TRIBUNALUL BUCUREŞTI SECŢIA A VIII A
CONFLICTE DE MUNCĂ ŞI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINŢA CIVILĂ NR. 5284
ŞEDINŢA PUBLICĂ DE LA 26.06.2018
TRIBUNALUL CONSTITUIT DIN:
PREŞE D____: P___ M_____
ASISTENT JUDICIAR: P___ L_______
ASISTENT JUDICIAR: N____ C_____ E_______
GREFIER: I______ I___ M_____
Pe rol judecarea cauzei privind pe reclamanţii T_____ N______, P____ P____ D_____ în contradictoriu cu pârâta ________________, avân d ca obiect acţiune în constatare.
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în şedinţa publică din 12.06.2018 fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, parte integrantă din prezenta, când instanţa, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea pentru data de 26.06.2018 când:
TRIBUNALUL
Deliberând asupra cauzei civile de faţă constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul TRIBUNALULUI BUCURESTI-SECTIA A VIII-A CONFLICTE DE MUNCA SI ASIGURARI SOCIALE sub n r. XXXXXXXXXXXX la data de 15.05.2017 reclamanţii T_____ N______ şi P____ P____-D_____ au solicitat in contradictoriu cu pârâta ________________, ca prin hotararea ce se va pronunţa sa se constate ca şi-au desfasurat activitatea in locuri de munca care se incadreaza in condiţii speciale sau condiţii deosebite de munca solicitante in procent de 100%, şi să se oblige parata la eliberarea unor adeverinţe care sa ateste aceste condiţii, precum şi la plata cheltuielilor de judecata generate de acest proces.
În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanţii au arătat că au fost angajaţii ________________ după cum urmeaza: T_____ N______, şi-a desfasurat activitatea in cadrul _______________________ cu data de 20.03.1995 in funcţia de conducător auto.
La data de 01.09.1996 a fost transferat in interesul serviciului la _____________________ PETROL SA, in funcţia de conducător auto, iar la data de 01.09.1997 a fost preluat de _______________________ aceeaşi funcţie. La data de 01.10.1997, a fost transferat in interesul serviciului la SNP P_____ SA (Sucursala COMPETROL) in funcţia de conducător auto. Începând cu data de 01.05.2006 şi-a schimbat incadrarea devenind şofer maşina mare tonaj, la data de 01.09.2008 a fost preluat la sediul P_____ SA, la data de 01.08.2015 a fost transferat către contractorii FALCK FIRE SERVICES SRL. avand funcţia de şofer autocamion, pana la data de 01.01.2017 când a incetat contractual de munca conform art 55 lit. b) din Legea nr. 53/2003.
Reclamantul P____ P____-D_____ a menţionat că şi-a desfasurat activitatea in cadrul Ministerului Petrolului- Trustul Foraj-Extractie B_______, Schela Foraj I____. Incepand cu data de 28.10.1985, avand funcţia de inginer, începând cu data de 29.10.1987 a fost transferat la Schela de Foraj in funcţia de inginer geolog, pana la data de 01.0.1.1990, când a fost transferat, la Ministerul Petrolului-Trustul de Foraj Extracţie B_______ V___, in funcţia de sef inginer geolog. La data de 08.11.1990 a fost transferat la I.C.P.P.G. CAMPINA, avand funcţia de inginer geolog, pana la 01.04.1995 când a fost transferat la P_____ RA-CCPEG Bucureşti. La data de 05.05.2005 a fost preluat la sediul SNP P_____ SA Bucureşti in funcţia de inginer geolog, pana la data de 07.03.2016, când şi-a finalizat activitatea, ca si expert geolog.
Menţionează faptul ca reclamanţii si-au desfăşurat activitatea în condiţii improprii organismului uman, specificul meseriei presupunând un consum fizic şi psihic foarte mare si consideră că locul de muncă şi activitatea desfăşurată se încadrează întrevederile Ordinului nr. 50/1990. republicat.
Ordinul 50/1990 care sta la baza acestei cereri, reglementează ca pentru perioada 18.03.1969 si pana la intrarea in vigoare a Legii nr 19/2001, încadrarea in grupa I si II de munca nu este condiţionala de existenta buletinelor de determinare de noxe, ci de condiţiile efective in care isi desfasoara activitatea salariaţii, raportat la locul dc munca, felul muncii, expunerea la agenţii nocivi, externi, noxe, ce pot determina diverse afecţiuni ale organismului, ca urmare a expunerii la aceste condiţii de munca.
Art.3 din Ordinul nr.50/1990 prevede că beneficiază de încadrarea în grupele I şi II de mancă, fără limitarea numărului, personalul care este în activitate: muncitori, ingineri, subingineri, maiştri, tehnicieni, personal de întreţinere, şi reparaţii, controlori tehnici de calitate, precum şi alte categorii de personal care lucrează efectiv la locurile de muncă şi activităţile prevăzute în anexele nr. 1 şi 2.
Potrivit aceluiaşi act normativ, beneficiază de încadrarea în grupele I şi a II-a, fară limitarea numărului personalului care este în activitate: muncitori, ingineri, subingineri, maiştri, tehnicieni, personal de întreţinere şi reparaţii, controlori tehnici de calitate, precum şi alte categorii de personal care lucrează efectiv la locurile de muncă şi activitate prevăzute în anexele 1 şi 2 .
Până la data de 1 aprilie 2001, când a intrat în vigoare Legea nr. 19/2000. încadrarea în grupele I şi II de muncă a fost reglementată de Ordinul 50/1990 pentru precizarea locurilor de muncă, activităţilor şi categoriilor profesionale cu condiţii deosebite care se încadrează în grupele I şi II de muncă în vederea pensionării, publicat în Monitorul Oficial al României nr.38 din 20 martie 1990.
Apoi, începând cu da ta de 1 aprilie 2001, locurile de muncă încadrate în condiţii speciale au fost prevăzute în Anexa I a Legii nr.226/2006, art. 1 alin.2 din acest act normativ stabilind expres şi limitativ prin Anexa II care sunt unităţile ce au obţinut avizul pentru îndeplinirea procedurilor şi criteriilor de încadrare în condiţii speciale, în conformitate cu prevederile IIG nr. 1025/2003.
In conformitate cu prevederile de la punctul 6 din Ordinul nr. 50/1990 al Ministerului Muncii si Ocrotirilor Sociale, Ministerului Sanatatii si Comisiei Naţionale pentru Protecţia Muncii, nominalizarea persoanelor care se încadrau in grupele I si a II-a de munca s-a făcut de către conducerile unităţilor împreuna cu sindicatele libere din unitati, tinandu-se seama de condiţiile concrete in care si-au desfasurat activitatea persoanele respective.
Potrivit prevederilor alin al doilea de la punctul 15 din ordinul menţionat, unităţile aveau obligaţia sa analizeze si sa precizeze, in termen de 30 de zile de la data aprobării ordinului, pe baza documentelor existente in unitate, situaţia incadrarii personalului in grupele I si a II-a de munca incepand cu data de 18.03.1969. Conform prevederilor punctului 8 din Ordinul amintii, perioada de timp in care o persoana a avut sarcina sa lucreze integral s au o parte din programul de munca in astfel de locuri se stabilea de către conducerea unitatii sau prin prevederile legale care reglementau atribuţiile de serviciu ce reveneau fiecarei persoane in raport cu funcţia îndeplinita.
In ceea ce-l priveşte pe reclamantul T_____ N______, a arătat că există persoane, colegi de muncă ai reclamantului, din acea perioadă care au lucrat în condiţii similare şi care beneficiază de încadrarea în grupa a II-a de muncă conform dispoziţiilor Ordinului nr. 50/1990, punctul 208 şi la Scrisoarea N. nr. 152/1997. Aceste adeverinţe se coroborează cu menţiunile din cuprinsul Scrisorii nr. 96/12.04.1996 a Ministerului Muncii si Protecţiei Sociale, unde se arată că şoferii care deservesc autocamioane cu capacitatea de cel puţin 4 tone lucrează în condiţii similare cu cei prevăzuţi la poz. 208 din anexa 2 la Ordinul nr. 50/1990 completat cu avizele ulterioare, şi beneficiază de grupa a II-a de muncă pentru perioada lucrată după 18.03.1969.
In conformitate cu adresa 5782/1991 a MMPS , in completare la Ordinul 50/1990, anexa la acest ordin _________________________ ca pot beneficia de încadrare in grupa a II-a de munca si categoriile socio-profesionale ale şoferilor ce deservesc autocamioane (inclusiv asimilaţi acestora), cu capacitate de transport de minim 10 tone.
Pct. 208/Anexa II/Ord 50/1990 completat in 1994: pana la data aplicării acestui art. incadrarea şoferilor in grupa II de munca s-a făcut cu aplicare retroactiva din 18.03.1969 in baza: Scrisorile MMPS: nr.5782/05.07.1991; I 52. DA I 807,1995 si nr. 2704/DA/ I 1.10.1995 care au fost înlocuite cu scrisoarea nr. 96/12.04.1996. Toate faceau referire la „autocamioane cu capacitatea de transport de cel puţin 4 tone”.
Punctul 208 din anexa nr. 2 la Ordinul nr. 50/1990, completat în 1994, prevede că beneficiază de grupa a II-a de muncă: Şoferii care deservesc autocamioane (inclusiv asimilatele acestora) cu capacitatea de transport de cel puţin 10 tone”.
Până la data aplicării acestui articol, încadrarea şoferilor in grupa a II-a de munca s-a făcut cu aplicare retroactiva din 18.03.1969, în baza Scrisorile MMPS: nr. 5782/05.07.1991, 152/DA/l 8.07.1995 si nr. 2704/DA/1 1.10.1995 care au fost înlocuite cu scrisoarea nr. 96/12.04.1996. Toate faceau referire la „autocamioane cu capacitatea de transport de cel puţin 4 tone”.
Se constată că trimiterile au fost făcute pe de o parte la acte normative nesecrete, publicate în Monitorul Oficial, anume Ordinul nr. 50/1990, iar pe de altă parte, la Scrisoarea menţionată mai sus care întemeiază încadrarea reclamantului T_____ N______, în grupa de muncă.
In conformitate cu menţiunile înregistrate în carnetul de muncă al reclamantului, în intervalul de timp dedus judecăţii, funcţia deţinută de către reclamant în cadrul societăţii a fost aceea de şofer pe autocamion.
Or, activitatea desfăşurată de către reclamant, prin specificul său se încadrează în cea reglementată la pct.208 din anexa II la Ordinul nr. 50/1990.
In acest context este de observat că reclamantul, deşi a prestat aceeaşi activitate, pe acelaşi mijloc de transport în această perioadă, fapt ce poate fi confirmat atât de martorul ce va fi audiat în cauză cât şi de menţiunile din carnetul de muncă, nu i-a fost recunoscută încadrarea în grupa a II-a de muncă.
Or, activitatea salarială desfăşurată de către reclamant, prin specificul său, se încadrează în cele reglementate la pct. 184 şi la pct. 208 din anexa II la Ordinul nr.50/1990, astfel cum a fost completat în anul 1994 prin Scrisoarea MMPS nr. 124/DA/ 19.10.1994, fiind prevăzută în aceleaşi condiţii superioare de muncă şi prin HG nr. 1223/1990.
Aşadar, raportat la situaţia de fapt şi de drept reţinută, apreciază că activitatea desfăşurată de către reclamant, în perioada analizată, se încadrează în grupa de muncă pretinsă.
Pentru reclamantul P___ u P____-D_____ in perioada menţionată, a lucrat numai la foraj, munca de teren în funcţia de inginer geolog, fiind expus în mod continuu condiţiilor meteorologice, dar şi de poluare chimică şi fonică, fapte de natură a-i afecta sănătatea.
In baza Legii nr. 3/1977 şi Decretului-lege nr. 68/1990 pentru înlăturarea unor inechităţi în salarizarea personalului, a fost emis Ordinul nr.50/1990 pentru precizarea locurilor de muncă, activităţilor şi categoriilor profesionale cu condiţii deosebite care se încadrează în grupele I şi II de muncă în vederea pensionării.
Potrivit art. 3 alin. I din Ordinul nr. 50/1990 beneficiază de încadrarea în grupele l şi II de muncă, fară limitarea numărului, personalul care este în activitate: muncitori, ingineri, subingineri, maiştri, tehnicieni, personal de întreţinere şi reparaţii, controlori tehnici de calitate, precum şi alte categorii de personal care lucrează electiv la locurile de muncă şi activităţile prevăzute în anexele nr. 1 şi 2.
