumut cu garanţie imobiliară ce a fost valorificat prin intermediul executării silite.
Chiar dacă, aşa cum a statuat şi Î_____ C____ de Casaţie şi justiţie în jurisprudenţa sa, creanţa ipotecară are prioritate faţă de creanţa chirografară protejată prin măsura asigurătorie, acest fapt nu determină automat radierea sa, cât timp nu sunt depuse actele cerute de lege.
Trebuie observat că, tocmai în considerarea faptului că în speţă se întrepătrund instituţii din două ramuri de drept, civil şi penal, Regulamentul aprobat prin Ordinul nr. 700/2014 a prevăzut o excepţie de la caracterul liber de sarcini al imobilului adjudecat, dar doar temporar, instituindu-se obligaţia de a se depune acte doveditoare care să asigure organul competent să dispună radierea că nu se mai impune notarea unei măsuri care are rolul de a garanta realizarea unei creanţe în cele din urmă. Din acest motiv nu se va reţine nici argumentul legat de încălcarea dreptului de proprietate.
În ceea ce priveşte decizia nr. 2/2018 dată în recurs în interesul legii, tribunalul apreciază că nici dispozitivul, nici considerentele nu sunt contrazise de soluţia din prezenta cauză, referindu-se la situaţii care survin anterior adjudecării imobilului la licitaţie publică. Î_____ C____ arată în paragraful 97 că restul de preţ obţinut, dacă există, se indisponibilizează pentru acoperirea creanţelor derivate din cauza penală, ceea ce înseamnă că trebuie analizate aspecte precum: participarea creditorului din cauza penală la executarea silită, realizarea creanţei sau posibilitatea de realizare în viitor a acesteia, fapte care nu pot fi verificate în procedura plângerii de carte funciară şi care determină necesitatea declanşării unui litigiu separat.
Nu este corectă însă trimiterea pe care o face instanţa de fond la dispoziţiile art. 957C.proc.civ., pentru că acesta se referă la cererea debitorului, în cazul în care dă o garanţie îndestulătoare, or, inculpatul din cauza penală a decedat, iar interesul radierii sechestrului aparţine exclusiv adjudecatarei apelante petente D_____ I_________ SRL, care nu are posibilitatea de a acţiona conform textului menţionat.
Prin prisma acestor considerente, în baza art. 480 alin. 1 C.proc.civ. tribunalul va respinge apelul.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Cu opinie majoritară în sensul:
Respinge ca nefondat apelul declarat de petenta D_____ I_________ SRL înregistrată la ORC sub nr. JXXXXXXXXXXXX, CUI xxxxxxxx, cu sediul în A___, _______________________, _________, judeţul A___ , şi cu sediul procedural ales în Timişoara, ________________. 6, ___________________, împotriva sentinţei civile nr. 4971/04.05.2018 pronunţate de Judecătoria Timişoara în dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX în contradictoriu cu intimaţii A___ – Administraţia Finanţelor P______ Timişoara cu sediul în Timişoara, _________________.9 B, jud. T____ , Ministerul Public- Parchetul de pe lângă Î_____ C____ de Casaţie şi Justiţie , cu sediul în Bucureşti, _______________________, sector 5, şi Ministerul Public- Parchetul de pe lângă Î_____ C____ de Casaţie şi Justiţie- Direcţia Naţională Anticorupţie cu sediul în Bucureşti, ____________________. 79-81, sector 1 .
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică azi, 17.04.2019.
Preşedinte, Judecător,
A___ C__________ S_____ B____
Grefier
M______ B_____
Cu opinie minoritară în sensul că:
Admite apelul declarat de petenta D_____ I_________ SRL împotriva sentinţei civile nr. 4971/04.05.2018 pronunţate de Judecătoria Timişoara în dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX în contradictoriu cu intimaţii A___ – Administraţia Finanţelor P______ Timişoara, Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Î_____ C____ de Casaţie şi Justiţie şi Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Î_____ C____ de Casaţie şi Justiţie – Direcţ ia Naţională Anticorupţie, şi , în consecinţă:
Schimbă în tot sentinţa civilă apelată în sensul că:
Admite plângerea de carte funciară formulată de petenta D_____ I_________ SRL în contradictoriu cu intimaţii A___ – Administraţia Finanţelor P______ Timişoara, Ministerul Public- Parchetul de pe lângă Î_____ C____ de Casaţie şi Justiţie şi Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Î_____ C____ de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie, şi, în consecinţă:
Anulează încheierea nr. xxxxxx/19.07.2017 dată de Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară T____ – Biroul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Timişoara, şi, în consecinţă:
Admite cererea de reexaminare formulată de petenta D_____ I_________ SRL, şi, în consecinţă:
Admite cererea cu privire la imobilul cu nr. topografic 298-299/a înscris în cartea funciară xxxxxx UAT Griroc având ca proprietari S.C. D_____ I_________ S.R.L. în cotă de 1/1 de sub B6 având ca obiect cerere radiere sechestru penal notat sub C5 în baza ordonanţei din dosarul nr. 97/P din data de 08.01.2010 a Parchetului de pe lângă Î_____ C____ de Casaţie şi Justiţie, direcţia Naţională Anticorupţie.
