Pontajul și plata activității personalului detașat sau delegat din unitățile sanitare pe durata stării de urgență

În Mon. Of. numărul 327 din data de 22 aprilie 2020 a fost publicat Ordinul nr. 643/2020 privind aprobarea modalităţii de plată şi pontaj pentru personalul detaşat sau delegat din unităţile sanitare publice pe durata stării de urgenţă. Prin acest ordin s-au stabilit următoarele: MODALITATEA DE PLATĂ ŞI PONTAJ pentru personalul detaşat sau delegat din unităţile sanitare publice pe perioada stării de urgenţă, pentru care influenţele salariale determinate de creşterile salariale se suportă din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate Art. 1 (1) Personalul medical şi auxiliar delegat din unităţile sanitare publice pe perioada stării de urgenţă, …

Continuă lectura

Telemunca în România

Prin Legea nr. 81/2018 a fost reglementată în România activitatea de telemuncă, fiind stabilite și domeniile de activitate în care este posibilă desfăşurarea activităţii în regim de telemuncă. Potrivit legii, telemunca reprezintă forma de organizare a muncii prin care salariatul, în mod regulat şi voluntar, îşi îndeplineşte atribuţiile specifice funcţiei, ocupaţiei sau meseriei pe care o deţine, în alt loc decât locul de muncă organizat de angajator, cel puţin o zi pe lună, folosind tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor. Activitatea de telemuncă se bazează pe acordul de voinţă al părţilor şi se prevede în mod expres în contractul individual de muncă …

Continuă lectura

Greva

Prin grevă se înţelege orice formă de încetare colectivă şi voluntară a lucrului într-o unitate. Declararea grevei Greva poate fi declarată numai dacă, în prealabil, au fost epuizate posibilităţile de soluţionare a conflictului colectiv de muncă prin procedurile obligatorii prevăzute de prezenta lege, numai după desfăşurarea grevei de avertisment şi dacă momentul declanşării acesteia a fost adus la cunoştinţa angajatorilor de către organizatori cu cel puţin două zile lucrătoare înainte. Hotărârea de a declara greva se ia de către organizaţiile sindicale reprezentative participante la conflictul colectiv de muncă, cu acordul scris a cel puţin jumătate din numărul membrilor sindicatelor respective. …

Continuă lectura

Medierea și arbitrajul conflictului colectiv de muncă

În vederea promovării soluţionării amiabile şi cu celeritate a conflictelor colective de muncă a fost înființat Oficiul de Mediere şi Arbitraj al Conflictelor Colective de Muncă de pe lângă Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale. În cazul în care conflictul colectiv de muncă nu a fost soluţionat ca urmare a concilierii organizate de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, respectiv de inspectoratul teritorial de muncă, după caz, părţile pot hotărî, prin consens, iniţierea procedurii de mediere, în condiţiile Legii nr. 62/2011 a dialogului social. Pentru medierea conflictelor individuale de muncă sunt aplicabile prevederile art. 73 alin. (2) din Legea nr. …

Continuă lectura

Concilierea conflictului colectiv de muncă

În toate cazurile, sesizarea pentru concilierea conflictului colectiv de muncă se formulează în scris şi va cuprinde în mod obligatoriu următoarele menţiuni: a) angajatorul sau organizaţia patronală, cu indicarea sediului şi datelor de contact ale acestuia/acesteia; b) obiectul conflictului colectiv de muncă şi motivarea acestuia; c) dovada îndeplinirii cerinţelor prevăzute la art. 161-163 din Legea nr. 62/2011; d) desemnarea nominală a persoanelor delegate să reprezinte la conciliere organizaţia sindicală reprezentativă sau, după caz, reprezentanţii angajaţilor. Concilierea, medierea şi arbitrarea conflictelor colective de muncă se fac numai între părţile aflate în conflict. Procedura de conciliere este obligatorie. În termen de 3 …