La art.6, din acest ordin, s-a prevăzut că nominalizarea persoanelor care se încadrează în grupele I şi II de muncă se face de conducerea unităţilor împreună cu sindicatele, ţinându-se seama de condiţiile deosebite de muncă, concrete în care îşi desfăşoară activitatea persoanele respective (nivelul novelor existente, condiţiile nefavorabile de. microclimat, suprasolicitare fizică şi nervoasă, etc ).
In acest sens, în aplicarea dispoziţiilor legale, fosta unitate SNP P_____ SA a încadrat personalul în grupele de muncă, potrivit Anexei nr.14 la Contractul colectiv de muncă, cu referire la dispoziţiile Ordinului nr. 125/1990, Anexa T, pct.13 în cazul personalului cu activitate în grupa I de muncă şi Anexa II, pct.59, pentru grupa II de muncă.
Apreciază că reclamantul a desfăşurat activitate în grupa a II-a de muncă, potrivit Anexei II. pct, 125 din Ordinul nr. 50/1990 şi decizia Consiliului de Administraţie nr. 77/1990. Locul de muncă şi activităţile desfăşurate de reclamant, acestea se încadrează în grupa II de muncă în procent de 100% din timpul de lucru, în conformitate cu Ordinul nr. 125/1990, Anexa 2, poz.59, în perioada dedusa judecaţii.
Pentru perioada ulterioară datei de 1 aprilie 2001, care reprezintă conform legii stagiu de cotizare realizat în condiţii deosebite, speciale, sau alte condiţii de muncă se acordă perioade suplimentare la vechimea în muncă sau la vechimea în serviciu, care constituie stagiu de cotizare normale, după cum urmează:
Potrivit HG nr. 1025, „(5) pentru perioada cuprinsa ____________________ si data intrării in vigoare a prezentei legi nu se datorează diferenţa dintre cota de contribuţie de asigurări sociale datorate de angajator pentru condiţii deosebite de munca si cea declarata de către acesta”.
Este nefondată critica vizând retroactivitatea acestei hotărâri de guvern pentru faptul că vizează perioada de după 18.03.1969, deşi actul normativ este emis în 1990. Trebuie însă precizat că acest act nu retroactivează, ci doar prevede că se aplică personalului care era în activitate la acea dată pentru tot intervalul menţionat, situaţie în care s-a încadrat şi reclamantul, şi nu şi celor care nu mai erau în activitate.
Legislaţia actuala de specialitate, respectiv Legea 226/2006 (art 13. Activitatea desfăşurată la forajul sondelor de ţiţei şi gaze: intervenţii, probe de producţie şi reparaţii capitale la sonde, combustie subterană, detubări sonde şi săparea puţurilor pentru repararea coloanelor la sonde: activitatea de operaţii speciale – pentru timpul efectiv lucrat la sonde; montarea-demontarea turlelor petroliere, cu excepţia turlelor rabatabile), reglementează încadrarea locurilor de munca in condiţii speciale si deosebite de munca, pentru perioada începând cu 01.04.2001 justifica măsură luata de legiuitor, care a tinut scama de faptul ca:” deşi locurile de munca au fost omise de legiuitor, in perioada respectiva salariaţii au lucrat efectiv in condiţii speciale si deosebite de munca”, conform art 2, din Legea 226/2006.
In conformitate cu art (3): „in situaţia în care, potrivit legii, unităţile prevăzute în anexa nr. 2 îşi schimbă denumirea sau sediul ori se reorganizează, inclusiv prin preluarea în totalitate sau în parte a patrimoniului de către o altă societate, locurile de muncă în care până la data la care au intervenit aceste modificări s-au desfăşurat activităţile prevăzute în anexa nr. I rămân în continuare încadrate în condiţii speciale de muncă, dacă respectivele locuri de muncă se regăsesc la noua societate”.
In conformitate cu art. 7 din acelaşi act normativ „încadrarea în grupele I şi II de muncă se face proporţional cu timpul efectiv lucrat la locurile de munca incluse în aceste grupe, cu condiţia ca pentru grupa i. personalul sa lucreze în aceste locuri cel puţin 50%, iar pentru grupa II, cel puţin 70% din programul de lucru.”
Art. 57, prevede ca: Salariaţii din activitatea de extracţie a ţiţeiului si a gazelor: operatori extracţie, lacatusi intretinere instalaţie la sonde, sudori, electricieni si tehnologi care lucrează efectiv la sonde, montări si demontări conducte transport titei, gaze si apa; montări si demontări instalaţii petroliere; încărcări si descărcări scule si material tabular la si de la sonde; injectarea in zacamânt a apelor tehnologice si reziduale. Operaţii speciale la sonde; depozitarea, tratarea si transportul ţiţeiului si gazolinei; comprimarea si transportul gazelor naturale si a aerului;degazolinarea si deetanizarea gazelor de sonda.
Activitatea s-a desfăşurat la sondă în condiţii climat nefavorabil în contact direct eu compuşii organici volatili şi alţi acizi în zgomot, vibraţii, trepidaţii de la motoare şi agregate.
Conform art 2 din HG nr. 1025/28.08.200.3, se definesc criteriile de încadrare a angajaţilor in condiţii speciale deosebite: a) încadrarea locurilor de munca in grupa I si a II-a de munca anterior datei de 1 aprilie 2001, h) desfasurarea activitatii in condiţii speciale si deosebite pe durata programului normal de lucru din luna respectiva numai in locurile de munca definite la art 1 lit. i; c). existenta la locurile de munca in condiţii speciale si deosebite a unor factori de risc care nu pot fi inlaturati, in condiţiile in care s-au luat masurile tehnice si organizatorice pentru eliminarea sau diminuarea acestora, in conformitate cu legislaţia de protecţie a muncii in vigoare”.
De aceea, a accepta restrângerea sferei de aplicare a ordinului şi a crea categorii distincte de beneficiari, în raport cu situaţia pe care aceştia o aveau atunci când i s-au adus modificări sau completări, ar însemna să se creeze discriminări tocmai acolo unde s-a urmărit tratarea egală şi nediferenţiată a tuturor celor care au activat în condiţii similare de muncă, indiferent de perioada în care au lucrat.”
In prezent, si pe toata perioada anterioara incepand cu anul 2001 la locurile de munca ale reclamanţilor exista condiţii grele de munca, cu situaţii generatoare de riscul de accidentare si de boala profesionala, cu noxe chimice, cu un nivel de zgomot si presiune acustica care depasesc, constant, nivelul de zgomot admisibil, potrivit măsurătorilor efectuate la locul de munca, timpul de lucru efectiv in aceste condiţii fiind de peste 80% din timpu-l total de lucru. HG nr. 1025/2003 defineşteste locurile de munca in condiţii speciale ca fiind acele locuri de munca unde exista factori de risc profesional, care prin natura sarcinii de munca si a condiţiilor de realizare a acesteia, conduc in timp la reducerea prematura a capacitatii de munca, îmbolnăviri profesionale si la comportamente riscante in activitate, cu urmări grave asupra securităţii si sănătăţii angajaţilor.
Aceeaşi hotarare de guvern menţionează la art . 1 faptul ca persoanele incadrate in locuri de munca in condiţii speciale sunt angajaţii care isi desfasoara activitatea pe parcursul programului normal de lucru din luna respectiva numai in locurile de munca definite la lit. a) si ca expertizarea tehnica a locurilor de munca in vederea încadrării acestora in condiţii special reprezintă identificarea factorilor de risc existenţi la locul de munca, care nu pot fi inlaturati, iar expertiza medicala in vederea încadrării locurilor de munca in condiţii speciale reprezintă procesul de evaluare, in baza datelor medicale, a efectelor riscurilor care nu pot fi înlăturate, asupra capacitatii de munca si stării de sanatate a angajaţilor. Art 2 prevede printre criterii: încadrarea in grupa I anterior datei de 01.04.2001 existenta unor factori de risc la locurile de munca, efecte asupra sanatatii si securităţii, pe perioada ultimilor 15 ani, efecte asupra capacitatii de munca si stării de sanatate, evaluate pe baza datelor medicale înregistrate la nivelul cabinetelor me dicale de întreprindere, criterii care sunt indeplinite in cauza.
Legea nr. 163/2010 prevede in Anexa nr. 3 unităţile care au obtinut avizul pentru îndeplinirea procedurilor si criteriilor de încadrare in condiţii speciale, in conformitate cu prevederile HG 1025/2003 privind metodologia si criteriile de incadrare a persoanelor in locuri de munca in condiţii speciale, cu modificările si completările ulterioare. Evidenţiază faptul ca parata se regăseşte in anexa sus menţionata.
Evidenţiază faptul ca Legea nr 163/2010 stabileşte nu numai funcţiile pentru stabilirea condiţiilor de munca ci si activitatea desfasurata de personal, astfel ca in vederea stabilirii condiţiilor de munca se impune o examinare concreta a activitatii desfăşurate de salariaţi si a condiţiilor de lucru.
Alt. 16 al in. 1 din Constituţia României garantează egalitatea în drepturi a cetăţenilor şi potrivit art.1l alin.2 din Constituţie, salariaţii au dreptul la măsuri de protecţie socială, ce includ securitatea şi sănătatea salariaţilor, precum şi prestarea muncii în condiţii deosebite sau speciale.
Convenţia Europeana a Drepturilor Omului, art. 14 prevede: „exercitarea drepturilor si libertăţilor recunoscute de prezenta convenţie trebuie sa fie asigurata, făra nicio deosebire bazata, in specia l, pe sex, rasa, religie, culoare, limba, opinii politice sau orice uite opinii, origine naţionala si sociala, apartenenţa la o minoritate naţionala, avere, naştere, sau orice alta situaţie”,
Protocolul nr 12 la Convenţia Europeana a Drepturilor Omului art 1 prevede interzicerea generala a discriminării “exercitarea oricărui drept prevăzut de lege trebuie sa fie asigurata fara nicio deosebire bazata, in special, pe sex, rasa, religie, culoare, limba, opinii politice sau orice alte opinii, origine naţionala si sociala, apartenenţa la o minoritate naţionala, avere, naştere, sau orice alta situaţie”.
Alin 3 al art 2 flin OG nr 137/2000. republicata, prevede: “sunt discrimatorii potrivit prezentei ordonanţe, prevederile, criteriile sau practicile aparent neutru care dezavantajeaza anumite persoane, pe baza criteriilor prevăzute la alin I fata de alte persoane.”.
Activitatea de judecată a instanţei presupune aplicarea cu prioritate a principiilor de bază ale procesului civil, între care se află şi acela al asigurării dreptului la un proces echitabil.
In practica CEDO se reţine că scopul Convenţiei nu este garantarea unor drepturi teoretice sau provizorii, ci a unor drepturi concrete şi efective, iar dreptul la un proces echitabil nu poate fi considerat efectiv decât dacă toate cererile şi observaţiile părţilor sunt într-adevăr examinate conform normelor de procedură de către tribunalul sesizat.
Art. 6 din CHDO impune tribunalului obligaţia de a proceda la o examinare . efectivă a motivelor, argumentelor şi cererilor părţilor., iar rolul activ al instanţelor de judecată ________________________, situaţie în care se verifică compatibilitatea Convenţiei cu respectarea acestor drepturi pentru buna administrare a justiţiei şi respectul principiului securităţii juridice.
A sigurarea caracterului unitar al practici judecătoreşti, este impus şi de principiul constituţional al egalităţii cetăţenilor în faţa legii şi implicit a autorităţii judecătoreşti, acest principiu ar fi grav afectat dacă în aplicarea uneia şi aceleiaşi legi, soluţiile instanţelor judecătoreşti ar fi diferite şi chiar contradictorii.
Practica neunitară, este sancţionată explicit prin dispozitivul cauzei B____. jurisprudenţa divergentă, profundă şi persistentă în timp. cu consecinţa afectării principiului siguranţei juridice, definit ca unul dintre elementele fundamentale ale statului de drept, este sancţionată şi prin decizia în cauza P________ contra României.
De asemenea, efectele concrete ale practici neunitare, conduc la concluzia că principiul siguranţei publice, ameninţat şi /sau încălcat nu este în sine suficient să ofere o explicaţie că unui cetăţean reclamant i se recunoaşte irevocabil un drept, în vreme ce. în condiţii similare, identice şi aplicării aceluiaşi text de lege, acel drept nu îi este recunoscut altui reclamant.
Astfel, trebuie eliminate erorile, în calificarea şi soluţiile juridice în cauze deduse spre dezlegare în drept şi tapt. acţiunile introductive cu petite identice, trebuie să primească o aplicare şi soluţii unitare din punct de vedere legal şi implicit judecătoresc.
Rolul activ al judecătorului trebuie înţeles ca un principiu care conduce la aflarea adevărului şi in consecinţă la pronunţarea unor hotărâri temeinice şi legale, ceea ce presupune că judecătorul este în drept să stăruie prin toate mijloacele legale în vederea lămuririi împrejurărilor de fapt şi de drept, aşa după cum s-a reţinut anterior.