Fără cheltuieli de judecată.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică azi, 17.04.2019.
Judecător,
I____ A_____ D_________
Considerentele opiniei separate:
Prima instanţă a respins plângerea de carte funciară pe considerentul că nu există o ordonanţă emisă de procuror pentru radierea acestui sechestru sau o hotărâre judecătorească prin care să se dispună ridicarea măsurii asigurătorii, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 195 şi 167 din Ordinul Directorului General A.N.C.P.I. nr. 700/2014.
Într-adevăr, potrivit dispoziţiilor art. 197 din Ordinul Directorului General A.N.C.P.I. nr. 700/2014 „(1) Punerea în mişcare a acţiunii penale pentru o înscriere în cartea funciară săvârşită printr-o faptă prevăzută de legea penală se notează, la cerere, în baza ordonanţei procurorului prin care s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale ori extinderea acţiunii penale. (2) Radierea notării prevăzute la alin. (1) se efectuează la cerere, în baza ordonanţei procurorului prin care s-a dispus clasarea sau renunţarea la urmărirea penală sau în baza hotărârii judecătoreşti definitive de condamnare, renunţare la aplicarea pedepsei, amânarea aplicării pedepsei, achitare sau încetare a procesului penal ” .
De asemenea, dispoziţiile art. 195 alin. 5 din Ordinul Directorului General A.N.C.P.I. nr. 700/2014 arată că „ Măsura asigurătorie dispusă în condiţiile art. 249 din Codul de procedură penală se va nota în cartea funciară în baza actului prin care aceasta a fost dispusă, respectiv ordonanţa emisă de procuror, hotărârea instanţei de judecată sau certificat de grefă care cuprinde soluţia pronunţată. Radierea se efectuează în baza ordonanţei emise de procuror sau a hotărârii judecătoreşti care dispune ridicarea măsurii asigurătorii”, iar art. 167 alin. 1 din acelaşi act normativ dispune că „De la data intabulării, imobilul rămâne liber de orice ipoteci sau alte sarcini privind garantarea drepturilor de creanţă. Dacă preţul de adjudecare se plăteşte în rate, sarcinile se sting la plata ultimei rate. Prin excepţie, notarea efectuată conform art. 195 alin. (5) din prezentul regulament, se radiază numai în baza acordului instituţiei care a dispus măsura asigurătorie ” .
Pentru că în practică au existat instanţe care au considerat că un bun asupra căruia este instituit un sechestru penal nu poate fi executat silit la cererea unui creditor, altul decât cel din dosarul de urmărire penală, Î_____ C____ de Casaţie şi Justiţie – C ompletul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a pronunţat decizia nr. 8/27.04.2015 prin care a stabilit următoarele:
„Î_____ C____ – Secţia penală s-a pronunţat punctual asupra chestiunii de drept a cărei rezolvare se solicită, prin Decizia nr 1392 din 23 aprilie 2013, în Dosarul nr. XXXXXXXXXXX/a1, reţinând următoarele:
„În această succesiune logico-juridică Î_____ C____ constată că la data instituirii sechestrului asigurător penal, imobilul era afectat de o ipotecă urmare a unui contract de împrumut cu garanţie imobiliară. Întrucât nu s-a realizat restituirea împrumutului, s-a procedat la executarea silită a imobilului care a fost vândut la licitaţie, apoi adjudecat de către creditorul ipotecar.