Continuă lectura

Conflictul colectiv de muncă. Noțiuni generale

Dreptul angajaţilor de a declanşa conflicte colective de muncă în legătură cu începerea, desfăşurarea şi încheierea negocierilor contractelor colective de muncă este garantat de lege. Nu pot constitui obiect al conflictelor colective de muncă revendicările angajaţilor pentru a căror rezolvare este necesară adoptarea unei legi sau a altui act normativ. Conflictele colective de muncă pot avea loc pentru apărarea intereselor colective cu caracter economic, profesional sau social, în condițiile legii. În conflictele colective de muncă la nivel de unitate angajaţii sunt reprezentaţi de sindicatele reprezentative din unitate, potrivit legii. La nivelul unităţilor în care nu sunt constituite sindicate reprezentative, iar …

Continuă lectura

Conflictul individual de muncă

Cadru general Raporturile de muncă stabilite între angajatori şi angajaţii acestora se desfăşoară cu respectarea prevederilor legale, precum şi în condiţiile negociate prin contractele colective şi individuale de muncă. Încălcarea cu vinovăţie de către una dintre părţi a obligaţiilor care îi revin atrage răspunderea acesteia. Conflictele de muncă se soluţionează potrivit prevederilor Legii nr. 62/2011 privind dialogul social și Legii nr. 53/2003 privind Codul muncii. Conflictele individuale de muncă se soluţionează în primă instanţă de către tribunal. Cererile referitoare la soluţionarea conflictelor individuale de muncă se adresează tribunalului în a cărui circumscripţie îşi are domiciliul sau locul de muncă reclamantul. …

Continuă lectura

Executarea, modificarea, suspendarea şi încetarea contractului colectiv de muncă

Executarea contractului colectiv de muncă este obligatorie pentru părţi. Neîndeplinirea obligaţiilor asumate prin contractul colectiv de muncă atrage răspunderea părţilor care se fac vinovate de aceasta. Clauzele contractului colectiv de muncă pot fi modificate pe parcursul executării lui, în condiţiile legii, ori de câte ori toate părţile îndreptăţite să negocieze contractul colectiv de muncă convin acest lucru. Modificările aduse contractului colectiv de muncă se consemnează într-un act adiţional semnat de toate părţile care au încheiat contractul. Actul adiţional se transmite în scris organului la care a fost înregistrat contractul colectiv de muncă şi tuturor părţilor semnatare şi produce efecte de …

Continuă lectura

Încheierea contractului colectiv de muncă

Contractul colectiv de muncă se încheie pe o perioadă determinată, care nu poate fi mai mică de 12 luni şi mai mare de 24 de luni. Părţile pot hotărî prelungirea aplicării contractului colectiv de muncă, în condiţiile stabilite de prezenta lege, o singura dată, cu cel mult 12 luni. În cazul în care într-o unitate nu există un contract colectiv de muncă, părţile pot conveni negocierea acestuia în orice moment. Clauzele cuprinse în contractele colective de muncă care sunt negociate cu încălcarea prevederilor art. 132 din Legea nr. 62/2011 sunt lovite de nulitate. Nulitatea clauzelor contractuale se constată de către …

Continuă lectura

Părțile și reprezentarea în negocierea contractelor colective în sectorul bugetar

Prin contractele/acordurile colective de muncă încheiate în sectorul bugetar nu pot fi negociate sau incluse clauze referitoare la drepturi în bani şi în natură, altele decât cele prevăzute de legislaţia în vigoare pentru categoria respectivă de personal. Prin excepţie de la prevederile art. 129 alin. (3) din Legea nr. 62/2011, contractele colective de muncă în sectorul bugetar se negociază, în condiţiile legii, după aprobarea bugetelor de venituri şi cheltuieli ale ordonatorilor de credite, în limitele şi în condiţiile stabilite prin acestea. Drepturile salariale din sectorul bugetar se stabilesc prin lege în limite precise, care nu pot constitui obiect al negocierilor …

Continuă lectura