Faţă de cele menţionate, au solicitat admiterea acţiunii, să se constate că reclamanţii beneficiază de grupa a II-a de muncă pentru activitatea depusă în perioada sus menţionată şi, în temeiul dispoziţiilor art. I din Ordinul 590/2003 privind procedura de întocmire a adeverinţelor ce atestă desfăşurarea activităţii în grupe superioare de muncă, sa fie obligată pârâta sa elibereze reclamanţilor adeverinţele solicitate pentru perioadele şi grupa de muncă enumerate anterior, cu cheltuieli de judecata.
În drept, au fost invocate Ordinului nr.50/1990 Anexa II pct.125, coroborat cu art.3 şi Decizia Consiliului de Administraţie nr.77/1990, Ordin ul 390/2008, dispoziţiile Codului Muncii, Legea nr. 168/1999, Legea nr. 19/2000, HG nr 1025/2003, Legea 226/2006.
În susţinerea cererii de chemare în judecată au fost depuse la dosar înscrisuri (filele 13-52).
La data de 21 iunie 2017, pârâta O__ P_____ SA a depus in întâmpinare prin care a solicitat instanţei de judecata pe cale de excepţie, admiterea excepţiei inadmisibilitatii cererii de chemare in judecata pentru perioada 01.09.xxxxxxxxxxxxxxx01 pentru reclamantul T_____ N______, respectiv 28.10.198 5 – 01.04.2001 pentru reclamantul P____ P____ D_____ si, pe cale de excepţie, respingerea acesteia ca inadmisibila; admiterea excepţiei inadmisibilitatii cererii de chemare in judecata pentru perioada ulterioara datei 01.04.2001, anume pentru acordarea de condiţii deosebite si/sau speciale, pe fondul cauzei, respingerea cererii de chemare in judecata formulata de reclamanţi ca neîntemeiata,
În motivarea întâmpinării, în ceea ce priveşte exceptia inadmisibilitatii cererii de chemare im judecata pentru perio ada 28.10.1985- 1.04.2001, s-a arătat că prin cererea de chemare in judecata reclamantul T_____ N______ solicita sa se constate ca, in perioada 01.09.xxxxxxxxxxxxxxx15, si-ar fi desfăşurat activitatea in condiţii deosebite sau speciale de munca, in proporţie de 100%, iar reclamantul P____ P____ D_____ solicita sa se constate ca, in perioada 28.10.xxxxxxxxxxxxx16, si-ar fi desfasurat activitatea in condiţii deosebite sau speciale de munca, in proporţie de 100%, sens in care aceasta sa fie obligata la eliberarea unei adeverinţe in acest sens.
Raportat la cererea reclamantului face următoarea precizare: pana la data de 01.04.2001 legiuitorul a prevăzut încadrarea activitatii in grupe de munca (grupa I, a II-a sau a III-a) si nu in condiţii de munca deosebite sau speciale; dupa data de 01.04.2001 legiuitorul a prevăzut acordarea de condiţii deosebite si condiţii speciale.
Astfel, anterior anului 2001, legiuitorul a prevăzut, prin legislaţia relevanta, încadrarea activitatii in grupe de muncă: Ordinul nr.50/1990, pentru precizarea locurilor de munca, activitatilor si categoriilor profesionale cu condiţii care se incadreaza in grupele I si II de munca în vederea pensionarii – pentru perioada lucrata intre 18.03.xxxxxxxxxxxxxx90; Ordinul nr. 125/1990, pentru precizarea locurilor de munca, activitatilor si categoriilor profesionale cu condiţii care se incadreaza in grupele I si II de munca în vederea pensionarii – pentru perioada lucrata intre 01.03.xxxxxxxxxxxxx01.
Noţiunea de acordare de condiţii de munca deosebite si speciale a fost reglementata, începând cu anul 2001, de către următoarele acte normative: Legea 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale; H.G. nr.261/2001, privind încadrarea locurilor de muncă în condiţii deosebite; H.G. nr. 1025/2003 privind metodologia şi criteriile de încadrare a persoanelor în locuri de muncă în condiţii speciale; Legea 226/2006 privind încadrarea unor locuri de munca in condiţii speciale.
La data intrării in vigoare a Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale, respectiv 1 aprilie 2001, actele normative care au reglementat încadrarea in grupele I si a II-a de munca au fost abrogate.
După aceasta data nu mai exista o baza legala pentru încadrarea locurilor de munca, activitatilor si categoriilor profesionale cu condiţii deosebite in grupe superioare de munca, iar eliberarea adeverinţelor privind atestarea faptului ca, in anumite perioade anterioare datei de 01 aprilie 2001, o persoana si-a desfasurat a ctivitatea in locuri de munca încadrate in grupele I si/sau a II-a de munca, se face numai daca nominalizarea persoanei s-a făcut anterior acestei date si numai pe baza documentelor întocmite la timpul respectiv, care pot fi verificabile si sunt in evidenta angajatorilor acestor persoane sau deţinătorilor de arhive.
Rezulta astfel cu putere de evidenta ca anterior anului 2001, legiuitorul a acordat si a prevăzut încadrarea activitatii in grupa I sau a II-a de munca, iar începând cu anul 2001, a prevăzut acordarea de condiţii deosebite sau speciale. Pe cale de consecinţa, avand in vedere faptul ca anterior datei de 01.04.2001 aplicabile erau Ordinul 50/1990, respectiv Ordinul 125/1990, apreciază ca cererea reclamantului referitor la încadrarea in condiţii de munca deosebite sau speciale este inadmisibila, sens in care solicită să se respingă cererea pentru aceasta perioada.
Referitor la excepţia inadmisibilitătii cererii de chemare in judecata pentru perioada ulterioara datei 01.04.2001, anume pentru acordarea de condiţii deosebite si/sau speciale, solicită să se aibă în vedere Decizia nr. 12/2016 a ICCJ Complet RIL, in care Înalta Curte de Casaţie si Justiţie a statuat ca:
„In interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, art. 29 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, raportate la art. 2 alin. (2), art. 3, art. 4, art. 11, art. 12, art. 15, art. 16 şi art. 18 din H.G. nr. 261/2001 privind criteriile si metodologia de încadrare o locurilor de muncă in condiţii deosebite, cu modificările si completările ulterioare, respectiv, art. 1 – art. 4, art. 7-art. 9, art. 13 alin. (4) şi art. 131 din H.G. nr. 246/2007privind metodologia de reînnoire a avizelor de încadrare a locurilor de muncă în condiţii deosebite, cu modificările şi completările ulterioare, nu este deschisă calea unei acţiuni în constatare de dreot comun a condiţiilor deosebite de muncă în care angajaţii şi-au desfăşurat activitatea după data de 1 aprilie 2001 si nici a acţiunii în obligare a angajatorilor la încadrarea locurilor de muncă în aceste condiţii. atunci când aceştia din urmă nu au obţinut sau, după caz, nu au reînnoit avizele pentru încadrarea locurilor de muncă în aceste condiţii.
În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 20 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) şi (2), art. 2 alin. (2) din Legea nr. 226/2006 privind încadrarea unor locuri de muncă în condiţii speciale, raportate la prevederile art. 2 – art. 6, art. 9, art.13 şi art. 16 din H.6. nr. 1025/2003 privind metodologia şi criteriile de încadrare a persoanelor în locuri de muncă în condiţii speciale, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a prevederilor art. 30 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare. în ceea ce priveşte condiţiile speciale, acest tip de acţiuni nu sunt deschise, atunci când nu sunt întrunite condiţiile cumulative privind înscrierea activităţii si a unităţii angajatoare în anexele nr. 1 si 2 la Leaea nr. 226/2006 si respectiv în anexele nr. 2 şi 3 la Legea nr. 263/2010 cu modificările si completările ulterioare.”
Astfel, avand in vedere faptul ca Avizul de condiţii speciale a fost acordat P_____ Sucursala Competrol, respective SNP P_____ SA, doar pentru anumite activitati orice cerere de extindere sau de acordare de condiţii speciale si pentru alte activităţi sau unor salariaţi care nu prestau strict activităţile.avizata, este inadmisibila.
Pe fondul cauzei, pârâta a arătat că reclamantului T_____ N______ i-a fost emisa Adresa de răspuns nr. 43/13.01.2017, prin care i se aduce la cunoştinţa faptul ca nu a fost nominalizat de către conducerea societăţii, in perioada solicitata, pentru a beneficia de grupa superioara de munca sau condiţii deosebite sau speciale.
Mai mult de atat, aceasta nu poate elibera o adeverinţa decât pe baza documentelor, verificabile, aflate în evidentele angajatorilor sau ale deţinătorilor de arhive, in caz contrar intrând sub incidenţa legii penale.
In ceea ce priveşte perioada anterioara anului 2001, potrivit dispoziţiilor art. 3 – 7 si 15. din Ord. 50/1990, „Beneficiaza de încadrarea in grupele I si a II-a de munca, potrivit celor menţionate, fara limitarea numărului, personalul care este in activitate: muncitori, ingineri, subingineri, maiştri, tehnicieni, personal de intretinere si reparaţii, controlori tehnici de calitate, precum si alte categorii de personal care lucrează efectiv la locurile de munca si activitatile prevăzute in anexele 1 si 2.
Incadrarea în grupele I si II de muncă se va face în situaţia în care, cu toate măsurile luate de unitate pentru normalizarea condiţiilor de munca, nivelul noxelor existente la locurile (activităţile, meseriile, funcţiile1 prevăzute în aceste grupe depăseste nivelul maxim admis prevăzut în Normele republicane de protecţie a muncii.
Existenta condiţiilor deosebite la locurile de muncă cu noxe trebuie să rezulte din determinările de noxe, efectuate de către organele Ministerului Sănătăţii sau de laboratoarele de specialitate proprii ale unităţilor. Aceste determinări trebuie confirmate de către inspectorii de stat teritoriali pentru protecţia muncii care, la data efectuării analizei, constată că s-au aplicat toate măsurile „Beneficiază de încadrarea in grupele I si a II-a de munca, potrivit celor menţionate, făra limitarea numărului, personalul care este in activitate: muncitori, ingineri, subingineri, maiştri, tehnicieni, personal de întreţinere si reparaţii, controlori tehnici de calitate, precum si alte categorii de personal care lucrează efectiv la locurile de munca si activitatile prevăzute in anexele 1 si 2.
Încadrarea în grupele I si II de muncă se va face în situaţia în care, cu toate măsurile luate de unitate pentru normalizarea condiţiilor de munca, nivelul noxelor existente la locurile activităţile, meseriile, funcţiile prevăzute în aceste gr upe depăşeşte nivelul maxim admis prevăzut în Normele republicane de protecţie a muncii.
Existenta condiţiilor deosebite ia locurile de muncă cu noxe trebuie să rezulte din determinările de noxe, efectuate de către organele Ministerului Sănătăţii sau de laboratoarele de specialitate proprii ale unităţilor. Aceste determinări trebuie confirmate de către inspectorii de stat teritoriali pentru protecţia muncii care, la data efectuării analizei, constată că s-au aplicat toate măsurile posibile de normalizare a condiţiilor si că toate instalaţiile de protecţie a muncii funcţionau normal.
Buletinele de determinare prin expertizare, care se eliberau pentru locurile cu condiţii grele sau periculoase de munca, nu mai sunt necesare.
Nominalizarea persoanelor care se încadrează în grupele I si II de muncă se face de către conducerea unităţilor împreună cu sindicatele libere din unităţi, ţinându-se seama de condiţiile deosebite de muncă concrete în care îşi desfăşoară activitatea persoanele respective (nivelul noxelor existente, condiţii nefavorabile de microclimat, suprasolicitare fizică sau nervoasa, risc deosebit de explozie, iradiere sau infectare etc).
Încadrarea în grupele I si II de muncă se face proporţional cu timpul efectiv lucrat la locurile de munca incluse în aceste grupe, cu condiţia ca, pentru grupa I, personalul sa lucreze în aceste locuri cel puţin 50%, iar pentru grupa II, cel puţin 70% din programul de lucru.
Perioada de timp în care o persoana are sarcina să lucreze integral sau o parte din programul de muncă în astfel de locuri se stabileşte prin dispoziţia conducerii unităţii sau prin prevederile legale care reglementează atribuţiile de serviciu ce revin fiecărei persoane în raport cu funcţia îndeplinită.
Dovedirea perioadelor de activitate desfăşurate în locurile de munca si activităţile ce se încadrează în grupele I si II de munca în vederea pensionarii se face pe baza înregistrării acestora în carnetul de munca conform metodologiei de completare a acestuia stabilite de Ministerul Muncii şi Ocrotirilor Sociale.