În această împrejurare, situaţia imobilului s-a schimbat, acesta devenind proprietatea petentei B.D., care nu avea legătură cu faptele care constituie obiectul raportului juridic dedus judecăţii. Pe de altă parte, este evident că executorul s-a găsit în faţa unui concurs între o creanţă ipotecară şi o prezumtivă creanţă a unor prezumtivi creditori chirografari. Ca atare, creanţa ipotecară a avut prioritate şi are prioritate chiar şi în ipoteza în care părţile vătămate au un drept de creanţă împotriva proprietarului imobilului, dar fiind vorba de creditori chirografari, aceştia îşi vor satisface pretenţiile în măsura în care va mai rămâne ceva din acel bun. Împrumutul garantat a fost în valoare de 300 mii de euro, imobilul fiind adjudecat la 60 mii de euro.
Potrivit art. 163 din Codul de procedură penală măsurile asigurătorii se iau în cursul procesului penal de procuror sau instanţa de judecată şi constau în indisponibilizarea, prin instituirea unui sechestru, a bunurilor mobile şi imobile, în vederea confiscării speciale, a reparării pagubelor produse prin infracţiune, precum şi pentru garantarea executării pedepsei amenzii. Măsurile asigurătorii în vederea reparării pagubei se pot lua asupra bunurilor învinuitului sau inculpatului şi ale persoanei responsabile civilmente, până la concurenţa valorii probabile a pagubei.
D____ urmare, sechestrul este instituit pentru a se asigura despăgubirea părţilor civile. Or, în situaţia de faţă, chiar în cazul în care se va încuviinţa şi se va dispune despăgubirea părţilor vătămate care au formulat cereri de constituire de parte civilă, acestea vin în concurs cu petenta din prezenta cauză, B.D., creditoare ipotecară, care în această împrejurare are prioritate, urmând a fi satisfăcută prima, întrucât ipoteca este un drept real accesoriu ce acordă titularului său un drept de urmărire a bunului în mâna oricui s-ar găsi şi un drept de preferinţă în privinţa satisfacerii creanţei sale faţă de ceilalţi creditori.
Chiar şi în raport cu alţi creditori ipotecari, petenta ar fi avut dreptul să fie prima despăgubită, întrucât dintre doi creditori cu rang diferit cel cu rang prioritar, deci cel care a înregistrat-o mai întâi, în cazul de faţă B.D., are întâietate, având dreptul să se despăgubească integral din preţul imobilului ipotecat şi numai după aceea şi din ce rămâne urmând a fi chemaţi să se despăgubească mai întâi creditorul ipotecar de rang subsecvent şi abia după aceea creditorii chirografari.
Potrivit art. 518 alin. 3 din Codul de procedură civilă, de la data intabulării proprietăţii transmise prin actul de adjudecare imobilul rămâne liber de orice ipoteci sau alte sarcini privind garantarea drepturilor de creanţă, creditorii – fără a fi cazul beneficiarilor notării sechestrului asigurător – putându-şi realiza aceste drepturi numai din preţul obţinut.
În acest sens, este şi practica şi jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia penală, în sensul că dacă un imobil asupra căruia a fost instituit sechestrul asigurător a fost valorificat prin vânzarea la licitaţie publică, iar o parte din preţul obţinut a fost distribuit creditorilor, menţinerea măsurii asigurătorii asupra imobilului nu se mai justifică, ci sechestrul asigurător va fi menţinut numai asupra sumei nedistribuite creditorilor şi asupra altor bunuri ale inculpatului, până la concurenţa valorii prejudiciului cauzat (Decizia penală nr 3507 din 1 iunie 2006)”.
Aceeaşi chestiune a fost analizată, din nou, şi prin decizia în interesul legii nr. 2/2018 pronunţată de Î_____ C____ de Casaţie şi Justiţie care a stabilit următoarele „Cu referire la dispoziţiile art. 249 din Codul de procedură penală (art. 163 din Codul de procedură penală de la 1968) şi art 2345 din Codul civil, existenţa unui sechestru asigurător penal asupra imobilelor unei persoane fizice sau juridice nu suspendă executarea silită începută de un creditor ipotecar, al cărui drept de ipotecă asupra aceloraşi bunuri a devenit opozabil terţilor anterior înfiinţării măsurii asigurătorii din procesul penal şi nu determină nulitatea actelor de executare ulterioare înfiinţării măsurii asigurătorii din procesul penal asupra aceloraşi bunuri”.
Pentru a ajunge la a ceastă concluzie, instanţa supremă a reţinut în considerentele deciziei amintite că „94. Dreptul unui creditor de a-şi realiza creanţa pe calea procedurii de executare silită nu poate fi validat/confirmat de legalitatea sau nu a unei măsuri asigurătorii instituite în condiţiile art. 249 din Codul de procedură penală, procedură independentă şi separată atât ca finalitate, cât şi ca scop de cea a executării silite.
