În afara clauzelor esenţiale prevăzute de lege, între părţi pot fi negociate şi cuprinse în contractul individual de muncă sau prin acte adiționale la acesta şi alte clauze specifice, cum este cazul clauzei de formare profesională.
Formarea profesională la locul de muncă constituie uneori o obligație a angajatorului. Însă, de cele mai multe ori, aceasta are caracter facultativ și, în cazul în care părțile stabilesc efectuarea unui curs/stagiu de formare profesională, acestea pot reglementa și condițiile și termenii derulării contractului individual de muncă pe parcursul sau ulterior formării profesionale.
În cazul în care participarea la cursurile sau stagiile de formare profesională este iniţiată de angajator, toate cheltuielile ocazionate de această participare sunt suportate de către acesta.
Modalitatea concretă de formare profesională, drepturile şi obligaţiile părţilor, durata formării profesionale, precum şi orice alte aspecte legate de formarea profesională, inclusiv obligaţiile contractuale ale salariatului în raport cu angajatorul care a suportat cheltuielile ocazionate de formarea profesională, se stabilesc prin acordul părţilor şi fac obiectul unor acte adiţionale la contractele individuale de muncă.
Salariaţii care au beneficiat de un curs sau un stagiu de formare profesională plătit de către angajator nu pot avea iniţiativa încetării contractului individual de muncă pentru o perioadă stabilită prin act adiţional.
Durata obligaţiei salariatului de a presta muncă în favoarea angajatorului care a suportat cheltuielile ocazionate de formarea profesională, precum şi orice alte aspecte în legătură cu obligaţiile salariatului, ulterioare formării profesionale, se stabilesc, de asemenea, prin act adiţional la contractul individual de muncă sau direct prin contract.
Nerespectarea de către salariat a obligației de a nu avea inițiativa încetării contractului individual de muncă determină obligarea acestuia la suportarea tuturor cheltuielilor ocazionate de pregătirea sa profesională, proporţional cu perioada nelucrată din perioada stabilită conform actului adiţional la contractul individual de muncă.
Obligaţia suportării cheltuielilor ocazionate revine şi salariaţilor care au fost concediaţi în perioada stabilită prin actul adiţional, pentru motive disciplinare, sau al căror contract individual de muncă a încetat ca urmare a arestării preventive pentru o perioadă mai mare de 60 de zile, a condamnării printr-o hotărâre judecătorească definitivă pentru o infracţiune în legătură cu munca lor, precum şi în cazul în care instanţa penală a pronunţat interdicţia de exercitare a profesiei, temporar sau definitiv.
Salariaţii care au încheiat un act adiţional la contractul individual de muncă cu privire la formarea profesională pot primi în afara salariului corespunzător locului de muncă şi alte avantaje în natură pentru formarea profesională.
Avocat Gherasim Andrei-Gheorghe
Titular Cabinet de Avocat ”Gherasim Andrei-Gheorghe” specializat litigii de muncă