Totodată, ţinând seama de prevederile art. 2 şi 3 din Decretul-Lege nr. 68/1990, unităţile au obligaţia sa analizeze şi sa precizeze, în termen de 30 de zile de la data aprobării prezentului ordin, pe baza documentelor existente în unitate, situaţia încadrării personalului în grupele I şi II de munca începând cu 18.03.1969 şi până în prezent”.
Potrivit celor invocate mai sus determinarea locurilor de muncă susceptibile a avea un nivel ridicat de noxe se făcea de către Ministerul Sănătăţii ori de către unităţi, iar ulterior unităţile erau obligate să nominalizeze împreună cu sindicatele, salariaţii încadraţi în grupele de muncă I si/sau II.
La nominalizare, se ţinea seama de condiţiile de muncă concrete în care îşi desfăşurau activitatea persoanele respective adică a nivelul noxelor existente, a condiţiilor nefavorabile de microclimat, supra solicitare fizică sau nervoasă, ori risc deosebit de explozie, iradiere sau infectare, timpul efectiv lucrat în acele condiţii, minim 50% pentru grupa I şi minim 70% pentru grupa a II-a.
Chiar si simpla menţionare a locului de muncă în anexa la actul normativ sus citat nu atrăgea în mod automat acordarea grupei de muncă, ci era necesară parcurgerea procedurii menţionate mai sus, procedură în cadrul căreia se stabilea dacă unitatea a luat măsuri pentru normalizarea condiţiilor de la locul de muncă, si respectiv, si dacă, deşi au fost luate aceste măsuri, riscul a rămas acelaşi.
Ulterior, la data de 01.03.1990 a intrat in vigoare Ordinul 125/1990, care in Anexa I preciza activitatile incadrabile in grupa I de munca iar in Anexa a II-a activitatile incadrabile in grupa a II-a de munca, cu respectarea aceloraşi condiţii: personalul sa fi lucrat efectiv la locurile de munca menţionate in Anexa timpul minim de lucru efectiv sa fi fost de 50% pentru grupa I si 70% pentru grupa a II-a.
Astfel, pentru acordarea grupei superioare de munca era necesara întrunirea mai multor condiţii, cumulat: nominalizarea locului de munca in Anexe ia actul normativ (Ordinul 50/1990, respectiv 125/1990) condiţiile de muncă concrete în care îşi desfăşurau activitatea persoanele respective adică a nivelul noxelor existente, a condiţiilor nefavorabile de microclimat, supra solicitare fizică sau nervoasă, ori risc deosebit de explozie, iradiere procentul de lucru prestat efectiv in acele condiţii minim 50% pentru grupa I şi minim 70% pentru grupa a II-a, în lipsa întrunirii acestor condiţii fostul angajator neputand încadra si acorda salariatului grupa de munca solicitata.
Acordarea de condiţii deosebite de munca dupa data de 2001 se face în anumite condiţii sicu respectarea anumitei proceduri.
Potrivit HG nr. 261/2001, art. 2. Alin 1, Criteriile pentru încadrarea locurilor de muncă în condiţii deosebite sunt următoarele: prezenţa în mediul de muncă o noxelor profesionale fizice constând în zgomot, vibraţii, unde electromagnetice, presiune, radiaţii ionizante, radiaţii laser de putere neprotejate, precum şi a noxelor profesionale chimice sau biologice prevăzute în Normele generale de protecţie a muncii, care nu respectă limitele admise prevăzute în aceste norme; răspunsul specific al organismului la __________ noxei profesionale, evidenţiat prin indicatori de expunere şi/sau de efect biologic, stabiliţi prin ordin ai ministrului sănătăţii şi familiei; morbiditatea, exprimata prin boii profesionale înregistrate la locul de muncă în ultimii 15 ani.
Încadrarea locurilor de muncă în condiţii deosebite se face cu respectarea dispoziţiilor art. 7 şi/sau art. 8, după caz, şi cu îndeplinirea cumulativă a criteriilor prevăzute ia alin. (1) lit. a) şi b sau la alin. (1) lit. a şi c).
Iar metodologia de încadrarea locurilor de muncă în condiţii deosebite se face respectând o succesiune de operaţiuni specifice şi care constau în: nominalizarea în vederea încadrării locurilor de muncă în condiţii deosebite şi stabilirea criteriilor aplicabile pentru această încadrare, care se face de angajator împreună cu sindicatele reprezentative potrivit legii sau, după caz, cu reprezentanţii salariaţilor, în cadrul Comitetului de securitate şi sănătate în muncă, acolo unde acesta este înfiinţat; expertizarea locurilor de muncă din punct de vedere al protecţiei muncii; efectuarea determinărilor de noxe profesionale, în conformitate cu prevederile art. 4 alin. (1); buletinele de determinări trebuie să cuprindă cel puţin următoarele date: unitatea, secţia, atelierul, locui de muncă, noxa profesională, valoarea măsurată, valoarea limită admisă, metodele de măsurare; solicitarea de către angajator de la instituţiile abilitate de Ministerul Sănătăţii şi Familiei a listei cuprinzând bolile profesionale înregistrate sau a listei cuprinzând efectuarea controlului medical pentru personalul care lucrează în locuri de muncă în condiţii deosebite, pentru determinarea răspunsului specific al org anismului; efectuarea evaluării locurilor de muncă nominalizate la lit. a, care se face de angajator împreună cu sindicatele reprezentative potrivit legii sau, după caz, cu reprezentanţii salariaţilor, în cadrul Comitetului de securitate şi sănătate în muncă acolo unde acesta este înfiinţat, conform anexei nr. 2 sau 3; stabilirea măsurilor tehnice, sanitare şi organizatorice de protecţie a muncii corespunzător condiţiilor de muncă şi factorilor de mediu specifici locului de muncă; obţinerea avizului inspectoratului teritorial de muncă în conformitate cu prevederile art. 4; i) stabilirea locurilor de muncă în condiţii deosebite în conformitate cu art. 19 alin. (4) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale.
E ste important de avut in vedere faptul ca potrivit aliniatului 2 al art. 3 din actul normativ menţionat „Pentru încadrarea locurilor de muncă în condiţii deosebite este obligatoriu ca noxa profesională determinată să se regăsească ca efect asupra stării de sănătate şi/sau ca noxa profesională ce a avut efect asupra stării de sănătate să se regăsească în determinările efectuate la locurile de muncă. „
Trebuie avut in vedere ca potrivit HG nr.261/2001, pentru încadrarea locului de munca în loc de munca cu condiţii deosebite Instituţiile abilitate de Ministerul Sănătăţii si Familiei, prevăzute în anexa nr. 1, au obligaţia să transmită lista cuprinzând bolile profesionale înregistrate în ultimii 15 ani, în termen de 15 zile de la data solicitării, care trebuie să cuprindă cel puţin următoarele date: perioada de înregistrare, locul de muncă, denumirea îmbolnăvirii, factorul nociv responsabil” iar potrivit alin. 4 „Instituţiile abilitate de Ministerul Sănătăţii şi Familiei, care au efectuat controlul medical, au obligaţia să transmită sinteza analizelor medicale în termen de 15 zile de ia finalizarea controlului medical, care trebuie să cuprindă cei puţin următoarele date: locul de muncă, numărul de persoane investigate, indicatorul biologic alterat, factorul nociv responsabil.”
Condiţia obligatorie pentru încadrarea locului de munca in loc de munca cu condiţii deosebite este obţinerea avizului Inspectoratului Teritorial de Munca, aviz care potrivit art. 4 va cuprinde, şi se va acorda în baza următoarelor documente:
„a) determinările de noxe, efectuate de laboratoare abilitate prevăzute în anexa nr. 1, care se fac numai în prezenta inspectorilor de muncă, certificând că la data efectuării acestora s-au aplicat măsurile tehnico-organizatorice pentru normalizarea condiţiilor de muncă, că toate instalaţiile de protecţie a muncii funcţionează normal, conform proiectului, şi că procesele tehnologice se desfăşoară în condiţii normale;
b) constatările efectuate de inspectoratele teritoriale de munca, ce vor fi consemnate într-un proces- verbal şi vor face referire directă la respectarea prevederilor Normelor generale de protecţie a muncii, Normelor specifice de securitate a muncii şi ale celorlalte acte normative din domeniu;
c) Copii de pe lista cuprinzând bolile profesionale, sau sinteza analizelor medicale şi fişa de evaluare prevăzută în anexa 2 sau 3”.
Potrivit art 12 din H.G, nr.261/2001 „Perioadele în care un salariat lucrează permanent în locuri de muncă în condiţii deosebite se stabilesc prin decizie a angajatorului care reglementează atribuţiile de serviciu ce revin fiecărui salariat conform sarcinii specifice, în raport cu funcţia îndeplinită,”
Importante pentru soluţionarea cauzei deduse judecaţii sunt si prevederile art. 16 potrivit carora „Angajatorii care au locuri de muncă, activităţi şi categorii profesionale încadrate în grupele I şi a ii-a de muncă vor face reevaluarea acestora, în vederea încadrării locurilor de muncă în condiţii deosebite, respectând dispoziţiile prezentei hotărâri, în cel mult 90 zile de la data intrării în vigoare a acesteia.”
Mai trebuie menţionat ca H.G. nr. 1025/2003 a fost modificata de H.G. nr. 2280/2004 care aduce o precizare importanta la art. 16, conform caruia „Angajatorii, împreuna cu sindicatele reprezentative potrivit legii, după caz, cu reprezentanţii angajaţilor in cadrul comitetului de securitate si sanatate in munca ori cu responsabilul cu protecţia muncii, pot solicita reevaluarea locurilor de munca, respectând dispoziţiile prezentei hotarari, pana la data de 30 iunie 2005″.
Or, daca legiuitorul a stabilit un termen limita cu privire la reevaluarea locurilor de munca in condiţii speciale, termen care a fost pana la data de 30 iunie 2005, apreciem ca si prin prisma acestei reglementari, cererea reclamanţilor este lipsita de temei legal.
Face precizarea ca SNP P_____ Sucursala Competrol si-a îndeplinit obligaţiile legale privind evaluarea locurilor de munca, prevăzute de HG nr.261/2001 si a obtinut Avizul nr. 86/29.03.2002 privind încadrarea locurilor de munca in condiţii deosebite, valabil pana la data 30.12.2003, pentru locurile mentionte in Anexa, pe care ITM Bucureşti le-a avizat ca încadrandu-se in locuri cu condiţii deosebite de munca, dar locul de munca al reclamantului T_____ N______ nu se încadra in aceste condiţii.
Co nform dispoziţiilor H.G. nr. 1025/2003 privind metodologia si criteriile de încadrare a persoanelor in locuri de munca in condiţii specialie, persoanele încadrate in locuri de munca în condiţii speciale sunt angajaţii care îsi desfasoara activitatea pe parcursul programului normal de lucru din luna respectiva numai in locurile de munca in condiţii speciale, asa cum acestea sunt definite si identificate prin lege.
Totodată, potrivit art. 2 alin. (1) din acelaşi act normativ, pentru încadrarea persoanelor in locuri de munca in condiţii speciale trebuie îndeplinite cumulativ sunt următoarele criterii: incadrarea locurilor de munca in grupa I de munca, anterior datei de 1 aprilie 2001; desfasurarea activitatii in condiţii speciale pe durata programului normal de lucru din luna respectiva numai in locurile de munca in condiţii speciale, conform definiţiei de mai sus; coexistenta ta locurile de munca in condiţii speciale a unor factori de risc care nu pot fi inlaturoti, in condiţiile in care s-au luat masurile tehnice si organizatorice pentru eliminarea sau diminuarea acestora, in conformitate cu legislaţia de protecţie a muncii in vigoare; efecte asupra persoanelor din punct de vedere al securităţii si sanatatii in munca, datorate in exclusivitate unor cauze profesionale si înregistrate pe perioada ultimilor 15 ani; efecte asupra capacitatii de munca si stării de sanatate, evaluate in baza datelor medicale înregistrate la nivelul cabinetelor medicale de întreprindere, de structurile medicale de medicina muncii sau la comisiile de expertizare a capacitatii de munca, pe perioada ultimilor 15 ani.
In ceea ce priveşte metodologia de încadrare persoanelor in locuri de munca în condiţii speciale, aceasta include următoarele etape, în ordinea cronologica indicata prin art, 3 alin. (1) din H.G. 1025/2003:
Pentru nominalizarea locurilor de munca care se solicita a fi încadrate in condiţii speciale, responsabili sunt angajatorul împreuna cu sindicatele.
In ceea ce priveşte documentul ce atesta parcurgerea acestei etape, in conformitate cu dispoziţiile legale relevante, acesta este reprezentat de „Lista locurilor de munca nominalizate,” lista ce trebuie semnata de angajator si sindicate.