95. Legalitatea măsurii asigurătorii a sechestrului înscris ipotecar nu poate afecta sub nicio formă legalitatea altor sarcini prealabil înscrise în cartea funciară şi nici a dreptului creditorului de a-şi satisface creanţa pe calea executării silite.
96. Nu poate fi acceptată ideea potrivit căreia creditorul titular al unei creanţe ar trebui să obţină cu prioritate o hotărâre a instanţei penale de ridicare a sechestrului într-o procedură de contestare a acestuia pe calea prevăzută de art. 250 din Codul de procedură penală, singurele aspecte pe care instanţa penală le poate verifica într-o astfel de procedură fiind cele privitoare la legalitatea măsurii şi a modului de aducere la îndeplinire a acesteia, iar nu şi chestiunea restabilirii ordinii de preferinţă în caz de concurs între creditori.
97. Prin urmare, pentru a proceda la executarea silită a bunului ce face obiectul sechestrului, creditorul (chirografar sau ipotecar) nu trebuie să parcurgă procedura contestaţiei împotriva măsurii asigurătorii prevăzute de art. 250 din Codul de procedură penală (art. 168 din Codul de procedură penală de la 1968), întrucât executarea silită nu este condiţionată de ridicarea sechestrului. În urma vânzării silite a imobilului ipotecat se va proceda la îndestularea cu prioritate a creditorului, urmând ca restul de preţ obţinut, în măsura în care va exista, să fie indisponibilizat pentru acoperirea creanţelor derivate din cauza penală.
98. Sunt pe deplin aplicabile dispoziţiile art. 857 alin. (3) din Codul de procedură civilă care prevăd că, de la data intabulării, imobilul rămâne liber de orice ipoteci sau alte sarcini privind garantarea drepturilor de creanţă, creditorii putându-şi realiza aceste drepturi numai din preţul obţinut în urma vânzării”.
Aceste considerente sunt obligatorii pentru instanţele naţionale la fel ca şi dispozitivul deciziei în interesul legii, potrivit dispoziţiilor art. 517 alin. 4 raportat la dispoziţiile 430 alin. 2 C. proc. civ. din 2010. Î_____ C____ a stabilit în mod expres că în procedura executării silite a bunurilor imobile asupra cărora a fost înscris un sechestru asigurător penal „sunt pe deplin aplicabile dispoziţiile art. 857 alin. (3) din Codul de procedură civilă care prevăd că, de la data intabulării, imobilul rămâne liber de orice ipoteci sau alte sarcini privind garantarea drepturilor de creanţă, creditorii putându-şi realiza aceste drepturi numai din preţul obţinut în urma vânzării ” .
În speţa dedusă judecăţii, imobilul a fost adjudecat la licitaţie publică de către apelanta petentă în baza unui titlu executoriu reprezentat de un contract de credit şi un contract de garanţie reală imobiliară încheiat în anul 2008 , şi notat în cartea funciară anterior sechestrului penal instituit şi notat în cartea funciară în anul 2009.
În prezent există un text de lege prevăzut de Codul de procedură civilă, şi anume art. 857 alin. 3 care prevede în mod expres că de la data adjudecării la licitaţie publică, imobilul rămâne liber de orice ipoteci sau alte sarcini privind garantarea drepturilor de creanţă, creditorii putându-şi realiza aceste drepturi numai din preţul obţinut. Există de asemenea un recurs în interesul legii care arată în mod expres că acest text de lege este aplicabil şi în procedura executării silite a bunurilor imobile asupra cărora a fost înscris un sechestru asigurător penal . Cu toate acestea, Regulamentul emis de Directorul A.N.C.P.I., care este un act juridic cu o forţă inferioară codului de procedură civilă, menţine dispoziţia potrivit căreia sechestrul penal poate fi ridicat doar în baza ordonanţei procurorului prin care s-a dispus clasarea sau renunţarea la urmărirea penală sau în baza hotărârii judecătoreşti definitive de condamnare, renunţare la aplicarea pedepsei, amânarea aplicării pedepsei, achitare sau încetare a procesului penal .
Apelanta petentă are în proprietate „un bun” în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi potrivit dispoziţiilor alineatului 1, teza finală a acestui text normativ european „Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică şi în condiţiile prevăzute de lege şi de principiile generale ale dreptului internaţional”.