In cazul in care angajatorul nu declanşează procedura de încadrare a locurilor de munca in condiţii speciale, sindicatele reprezentative vor dispune verificarea locurilor de munca conform art. 3 alin. 1) lit.c) , asa cum va arata in cele ce urmeaza.
In ceea ce priveşte etapa verificării încadrării locurilor de munca vizate in cele enumerate exhaustiv de lege, arată că, in prezent, aceasta lista este prevăzută de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
Totodată, învederează si faptul ca persoanele care aveau responsabilitatea de a solicita verificarea încadrării locurilor de munca erau angajatorul împreuna cu sindicatele, iar verficarea încadrării locurilor de munca vizate in cele enumerate exhaustiv de lege era in sarcina Inspectoratului Teritorial de Munca pe raza caruia se afla locul de munca respectiv sau Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare, după caz.
Documente relevante din care rezulta parcurgerea acestei etape erau reprezentate de: cererea prin care s-a cerut verificarea semnata de angajator si sindicat; răspunsul instituţiilor abilitate carora li s-a adresat solicitarea.
Verificarea îndeplinirii masurilor tehnico-organizatorice pentru eliminarea sau diminuarea riscurilor profesionale prevăzute de legislaţia privind protecţia muncii ori in normele fundamentale de securitate radiologica, după caz, s-a făcut de către Inspectoratele Teritoriale de Munca sau Comisia Naţionala pentru Controlul Activităţilor Nucleare, verificare confirmata prin intermediul unui procesul-verbal întocmit conform Anexei nr. 2.1, respectiv Anexei nr. 2,2 la H.G. 1024/2003.
Efectuarea expertizei tehnice s-a făcut la solicitarea angajatorului împreuna cu sindicatele reprezentative potrivit legii sau, după caz, cu reprezentanţii angajaţilor in cadrul comitetului de securitate si sanatate in munca ori cu responsabilul cu protecţia muncii, in vederea identificării factorilor de risc care nu pot fi inlaturati, conform criteriului prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. c) (i.e, existenta la locurile de munca in condiţii speciale a unor factori de risc care nu pot fi inlaturati, in condiţiile in care s-au luat masurile tehnice si organizatorice pentru eliminarea sau diminuarea acestora, in conformitate cu legislaţia de protecţie a muncii in vigoare), precum si a efectelor asupra persoanelor, definite conform criteriului prevăzut la art, 2 alin. (1) lit, d) (i.e. efecte asupra persoanelor din punct de vedere al securităţii si sanatatii în munca, datorate in exclusivitate unor cauze profesionale si înregistrate pe perioada ultimilor 15 ani).
Efectuarea expertizei medicale s-a făcut la solicitarea angajatorului impreuna cu sindicatele reprezentative potrivit legii sau, după caz, cu reprezentanţii angajaţilor în cadrul comitetului de securitate si sanatate in munca ori cu responsabilul cu protecţia muncii, in vederea identificării sî interpretării datelor medicale înregistrate la nivelul cabinetelor medicale de întreprindere, al structurilor medicale de medicina muncii si al comisiilor de expertizare a capacitatîî de munca, pentru confirmarea criteriului stabilit la art, 2 alin. (1) lit. e) (i.e. efecte asupra capacitatii de munca si stării de sanatate, evaluate in baza datelor medicale înregistrate la nivelul cabinetelor medicale de întreprindere, de structurile medicale de medicina muncii sau la comisiile de expertizare a capacitatii de munca, pe perioada ultimilor 15 ani).
Comisia pentru acordarea avizelor de încadrare in condiţii speciale, in baza următoarelor documente lista semnata de angajator si de sindicatele care cuprinde categoriile profesionale si numărul de angajaţi, in raport cu fiecare categorie, ce urmeaza sa fie încadraţi in condiţii speciale, inclusiv confirmarea respectării criteriului desfăşurării activi tatii pe durata programului normal de lucru; bjdovada încadrării locului de munca in grupa I de munca, conform reglementarilor existente pana ia data intrării in vigoare a Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale, semnata de angajator; procesut-verbal întocmit de inspectoratul teritorial de munca sau de Comisia Naţionala pentru Controlul Activităţilor Nucleare, după caz, cu specificaţia in clar ca au fost luate sau nu au fost luate masurile tehnice si organizatorice pentru eliminarea si/sau diminuarea riscurilor, prevăzute in legislaţia de proiecţie a muncii sau in normele fundamentale de securitate radiologica, după caz; rezultatul expertizei tehnice, prin care se confirma existenta unor factori de risc care nu pot fi inlaturati, in condiţiile respectării masurilor tehnico-organizatorice pentru eliminarea sau diminuarea riscurilor profesionale prevăzute de legislaţia privind proiecţia muncii ori in normele fundamentale de securitate radiologica, după caz; procesul-verbal incheiat de instituţia care a efectuat expertiza medicala, cu specificaţia in clar a indeplinirii criteriului efectelor asupra capacitatii de munca si stării de sanatate.
In ceea ce priveşte documentele relevante din care rezulta parcurgerea etapei de obţinere a avizului de încadrare, acestea sunt: avizul (formular standard prevăzut in Anexa 4 la H.G. nr. 1025/2003); sau -refuzul de emitere a avizului.
In ceea ce priveşte acordarea de condiţii speciale, potrivit Legii nr. 226/2006 privind încadrarea unor locuri de muncă în condiţii speciale, in Anexa 2 sunt prevăzute unităţile care au obţinut avizul pentru îndeplinirea criteriilor de încadrare în condiţii speciale, în conformitate cu prevederile HG nr 1025/2003 privind metodologia şi criteriile de încadrare a persoanelor în locuri de muncă în condiţii speciale, cu modificările şi completările ulterioare.
Din aceasta Anexa rezulta cu putere de evienta ca SNP P_____ nu a obtinut avizul de condiţii speciale centru Sucursala Competrol (pentru funcţia – locul de munca deţinut de reclamant, deci pentru nici un angajat. astfel incat nu i se pot recunoaşte reclamantului, in mod special, condiţii speciale.
Din examinarea menţiunilor inscrise in carnetul de munca al reclamantului T_____ NICOIAE rezulta ca acesta a lucrat astfel: in perioada 01.09.xxxxxxxxxxxxxxx97 la Societatea Comerciala Compania R_____ de Petrol SA in funcţia de conducător auto; in perioada 01.09.xxxxxxxxxxxxxxx97 la __________________________ auto; in perioada 29.10.xxxxxxxxxxxxxxx04 la SNP P_____ SA Sucursala Competrol, conducător auto; in perioada 01.02.xxxxxxxxxxxxxxx06 la SNP P_____ SA Sucursala Competrol ca şofer autoturism; in perioada 01.05.xxxxxxxxxxxxxxx08 la SNP P_____ SA Zona Competrol şofer maşina mare tonaj; in perioada 01.09.xxxxxxxxxxxxxxx10 la P_____ SA şofer; in perioada 01.04.xxxxxxxxxxxxxxx11 la O__ P_____ SA şofer.
Reclamantul nu precizează locul de munca in care si-a desfasurat activitatea: Competrol era alcatuita din mai multe Secţii, anume: Agenţia Comerciala Baneasa, Agenţia de Prestări Servicii Baneasa si Secţia Producţie Uleiuri Grivita, fiecare cu condiţii de munca diferite si cu personal nominalizat in grupe de munca funcţie de atribuţii, activitate desfasurata, proporţie de timp efectiv lucat in condiţii foarte grele si vatamatoare.
Având in vedere prevederile art.2 si 3 din Decretul lege nr. 68/1990, potrivit carora angajatorii au avut obligaţia sa analizeze si sa precizeze, in termen de 30 de zile de la data aprobării decretului lege, pe baza documentelor existente in unitate situaţia încadrării personalului in grupele I si II de munca incepand cu data de 18.03.1969 si după aceea, incadrarea activitatilor sau a locurilor de munca in grupe superioare de munca s-a efectuat sau trebuia sa se efectueze, in momentul apariţiei fiecărui act normativ care reglementa aceasta, iar nominalizarea persoanelor sa poata fi probata cu documente verificabile, existente in cadrul unitatii angajatoare.
In sensul celor de mai sus este si punctul de vedere al Casei Naţionale de Pensii Publice exprimat prin adresa nr.xxxxx din 24.07.2011 a cărei copie o anexează.
Face precizarea ca pana la data de 29.10.1997, data la care reclamantul a devenit salariat al SNP P_____, aceasta nu poate avea decât calitatea de deţinător legal de arhiva. Potrivit prevederilor O.U.G nr. 49/24.10.1997, Regia Autonoma P_____ RA s-a reorganizat in SNP P_____ SA, data la care a fuzionat cu Societăţile Comerciale desprinse din sistemul Companiei Române de Petrol, menţionate in Anexa 2 la OUG 49/1997, printre care la poz, 43 din anexa este menţionat „Competrol” (Bucureşti, ________________________. 121, sectorul 2), Trebuie avut in vedere ca in cuprinsul Ordinului nr. 50/1990 sunt prevăzute in mod expres următoarele aspecte:
„ 8. Perioada de timp in care o persoana are sarcina sa lucreze integra! sau o parte din programul de munca in astfel de locuri se stabileşte prin dispoziţia conducerii unităţii sau prin prevederile legale care reglementează atribuţiile de serviciu ce revin fiecărei persoane in raport cu funcţia îndeplinita (…)
14. Pentru perioada lucrata, pana la data de 31.12.1989 încadrarea in grupele I si II de munca, de asemenea nu este condiţionată de existenta buletinelor de determinare a noxelor.
15. Dovedirea perioadelor de activitate desfasurata in locurile de munca si activitatile ce se incadreaza in grupele I si II de munca in vederea pensionarii se face pe baza înregistrării acestora in carnetul de munca conform metodologiei de completare a acestuia stabilite de Ministerul Muncii si Ocrotirilor Sociale.
Totodată ţinând seama de prevederile art 2 si 3 din Decretul-lege nr.68/1990, unităţile au obligaţia sa analizeze si sa precizeze, in termen de 30 de zile de la data aprobării prezentului ordin, pe baza documentelor existente in unitate, situaţia încadrării personalului in grupele I si II de munca începând cu 18.03.1969 si pana in prezent”
Astfel încadrarea în grupe de muncă trebuie efectuată de angajatorul de la momentul respectiv.
In conformitate cu dispoziţiile HG nr.257/20.03.2011 şi ale Ordinului nr. 390/2008 pentru aprobarea Procedurii privind modul de întocmire şi eliberare a adeverinţelor prin care se atestă activitatea desfăşurată în locurile de muncă încadrate în grupele I şî/sau a ll-a de muncă, potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, necesare stabilirii şi/sau modificării drepturilor de pensie în conformitate cu prevederile legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările si completările ulterioare. Potrivit art. 2 din acest act normativ „Adeverinţele prevăzute la act. 1 se întocmesc si se eliberează, conform modelului prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta procedură, numai pe baza documentelor verificabile, aflate în evidenţele angajatorilor sau ale deţinătorilor de arhive”.
Din analiza tabelelor cu personalul existent începând cu anul 1992 până la 01.04.2001, care se încadra în grupa superioară de muncă, reiese cu putere de evidenţă doar anumite funcţii care au lucrat în anumite Secţii au fost încadrate în grupa superioară a II-a de muncă şi anume operator chimist, muncitor necalificat, pompagiu primitor-predator, ambalator, etc., la R____ CF se descarcă produse petroliere,„.parcul ţie rezervoare, magazia de produse petroliere, iar reclamantul, in calitate de conducător auto, nu întrunea condiţiile prevăzute de Ordinul 50/1990 pentru acordarea grupei superioare de munca.
In ceea ce priveşte acordare de condiţii deosebite, pentru Competrol a fost eliberat Avizul pentru încadrarea locurilor de munca in condiţii deosebite nr. 86/29.03.2002, valabil pana la data de 30.12.2003, D___ pentru locurile de munca prevăzute in Anexa la Aviz, anume:
– Agenţia Comerciala Baneasa, Laborator CTC si Atelier Mecanic Agenţia Prestări Servicii Baneasa, Atelier Asimilări Secţia Producţie Uleiuri Grivita, Laborator CTC si Atelier Mecanic
Astfel, avand in vedere ca reclamantul ca şofer nu a avut locul de munca în niciunul din locurile avizate de Avizul 86/2002, extinderea de către angajator a condiţiilor deosebite nu putea fi extinsa, fara procedura speciala prevăzută de HG 261/2001 si fara Avizul emis special de către autoritatea de resort
In ceea ce priveşte acordarea de condiţii speciale, potrivit Legii nr. 226/2006 privind încadrarea unor locuri de muncă în condiţii speciale, in Anexa 2 sunt prevăzute unităţile care au obţinut avizul pentru îndeplinirea procedurilor şi criteriilor de încadrare în condiţii speciale, în conformitate cu prevederile HG nr 1025/2003 privind metodologia şi criteriile de încadrare a persoanelor în locuri de muncă în condiţii speciale, cu modificările şi completările ulterioare.
Pin aceasta Anexa rezulta cu putere de evienta ca SNP P_____ nu a obţinut avizul de condiţii speciale si pentru intree personalul din Sucursala Competrol. astfel incat nu i se pot recunoaşte reclamantului in mod special condiţii speciale.
Pe cale de consecinţa, pentru toate motivele mai sus expuse, apreciază ca cererea reclamantului T_____ N______ de recunoaştere a condiţiilor deosebite de munca, respectiv speciale, este neîntemeiata, atat timp cat fostul angajator nu a detinut temei legal pentru nominalizarea acestuia la grupa superioara de munca si/sau condiţii deosbite/spedale.
Cu privire la reclamantul P____ P____ D_____ trebuie reţinut ca nu a depus carnetul de munca in integralitatea sa si nu poate fi probata si analizata încadrarea acestuia in erupe de munca, in condiţii speciale sau condiţii deosebite de muncă.
Din carnetul de munca al reclamantului P____ P____ D_____, depus la dosar, lipsesc poziţiile: 1-7:13 – 20: 29 – 36: 53 – 60: 69 – 74: si nu se pot face aparari cu privire la cererea sa de chemare in judecata de a se constata ca si-a desfasurat activitatea in locuri de munca încadrate in condiţii speciale sau condiţii.
Susţinerile de mai sus cu privire la lipsa temeiului legal pentru încadrarea activităţii prestate in grupa superioara de munca si condiţii deosebite sau speciale sunt aplicabile si reclamantului P____ P____ D_____, dar solicită să se pună în vedere acestui reclamant să depună la dosar carnetul de muncă, pentru a efectua apărările şi precizările necesare.
In ceea ce priveşte susţinerile reclamanţilor referitoare la discriminare, face următoarele precizări:
O G. nr. 137/2000 defineşte conceptul de discriminare ca fiind orice deosebire, excludere, restricţie sau preferinţa, pe baza de rasa, naţionalitate, etnie, limba, religie, categorie sociala, convingeri, sex, orientare sexuala, varsta, handicap, boa ia cronica necontagioasa, infectare ___, apartenenţa la o categorie defavorizata, precum si orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoaşterii, folosinţei sau exercitării, in condiţii de egalitate, a drepturilor omului si a libertăţilor fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, in domeniul politic, economic, social si cultural sau in orice alte domenii ale vieţii publice (art. 2 alin. 1).
Legea sancţionează acel tip de comportament activ ori pasiv care, prin efectele pe care le generează, favorizează sau defavorizează nejustificat ori supune unui tratament injust sau degradant o persoana, un grup de persoane sau o comunitate fata de alte persoane, grupuri de persoane sau comunităţi (art. 2 alin. 4).
In cazul de fata nu exista niciun fel de discriminare, potrivit legii, nu a existat niciun comportament de natura sa ii discrimineze pe reclamanţi in raport de alte persoane/grupuri de persoane/comunitati si nici nu li s-a încălcat vreun drept legal.
F___ de susţinerile reclamanţilor, precizează că instanţa este tinuta sa se raporteze la jurisprudenta Curţii Europene a Drepturilor Omului, care, prin referire la articolul 14 din Convenţia Europeana a Drepturilor Omului privind interzicerea discriminării, a apreciat ca diferenţa de tratament devine discriminare, in sensul articolului 14 din Convenţie, atunci când se induc distincţii _________________________ comparabile fara ca acestea sa se bazeze pe o justificare rezonabila si obiectiva. Instanţa europeana a decis in mod constant ca pentru ca o asemenea încălcare sa se producă, „trebuie stabilit ca persoane plasate in situaţii analoge sau comparabile, in materie, beneficiază de tratament preferenţial si ca aceasta distincţie nu-si gaseste nicio justificare obiectiva sau rezonabila.”.
In aceiaşi sens, Curtea Europeana de Justiţie a statuat principiul egalitatii ca unul din principiile generale ale dreptului comunitar. In sfera dreptului comunitar, principiul egalitatii exclude ca situaţiile comparabile sa fie tratate diferit si situaţiile diferite sa fie tratate similar, cu excepţia cazului in care tratamentul este justificat obiectiv
Per a contrarie, daca nu este vorba despre situaţii analoge sau comparabile, este exclus ca cele doua situaţii sa fie tratate in mod similar, neputandu-se retine ideea ursei discriminări ca urmare a inexistentei identităţii sau similarităţii celor doua situatîi-ipoteza.
De asemenea, Curtea Constituţionala a României a statuat ca „principiul egalitatii nu este sinonim cu uniformitatea, astfel incat pentru situaţii diferite poate exista un tratament juridic diferit, recunascandu- se dreptul la diferenţa .
Totodată, prin Decizia nr,1/08.02,1994, Curtea Constituţionala a stabilit ca „un tratament diferenţiat nu poate fi doar expresia aprecierii exclusive a legiuitorului, ci trebuie sa se justifice raţional, in respectul principiului egalitatii cetăţenilor în fata legii si a autoritarilor publice”, ceea ce înseamnă, după cum a fost statuat de Curte intr-o alta decizie , ca „principiul egalitatii in fata legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, in funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude, ci dimpotrivă, presupune soluţii diferite, pentru situaţii diferite,”
F___ de cele mai sus menţionate, a solicitat să se observe ca aspectele invocate de petenti nu se circumscriu prevederilor art, 2 alin. 1 si urm., întrucât nu sunt îndeplinite nici individual si nici cumulativ condiţiile necesare pentru ca pretinsa fapta sa fie considerata drept discriminare, in concret:
Nu se poate retine un tratament diferenţial, manifestat prin deosebire, excludere, restricţie sau preferinţa prin raportare la existenta unor persoane sau situaţii aflate in poziţii comparabile;
Nu se poate retine existenta unui criteriu de discriminare, potrivit art. 2 alin. 1 din OG nr. 137/2000 republicata;
Nu se poate retine ca ar fi vorba despre un tratament diferenţiat care sa nu fie justificat obiectiv de un scop legitim, iar metodele de atingere a acelui scop sa nu fie adecvate si necesare; Nu se poate retine ca ar fi vorba despre un tratament diferenţiat care sa aiba drept scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoaşterii, folosinţei sau exercitării, in condiţii de legalitate, a unui drept recunoscut de lege.
Pârâta a mai arătat că in realitate, reclamanţii urmăresc prin promovarea cererii de chemare in judecata ce formează obiectul acestui dosar sa răstoarne prezumţia stabilita prin art. 279 alin.10 Codul muncii, conform caruia ,,Vechimea in munca stabilita pana la data de 31 decembrie 2010 se probează cu carnetul de munca”.
Astfel, reclamanţii solicita instanţei de judecata invalidarea menţiunilor cuprinse in carnetul de munca pentru perioada menţionata in cererea de chemare in judecata, menţiuni din cuprinsul carora reiese ca aceştia nu au prestat activitati ce se incadreaza in grupa superioara de munca sau condiţii speciale si deosebite. In acest sens arata ca în conformitate cu dispoziţiile legale incidente, menţiunile cuprinse in carnetul de munca se bucura de prezumţia de legalitate si fac pe deplin dovada incadrarii legate a activitatii reclamanţilor pentru perioadele menţionate.
Trebuie avut în vedere ca in conformitate cu dispoziţiile art. 328 alin. (1) din Codul de procedura civila „Prezumţia legala scuteşte de dovada pe acela in folosul caruia este stabilita in tot ceea ce priveşte faptele considerate de lege ca fiind dovedite”.
Prin urmare in speţa dedusa judecaţii prezumţia legala este stabilita de prevederile legale menţionate mai sus exclusiv in beneficiul acesteia, iar reclamanţii care contesta aceste aspecte sunt obligaţi sa prezinte dovada contrara cu respectarea rigorilor art. 328 alin. (2) din Codul de procedura civila, conform carora „Prezumţia legala poate fi inlaturata prin proba cont ara, daca legea nu dispune altfel”.
In acest context solicita instanţei de judecata sa faca aplicarea dispoziţiilor art 250 si art 327- 329 din Codul de procedura civila referitoare la mijloacele de proba si la prezumţiile legale.
Expertiza tehnica solicitata de reclamanţi a se efectua in cauza, nu are cum sa stabilească in concret factorii nocivi, existenţi in perioada pentru care reclamanţii au investit instanţa. Aceasta pretenţie excede naturii si obiectului expertizei care are in vedere examinarea unei situaţii de fapt prezente si nu examinarea situaţiei existente în perioada menţionata.
In ceea ce priveşte proba testimoniala, a solicitat respingerea acesteia ca nefiind pertinenta, avand in vedere ca atat pentru acordararea de grupe superioare de munca cat si pentru condiţii deosebite/speciale, legea prevedea o anumita procedura, care nu poate fi substituita.
În susţinerea cererii de chemare în judecată au fost depuse la dosar înscrisuri (filele 80-132).
La data de 11 iulie 2017 reclamanţii T_____ N______ şi P____ P____-D_____ au răspuns la întâmpinare, prin care a arătat că apararile invocate de pârâta prin întâmpinare sunt neîntemeiate si vădit eronate si mincinoase.
Atrage atentia instanţei că, in ciuda celor afirmate prin întâmpinare de parata, a solicitat adeverinţe de grupa de muncă de la aceasta şi nu li s-au eliberat. Exista numeroşi colegi carora le-a fost eliberata aceasta adeverinţa de grupa, dar si alţi colegi care au acţionat societatea în judecată si au câştigat acest drept prin instanţă.
Totodată, pe intreaga perioada in care au fost angajaţii paratei, şi-au desfăşurat activitatea efectiv specifica grupei II de munca, conform Ordinului 50/1990, desfasurand activitati încadrate in prevederile aceluiaşi ordin.
Solicita instanţei obligarea paratei la eliberarea unor adeverinţe din care sa reiasa grupa de munca in care şi-au desfasurat activitatea, salariul tarifar de incadrare la care se vor adauga venituri suplimentare obţinute din acord (ore suplimentare), prime, sporuri: toxicitate, zgomot, concediile de odihna, alte sporuri care nu au avut caracter permanent, pentru perioadele menţionate in cererea introductiva de instanţa.
Cererea se intemeiaza pe dovada condiţiilor grele de lucru, intrucat şi-au desfasurat activitatea in condiţii improprii organismului uman, specificul meseriei presupunea un consum fizic si psihic foarte mare, astfel incat consideră ca locurile de munca si activitatea desfasurata se incadreaza in prevederile Ordinului 50/1990. republicat. Activitatea desfasurata de aceştia era caracterizata printr-un regim greu de munca, solicitări intense psiho- functionale, efort fizic si psihic, generatoare de stres ocupational, domeniu care necesita pregătire profesionala peste medie si răspunderi privind operaţiile executate.
In ceea ce priveşte excepţia inadmisibilitatii cererii de chemare in judecata pentru perioadele lucrate după data de 01.04.2001, au solicitat respingerea acesteia ca neintemeiata; incepand cu data de 01.04.2001 nu mai exista grupa I si a II-a de munca, ci existau condiţii deosebite si condiţii speciale de munca.
Pentru perioada 01.04.xxxxxxxxxxxxx10, când a fost in vigoare Legea nr. 19/2000, care a abrogat Ordinul nr.50/05.03.1990, unitatea trebuia sa le acorde condiţii deosebite (similare grupei a II a) de muncă, întrucât condiţiile de muncă nu s-au îmbunătăţit, personalul lucrând in acelaşi mediu greu, mediu greu, periculos si vătămător. In acest sens, HG. nr. 246/07.03.2007, dar mai ales Ordinul nr. 1025/28.08.2003, modificat si completat prin H.G. 2280/09.12.2004, prevedeau criteriile de încadrare a locurilor de muncă in condiţii de munca, metodologia de stabilire a acestora, personalul beneficiar etc., dispoziţii nerespectate de unitate, deşi, asa cum au arătat, condiţiile de muncă au rămas aceleaşi, adică grele, periculoase si vătămătoare.
La data de 30 decembrie 2013, a fost publicată în Monitorul Oficial Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Modificările reintroduc grupa I de muncă la stabilirea pensiei. Conform Legii nr. 263/2010, clin grupa I de muncă fac parte următoarele domenii de activitate: Construcţii aeronave (personal de execuţie, maiştri şi personal tehnic de execuţie); Industria siderurgică (personal de execuţie, maiştri şi personal tehnic de execuţie); Foraj petrolier; Industria cimentului; Industria chimică; Industria metalurgică; Industria sticlei; Transport metrou.