Existenţa acestui sechestru penal aduce atingere dreptului de proprietate al apelantei, instanţa urmând să verifice în ce condiţii această atingere respectă condiţiile prevăzute de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.
În primul rând această limitare a dreptului de proprietate nu este prevăzută de lege pentru că regulamentul directorului general A.N.C.P.I. este un act administrativ care nu are forţa juridică a actului legislativ reprezentat de codul de procedură civilă, aşa cum acesta a fost interpretat de Î_____ C____ de C asaţie şi Justiţie printr-un recurs în interesul legii.
Să i se pretindă apelantei petente să declanşeze un litigiu separat , să suporte toate costurile financiare pe care le presupune un astfel de litigiu, în care să se verifice participarea creditorului din cau za penală la executarea silit ă şi realizarea creanţei sau posibilitatea de realizare în viitor a acesteia reprezintă o sarcină excesivă pentru proprietar care îi încalcă acestuia dreptul de proprietate , mai ales că o astfel de verificare nici nu mai este îngăduită în condiţiile art. 857 alin. 3 C. proc. civ. din 2010, aşa cum se arată şi în considerentele RIL nr. 2/2018 pronunţat de Î_____ C____ de Casaţie şi Justiţie.
Avându-se în vedere considerentele instanţei supreme potrivit cărora „96. Nu poate fi acceptată ideea potrivit căreia creditorul titular al unei creanţe ar trebui să obţină cu prioritate o hotărâre a instanţei penale de ridicare a sechestrului într-o procedură de contestare a acestuia pe calea prevăzută de art. 250 din Codul de procedură penală, singurele aspecte pe care instanţa penală le poate verifica într-o astfel de procedură fiind cele privitoare la legalitatea măsurii şi a modului de aducere la îndeplinire a acesteia, iar nu şi chestiunea restabilirii ordinii de preferinţă în caz de concurs între creditori.
97. Prin urmare, pentru a proceda la executarea silită a bunului ce face obiectul sechestrului, creditorul (chirografar sau ipotecar) nu trebuie să parcurgă procedura contestaţiei împotriva măsurii asigurătorii prevăzute de art. 250 din Codul de procedură penală (art. 168 din Codul de procedură penală de la 1968), întrucât executarea silită nu este condiţionată de ridicarea sechestrului. În urma vânzării silite a imobilului ipotecat se va proceda la îndestularea cu prioritate a creditorului, urmând ca restul de preţ obţinut, în măsura în care va exista, să fie indisponibilizat pentru acoperirea crea nţelor derivate din cauza penal”, instanţa consideră că nici în cazul efectuării operaţiunilor de publicitate imobiliară nu poate fi acceptată ideea potrivit căreia apelanta este obligată să obţină o ordonanţă a procurorului sau o hotărâre penală de ridicare a sechestrului asigurător penal pentru efectuarea operaţiunilor de publicitate imobiliară.
Pentru toate aceste considerente, în temeiul dispoziţiilor art. 480C. proc. civ. din 2010, se consideră că apelul este întemeiat şi ar trebui admis, ar trebui schimbată în tot sentinţa civilă apelată în sensul a dmite rii plânger ii de carte funciară formulată de petenta D_____ I_________ SRL în contradictoriu cu intimaţii A___ – Administraţia Finanţelor P______ Timişoara, Ministerul Public- Parchetul de pe lângă Î_____ C____ de Casaţie şi Justiţie şi Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Î_____ C____ de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie, anulării încheier ii nr. xxxxxx/19.07.2017 dată de Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară T____ – Biroul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Timişoara, admiterii cererea de reexaminare formulată de petenta D_____ I_________ SRL şi a dmite rii cerere rii cu privire la imobilul cu nr. topografic 298-299/a înscris în cartea funciară xxxxxx UAT Griroc având ca proprietari S.C. D_____ I_________ S.R.L. în cotă de 1/1 de sub B6 având ca obiect cerere radiere sechestru penal notat sub C5 în baza ordonanţei din dosarul nr. 97/P din data de 08.01.2010 a Parchetului de pe lângă Î_____ C____ de Casaţie şi Justiţie, direcţia Naţională Anticorupţie.
Judecător,
I____ A_____ D_________
Red. A.C. 22.04.+08.05.2019
Red. D.I.A. 15.05.2019
Tehno: M.B./07.05.2019
Avocat Gherasim Andrei-Gheorghe