Pentru perioada 2001-2010, prin art. 19 alin 2 din Legea nr. 19/2000 se prevedea faptul că metodologia si criteriile de încadrare în condiţii deosebite se stabilesc prin hotărâre a guvernului, pe baza propunerii comune a Ministerului Muncii si Solidarităţii Sociale si a Ministerului Sănătăţii si Familiei, alin (4): „Locurile de muncă în condiţii deosebite se stabilesc prin contractul colectiv de muncă sau, în cazul în care nu se includ în contracte colective de muncă, prin decizia organului de conducere legalconstituit, cu respectarea criteriilor si metodologiei de încadrare prevăzute la alin 2” .
Criteriile si metodologia de încadrare a locurilor de muncă în condiţii deosebite au fost stabilite prin HG nr. 261/2001. Prin art. 3 alin 1 lit.a din HG nr. 261/2001 se prevedea că: „nominalizarea în vederea încadrării locurilor de muncă în condiţii deosebite i stabilirea criteriilor aplicabile pentru această încadrare se face de către angajator împreună cu sindicatele reprezentative potrivit legii, sau, după caz, cu reprezentanţii sindicatelor, în cadrul comitetului de securitate si sănătate în muncă, acolo unde acesta este înfiinţat”.
Nici de această dată unitatea nu s-a conformat acestor prevederi legale si nu a demarat procedurile pentru încadrarea în condiţii deosebite de muncă pe perioada de referinţă.
Invoca legislaţia actuala de specialitate, respectiv Legea 226/2006 (art 13. Activitatea desfăşurată la forajul sondelor de ţiţei şi gaze: intervenţii, probe de producţie şi reparaţii capitale la sonde, combustie subterană, detubări sonde şi săparea puţurilor pentru repararea coloanelor la sonde; activitatea de operaţii speciale – pentru timpul efectiv lucrat la sonde; montarea-demontarea turlelor petroliere, cu excepţia turlelor rabatabile), reglementează incadrarea locurilor de munca in condiţii speciale si deosebite de munca, pentru perioada începând cu 01.04.2001 justifica măsură luata de legiuitor , care a tinut seama de faptul ca deşi locurile de munca au fost omise de legiuitor, in perioada respectiva salariaţii au lucrat efectiv in condiţii speciale si deosebite de munca”, conform art. 2, din Legea 226/2006.
Societatea nu s-a conformat acestor prevederi legale si nu a acordat grupele de muncă, deşi erau condiţii grele, periculoase si vătămătoare de muncă, ci a acordat grupele de muncă numai pentru anumite perioade, deşi condiţiile de muncă au rămas aceleaşi, in ceea ce priveşte nivelul noxelor existente, condiţii nefavorabile de microclimat, suprasolicitare fizică sau nervoasă, risc deosebit de explozie, iradiere sau infectare etc., personalul, respectiv inginerii, maiştrii si muncitorii, lucrând nu numai in unitate.
Prin neacordarea grupelor (condiţiilor) de muncă, pe perioadele de mai sus, reclamanţii apreciază că pierd drepturile prevăzute de lege, respectiv scăderea vârstei de pensionare, reducerea stagiului de cotizare, creşterea punctajului mediu anual si majorarea pensiei. Reclamanţii au beneficiat de încadrarea activităţii desfăşurate în grupele I si II de muncă, în baza prevederilor Ordinul nr. 50/1990 până la data de 01.04.1992.
Acordarea grupelor de muncă a fost reglementată prin Ordinul nr.50/1990, cu modificările ulterioare, până la intrarea in vigoare a Legii nr. 19/2000 care l-a abrogat.
Locurile de muncă, activităţile si categoriile profesionale cu condiţii deosebite care se încadrează in grupele I si II de muncă in vederea pensionării sunt prevăzute in mod expres in acest Ordin.
Dar, in mod inexplicabil, chiar nelegal, unitatea a acordat grupele de muncă numai pentru anumite perioade, iar pentru alte perioade nu le-a acordat, asa cum s-a arătat mai sus, deşi condiţiile de muncă au rămas aceleaşi, adică neschimbate, in ceea ce priveşte nivelul noxelor existente, condiţii nefavorabile de microclimat, suprasolicitare fizică sau nervoasă, risc deosebit de explozie.
Prin neacordarea grupelor (condiţiilor) de muncă, pe perioadele menţionate mai sus, reclamanţii pierd drepturile prevăzute de lege, respectiv scăderea vârstei de pensionare, reducerea stagiului de cotizare, creşterea punctajului mediu anual si majorarea pensiei. Prin dispoziţiile pct. 6 din Ordinul nr. 50/1990 se prevedea că nominalizarea persoanelor care se încadrează în grupele I si II de muncă se face de către conducerea unităţii împreună cu sindicatele libere din unităţi, ţinându-se seama de condiţiile deosebite de muncă concrete în care îsi desfăşoară activitatea persoanele respective (nivelul noxelor, existenţa condiţiilor nefavorabile de microclimat, suprasolicitare fizică sau nervoasă, risc deosebit de explozie, iradiere sau infectare etc.)
Unitatea nu s-a conformat acestor prevederi legale si nu a demarat procedura pentru acordarea grupelor de muncă pe perioada de referinţă. Nu poate fi reţinută critica potrivit căreia Ordinul nr.50/1990 are un caracter limitativ si el nu poate fi extins si la alte activităţi, deoarece s-ar ajunge la o situaţie discriminatorie pentru cei care au lucrat în condiţii similare cu beneficiarii acestor dispoziţii. în acest sens, sunt si dispoziţiile art. 3(2) din Ordinul nr.50/1990 potrivit cărora beneficiază de aceleaşi drepturi personalul care îsi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii cu personalul beneficiar încadrat în grupele I si II de muncă.
Împrejurarea că angajatorii nu s-au preocupat de îndeplinirea procedurilor pentru încadrarea acestor activităţi în grupele de muncă nu înseamnă că salariaţii care au desfăşurat astfel de activităţi nu sunt îndreptăţiţi la aceste beneficii.
In lipsa unor astfel de demersuri, rămâne atributul instanţei să stabilească pe baza unor probe concludente, dacă activitatea desfăşurată de reclamanţi se încadrează sau nu într-o grupă de muncă, pentru respectarea dispoziţiilor art. 21 din Constituţie si art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, dispoziţii care asigură accesul la o instanţă de judecată în vederea dobândirii sau protejării unui drept recunoscut prin lege.
Prin raportul de expertiză tehnică ce se va efectua în cauză de un expert tehnic, se va identifica mediul de lucru, condiţiile în care si-au desfăşurat activitatea reclamanţii, riscurile la care aceştia au fost supusi, nivelul de poluare la locul de muncă, suprasolicitarea fizică si nervoasă, riscul de accidentare si boli profesionale, prin perceperea efectivă a instalaţiilor de lucru, a atribuţiilor de serviciu, a echipamentelor din dotare si felul muncii desfăşurate de fiecare în parte, apreciindu-se că munca desfăşurată de reclamanţi se încadrează în grupa a II- a sau a I-a de muncă în procent de 100%. Expertul nu va putea face măsurători ale noxelor având în vedere că aceste atribuţii revin organelor de specialitate din cadrul Ministerului Sănătăţii care lucrează în echipă cu reprezentanţi ai Inspectoratului Teritorial de Muncă.
Rolul expertului este acela de a verifica mediul de lucru, condiţiile în care se desfăşoară activitatea, atribuţiile de serviciu si dacă este oportună măsura de încadrare a respectivelor locuri de muncă într-o anumită grupă de muncă.
In Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 891 din 8 noiembrie 2016, a fost publicată Decizia nr. 9/2016 privind examinarea recursului în interesul legii formulat de către Colegiul de conducere al Curţii de Apel C________ cu privire la încadrarea în grupa I şi a II-a de muncă a activităţii desfăşurate anterior datei de 1 aprilie 2001. Intr-o orientare jurisprudenţială, s-a considerat că încadrarea în grupa I sau a II-a de muncă poate fi făcută şi la momentul actual, după abrogarea Ordinului nr. 50/1990, reţinându-se, ca principal argument, că prin solicitarea recunoaşterii grupelor de muncă salariaţii îşi valorifică un drept decurgând din prestarea muncii în anumite condiţii, reacţionând la pasivitatea angajatorului, care nu se poate prevala de propria neexecutare a obligaţiei de a evalua condiţiile concrete de la diversele locuri de muncă. Faptul că, după anul 1990, angajatorul şi sindicatele nu s-au preocupat de identificarea şi buna gestionare a riscurilor profesionale şi îmbunătăţirea condiţiilor de lucru nu este, prin el însuşi, de natură a exclude locurile de muncă de la încadrarea în grupa I, respectiv a 11-a, de vreme ce reclamanţii au desfăşurat activităţi în astfel de locuri. Chestiunea, care a putut părea lipsită de un interes financiar bine conturat la momentul adoptării Ordinului nr. 50/1990. a dobândit ulterior un atare interes, în condiţiile în care încadrarea în grupe influenţează, graţie modificărilor legislative din ultimii ani, calculul pensiei, prin acordarea unui punctaj suplimentar aferent anilor lucraţi în grupele de muncă.
Apreciază că tocmai aceste motive invocate îi motivează sa se adreseze instanţei pentru a stabili, în raport cu dispoziţiile legale incidente, probele administrate şi condiţiile concrete ale cauzei, dacă activitatea desfăşurată de acestia se încadrează într-o anumită grupă de muncă şi, respectiv, în ce procent, astfel că simplul fapt că angajatorul nu a decis, prin acte interne de nominalizare, care sunt persoanele ce se încadrează în grupa superioară de muncă, astfel cum impun dispoziţiile art. 6 din Ordinul nr. 50/1990, nu poate constitui un argument suficient pentru respingerea unei acţiuni.
F___ de cele menţionate, au solicitat să se respingă apărările paratei, sa se admite acţiunea asa cum a fost formulata si precizata si, cu cheltuieli de judecata.
In drept, au fost invocate prevederile art 201NCPC.
La termenul de judecată din data de 19.09.2017, instanţa a admis excepţia inadmisibilităţii acţiunii pentru perioada ulterioară datei de 01.04.2001 şi a respins excepţia inadmisibilităţii acţiunii pentru perioada anterioară datei de 01.04.2001, ca neîntemeiată.
La acelaşi termen, instanţa a încuviinţat părţilor proba cu înscrisuri şi reclamanţilor proba cu expertiza în protecţia muncii.
La data de 28.02.2018 a fost depus raportul de expertiză întocmit de către expertul O____ N______(filele 214-220), iar la data de 03.05.2018 a fost depus la dosar răspunsul la obiecţiunile formulate de pârâtă la raportul de expertiză (filele 235-236).
Analizând actele şi lucrările dosarului Tribunalul constată următoarele:
Reclamantul T_____ N______ a lucrat in perioada 01.09.xxxxxxxxxxxxxxx97 la Societatea Comerciala Compania R_____ de Petrol SA in funcţia de conducător auto; in perioada 01.09.xxxxxxxxxxxxxxx97 la __________________ funcţia de conducător auto; in perioada 29.10.xxxxxxxxxxxxxxx04 la SNP P_____ SA Sucursala Competrol, în funcţia de conducător auto; in perioada 01.02.xxxxxxxxxxxxxxx06 la SNP P_____ SA Sucursala Competrol în funcţia de şofer autoturism; in perioada 01.05.xxxxxxxxxxxxxxx08 la SNP P_____ SA Zona Competrol, ca şofer maşina mare tonaj; in perioada 01.09.xxxxxxxxxxxxxxx10 la P_____ SA în funcţia de şofer; in perioada 01.04.xxxxxxxxxxxxxxx11 la O__ P_____ SA, în funcţia de şofer (filele 28-36).
Reclamantul P____ P____-D_____ a lucrat în perioada 28.10.xxxxxxxxxxxxx87 la Ministerului Petrolului- Trustul Foraj-Extractie B_______, Schela Foraj I____ în funcţia de inginer; în perioada 29.10.xxxxxxxxxxxxx90 la Schela de Foraj I____ in funcţia de inginer geolog; în perioada 01.03.xxxxxxxxxxxxx90 la Ministerul Petrolului-Trustul de Foraj Extracţie B_______, in funcţia de inginer geolog; în perioada 08.11.xxxxxxxxxxxxx95 la I.C.P.P.G. CAMPINA, în funcţia de inginer geolog; în perioada 01.04.xxxxxxxxxxxxx05 la la P_____ RA-CCPEG Bucureşt în funcţia de inginer geolog, în perioada 05.05.xxxxxxxxxxxxx16 la SNP P_____ SA Bucureşti in funcţia de inginer geolog (filele 143-156).
Având în vedere că la termenul de judecată din data de 19.09.2017, instanţa a admis excepţia inadmisibilităţii acţiunii pentru perioada ulterioară datei de 01.04.2001, va analiza pretenţiile reclamanţilor raportat la perioada anterioară datei de 01.04.2001.
Potrivit dispoziţiei legale cadru privind încadrarea în grupa I şi a II-a de muncă, reprezentată de Ordinul nr.50/1990, aceasta se realiza în situaţia în care, cu toate măsurile luate de unitate pentru normalizarea condiţiilor de muncă, nivelul noxelor existente la locurile prevăzute în aceste grupe depăşea nivelul maxim admis de către organele Ministerului Sănătăţii sau de laboratoarele de specialitate proprii unităţii.
Prin Ordinul nr. 50/05.03.1990, publicat în Monitorul Oficial nr. 38/20.03.1990, elaborat de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale şi Ministerul Sănătăţii, împreună cu Comisia Naţională pentru Protecţia Muncii, au fost precizate locurile de muncă, activităţile şi categoriile profesionale cu condiţii deosebite care se încadrează în grupele I şi II de muncă în vederea pensionării.
Prin acest ordin se stabilea în mod exhaustiv, limitativ, lista locurilor de muncă încadrate în grupa I, respectiv grupa a II a de muncă, angajatorul neavând posibilitatea de a declara şi alte locuri de muncă în aceste categorii. Au fost întocmite două anexe referitoare la grupa I de muncă, respectiv grupa a II-a de muncă, iar prin art. 3 al ordinului s-a prevăzut posibilitatea extinderii listelor. Astfel, beneficiază de încadrarea în cele două grupe, fără limitarea numărului, personalul care este în activitate (din punct de vedere al funcţiei îndeplinite), respectiv muncitori, ingineri, subingineri, maiştri, tehnicieni, personal de întreţinere şi reparaţii, controlori tehnici de calitate, dar şi alte categorii de personal care lucrează efectiv în locurile de muncă şi activităţile prevăzute în anexele nr. 1 şi 2. Alineatul 2 al art. 3 prevede beneficiul aceloraşi drepturi în favoarea personalului muncitor din construcţii-montaj sau din alte activităţi care realizează lucrări de extindere, modernizare sau reparaţie ale capacităţilor de producţie şi care desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii cu personalul beneficiarului încadrat în grupele I şi II de muncă.
Prevederile art. 4-7, 14-15 din acelaşi act normativ sunt în sensul că: 4. Încadrarea în grupele I şi II de munca se va face în situaţia în care, cu toate măsurile luate de unitate pentru normalizarea condiţiilor de muncă, nivelul noxelor existente la locurile (activităţile, meseriile, funcţiile) prevăzute în aceste grupe depăşeşte nivelul maxim admis prevăzut în Normele republicane de protecţie a muncii; 5. Existenţa condiţiilor deosebite la locurile de muncă cu noxe trebuie să rezulte din determinările de noxe, efectuate de către organele Ministerului Sănătăţii sau de laboratoarele de specialitate proprii ale unităţilor. Aceste determinări trebuie confirmate de către inspectorii de stat teritoriali pentru protecţia muncii care, la data efectuării analizei, constată că s-au aplicat toate măsurile posibile de normalizare a condiţiilor şi că toate instalaţiile de protecţie a muncii funcţionau normal. Buletinele de determinare prin expertizare, care se eliberau pentru locurile cu condiţii grele sau periculoase de muncă, nu mai sunt necesare; 6. Nominalizarea persoanelor care se încadrează în grupele I şi II de muncă se face de către conducerea unităţilor împreună cu sindicatele libere din unităţi, ţinându-se seama de condiţiile deosebite de muncă concrete în care îşi desfăşoară activitatea persoanele respective (nivelul noxelor existente, condiţii nefavorabile de microclimat, suprasolicitare fizică sau nervoasă, risc deosebit de explozie, iradiere sau infectare etc.); 7. Încadrarea în grupele I şi II de muncă se face proporţional cu timpul efectiv lucrat la locurile de muncă incluse în aceste grupe, cu condiţia ca, pentru grupa I, personalul să lucreze în aceste locuri cel puţin 50%, iar pentru grupa II, cel puţin 70% din programul de lucru. (alin. 1).
Reclamanţii au prestat activităţi de conducător auto, şofer autoturism, şofer maşina mare tonaj (T_____ N______) şi de inginer geolog (P____ P____-D_____).
Potrivit concluziilor raportului de expertiză, activitatea reclamanţilor se încadrează în grupa a II-a de muncă în procent de 100%, pentru perioadele menţionate în cuprinsul cererii de chemare în judecată, anterior anului 2001.
Expertul a constatat că pe tot parcursul perioadei menţionate, reclamantul T_____ N______ a fost conducător auto pe autovehicule tip turism, autospeciale – maşini de pompieri, microbuze transportând lucrători, parcurgând drumuri grele, specifice domeniului de producere- prelucrare a ţiţeiului. Aceste drumuri, realizate pentru şantierul in lucru (forare, extracţie, depozitare, expediere) datorită provizoratului şi relieful traversat au un grad de periculozitate ridicat, cu porţiuni foarte accidentate, fără amenajări de protecţie. Transportul de persoane, intervenţiile în cazul pericolelor de incendii sau la incendii, transportul pentru Administraţie (pe turism), solicită şoferul intens, toate simţurile sunt antrenate fizic şi psihic, atenţia mărită la maxim, responsabilitatea maximă a asigurării integrităţii pasagerilor, cu afectarea capacităţilor psihofuncţionale pe termen mediu şi lung. Această activitate, efectuată permanent, generează stresul ocupaţional.
Potrivit Ordinului nr.50/1990 (ediţia 1994), Anexa nr. 2, poz. 206, 207, 208, se încadrează în grupa a II-a de muncă „206. şoferii care efectuează prestaţii la locurile de muncă şi activităţile cu condiţii nocive, grele sau periculoase, prevăzute în grupele de muncă potrivit reglementărilor legale;
– 207. Şoferii care deservesc autobuze pentru transporturi publice de călători;
– 208. Şoferii care deservesc autocamioane (inclusiv similare) cu capacitatea de transport de cel puţin 10 tone”.
Or, activitatea reclamantului T_____ N______ pe parcursul perioadei analizate, se regăseşte în toate cele trei poziţii specificate.
Referitor la reclamantul P____ P____-D_____, expertul a precizat că potrivit fişei postului, asista permanent lucrările de foraj, analiza şi aviza forajul în urma probelor extrase din subsolul viitoarei sonde, acorda asistenţa tehnică de specialitate pentru a se asigura calitatea forajului.
Se încadrează în grupa a II-a de muncă, în temeiul poziţiei 125 din Anexa 2 la Ordinul 50/1990: „forajul sondelor de ţiţei, gaze şi alte substanţe minerale (sondorii şefi, ajutorii sondorilor şefi, podarii şi sondorii, cu excepţia celor de la forajul cu sondeze). Intervenţii la sondele de ţiţei şi gaze (sondorii şefi, ajutorii sondorilor şefi, podarii şi sondorii). Activitatea de operaţii speciale la sonde”.
De asemenea, se încadrează în grupa a II-a de muncă, în temeiul poziţiei 57 din Anexa 2 la Ordinul nr.125/90: „Salariaţii din activitatea de extracţie a ţiţeiului şi a gazelor: operatori extracţie, lăcătuşi întreţinere instalaţie la sonde, sudori, electricieni şi tehnologi care lucrează efectiv la sonde, montări şi demontări conducte transport ţiţei, gaze şi apa ; montări şi demontări instalaţii petroliere; încărcări şi descărcări scule şi material tubular la şi de la sonde; injectarea în zacamint a apelor tehnologice şi reziduale.
Operaţii speciale la sonde; depozitarea, tratarea şi transportul ţiţeiului şi gazolinei; comprimarea şi transportul gazelor naturale şi a aerului; degazolinarea şi deetanizarea gazelor de sonda”.
De asemenea, pct. 7 din Ordinul nr. 50/1990, prevede că încadrarea în grupa a II-a de muncă se face proporţional cu timpul efectiv lucrat la locurile de muncă incluse în aceste grupe, cu condiţia ca, pentru grupa a II-a, personalul să lucreze în aceste locuri cel puţin 70% din programul de lucru.
Pentru definirea criteriilor de încadrare a unei activităţi, din punct de vedere al timpului lucrat efectiv, exprimat procentual, legiuitorul a recurs la condiţionarea limitelor de timp de lucru prin exprimarea în procente, 50 %, 70 % , 100% din totalul timpului de lucru în condiţiile respective.
În perioadele reclamate, reclamanţii nu au ocupat alte funcţii şi nu au schimbat meseria sau sarcina de muncă, ca eventual un procent din timpul lucrat să-l fi petrecut într-un loc de muncă lipsit de noxe.
În condiţiile în care angajatorul a arătat că activitatea reclamanţilor nu a fost încadrată în grupe superioare de muncă, ci în condiţii normale de muncă, revine reclamanţilor sarcina de a proba faptul că activitatea desfăşurată era susceptibilă de a fi încadrată în altă grupă de muncă, or din probele administrate în cauză rezultă această împrejurare.
Faţă de motivele de fapt şi de drept expuse mai sus, Tribunalul va admite în parte acţiunea precizată, va constata ca reclamantii au desfasurat in cadrul paratei activitati, dupa cum urmeaza:
– T_____ N______, în perioada 01.09.1996 – 01.04.2001, în grupa a II-a, procent 100%;
– P____ P____ D_____, în perioada 28.10.1985 – 01.04.2001, în grupa a II-a, procent 100%.
Conform art. 40 al. 2 lit. h din Codul muncii, potrivit cu care angajatorul are obligaţia să elibereze, la cerere, toate documentele care atestă calitatea de salariat a solicitantului, va obliga parata sa elibereze fiecarui reclamant adeverinta prin care sa ateste, conform prezentei hotarari, grupa de munca in care acesta si-a desfasurat activitatea, perioada in care acesta si-a desfasurat activitatea in grupa superioara de munca si procentul in care acesta si-a desfasurat activitatea in grupa superioara de munca.
Având în vedere că la termenul de judecată din data de 19.09.2017, instanţa a admis excepţia inadmisibilităţii acţiunii pentru perioada ulterioară datei de 01.04.2001, va respinge acţiunea în ceea ce priveşte pretenţiile ulterioare datei de 01.04.2001, ca inadmisibilă.
În temeiul dispoziţiilor art. 453 din Codul de procedură civilă, faţă de admiterea în parte a acţiunii, instanţa va obliga pârâta la plata catre fiecare reclamant a sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecata constând în onorariu expert, conform chitanţei aflate la fila 169.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂŞTE
Admite în parte actiunea, astfel cum a fost precizata privind pe reclamanţii T_____ N______ având CNP xxxxxxxxxxxxx, P____ P____ D_____ având CNP xxxxxxxxxxxxx, ambii cu domiciliul ales în Bucureşti, __________________, _____________, _____________, sector 3, în contradictoriu cu pârâta ________________ înregistrată la Registrul Comerţului sub nr. JXXXXXXXXXXXX, având C__ xxxxxxx, cu sediul în Bucureşti, _____________________, sector 1 .
Constata ca reclamantii au desfasurat in cadrul paratei activitati, dupa cum urmeaza:
– T_____ N______, în perioada 01.09.1996 – 01.04.2001, în grupa a II-a, procent 100%;
– P____ P____ D_____, în perioada 28.10.1985 – 01.04.2001, în grupa a II-a, procent 100%.
Obliga parata sa elibereze fiecarui reclamant adeverinta prin care sa ateste, conform prezentei hotarari, grupa de munca in care acesta si-a desfasurat activitatea, perioada in care acesta si-a desfasurat activitatea in grupa superioara de munca si procentul in care acesta si-a desfasurat activitatea in grupa superioara de munca.
Respinge acţiunea în ceea ce priveşte pretenţiile ulterioare datei de 01.04.20 0 1, ca inadmisibilă.
Obliga parata la plata catre fiecare reclamant a sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecata constând în onorariu expert.
Cu apel in 10 zile de la comunicare, care se va depune la Tribunalul Bucureşti-Secţia a VIII-a Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale.
Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei, astazi, 26.06.2018.
P_________ Asistent judiciar Asistent judiciar
P___ M_____ P___ L_______ N____ C_____ E_______
Avocat Gherasim Andrei-Gheorghe
Titular Cabinet de Avocat ”Gherasim Andrei-Gheorghe”