”TRIBUNALUL OLT
SECŢIA A II-A CIVILĂ, DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Sentinţa nr. 150/2020
Şedinţa publică din data de 14.04.2020
Completul constituit din:
PREŞEDINTE: F____ G______ A_______
Grefier: I_____ M________ I___
Pe rol, judecarea cauzei contencios administrativ şi fiscal privind pe reclamanta __________________ O__ SA, cu sediul în _______, ______________________, corp A, judeţul O___, în contradictoriu cu pârâţii M_________ C______ PRIN P_____ şi C________ L____ C______, cu sediul în C______, ________________________.10, judeţul O__, având ca obiect suspendare executare act emis de autorităţi publice locale.
La apelul nominal făcut în şedinţa publică au răspuns consilier juridic D_______ N___ R___ pentru reclamanta __________________ O__ SA şi consilier juridic M_____ D______ pentru pârâţi.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier , care învederează că pârâţii au depus, prin serviciul fax, întâmpinare.
Consilier juridic D_______ N___ R___ depune la dosar delegaţia de reprezentare şi chitanţa reprezentând dovada achitări i taxei judiciare de timbru în cuantum de 50 lei.
Consilier juridic M_____ D______, pentru pârâţi, depune la dosar delegaţiile de reprezentare şi întâmpinările formulate în cauză, în original, la care se află ataşate actele care au stat la baza emiterii HCL nr. 152/2019.
Se comunică întâmpinările reprezentantei reclamantei.
Reprezentanţii părţilor din litigiu, având pe rând cuvântul, arată că nu au cereri de formulat.
Instanţa, având în vedere Decretul nr. 195/2020, judecarea capătului de cerere având ca obiect anularea punctului 3 al HCL nr. 152/2019 se suspendă de plin drept, pe durata stării de urgenţă.
Instanţa acordă cuvântul pe capătul de cerere privind suspendarea executării punctului 3 al HCL nr. 152/2019, punând în discuţie excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a UAT m_________ C______, invocată prin întâmpinare.
Consilier juridic M_____ D______, pentru UAT m_________ C______, având cuvântul, solicită admiterea excepţiei, în cauză solicitându-se suspendarea executării unei hotărâri emisă de C________ L____ al municipiului C______, U.A.T. nefiind emitentul respectivei hotărâri.
Consilier juridic D_______ N___ R___ , pentru reclamantă, având cuvântul, solicită respingerea excepţiei ca neîntemeiată, arătând că în situaţia acordării cheltuielilor de judecată acestea trebuie achitate de ambii pârâţi chemaţi în judecată.
Instanţa, analizând actele şi lucrările dosarului, constată că emitentul Hotărârii nr. 152/31.10.2019 este C________ L____ al municipiului C______.
Cum, în contencios administrativ, calitatea procesuală pasivă atât în acţiunea în anularea actului administrativ, cât şi în cererea de suspendare a executării acestuia revine emitentului actului, în raport de prevederile art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, U.A.T. municipiului C______ nu poate fi chemată în judecată pentru acest lucru, astfel că admite excepţia invocată de pârâtă şi constată că U.A.T. m_________ C______ nu are calitate procesuală pasivă în cauză.
Instanţa acordă cuvântul pe cererea de suspendare.
Consilier juridic D_______ N___ R___ , pentru reclamantă, având cuvântul, solicită admiterea cererii, suspendarea executării punctului 3 al HCL nr. 152/2019, arătând că reclamanta a fost obligată să plătească redevenţă retroactiv, începând cu anul 2017, deşi în această perioada reclamanta a folosit-o ca spaţiul în baza unor contracte de comodat, toate taxele fiind achitate la zi. Apreciază că sunt îndeplinite condiţiile impuse de art. 14 din Legea nr. 554/2004.
Consilier juridic M_____ D______, pentru pârâtul C________ L____ al municipiului C______, având cuvântul, solicită respingerea cererii de suspendare ca neîntemeiată, apreciind că reclamanta nu demonstrează iminenţa producerii unei pagube importante, în sensul art.2 lit. ş din Legea nr. 554/2004, prejudiciul fiind produs în dauna UAT m_________ C______ prin neîncasarea redevenţei. Prejudiciul a fost constatat de către Curtea de Conturi, în urma controlului efectuat la finele anului 2018.
Consilier juridic D_______ N___ R___ , pentru reclamantă, având cuvântul, susţine că hotărârea privind Curtea de Conturi nu îi este opozabilă, reclamanta nefiind parte în acea speţă.
TRIBUNALUL
Prin cererea înregistrată sub nr. XXXXXXXXXXXX, pe rolul Tribunalului O__ – Secţia a II-a Civilă, de C_________ Administrativ şi Fiscal, reclamanta __________________ O__ SA , în contradictoriu cu pârâţii M_________ C______ prin P_____ şi C________ L____ C______, în temeiul art. 11 şi ale art. 14 din Legea nr.554/2004 privind contenciosul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, a formulat acţiune în anularea Hotărârii Consiliului L____ al Municipiului C______ nr. 152/31.10.2019 privind stabilirea redevenţei lunare pentru bunurile ce aparţin domeniului public şi privat al municipiului C______, concesionate către __________________ O__ SA, prin care a solicitat: admiterea acţiunii şi pe cale de consecinţă anularea punctului 3 al HCL nr. 152/2019 privind achitarea retroactivă a redevenţei pe perioada 18.12.xxxxxxxxxxxxx19; suspendarea efectelor actului administrativ până la soluţionarea definitivă a acţiunii; obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare, s-au arătat următoarele:
Cu privire la anularea punctului 3 al HCL nr.152/2019 privind achitarea retroactivă a redevenţei pe perioada 18.12.xxxxxxxxxxxxx19, s-a arătat că __________________ O__ SA este operator regional de a__/canal în judeţul O__, iar prin Contractul de delegare a gestiunii serviciului de alimentare cu a__ şi de canalizare nr,8059/20G7 mai multe consilii locale i-au delegat gestiunea serviciului pe o perioada de 25 de ani, respectiv până la 6 decembrie 2032.
Prin actul adiţional nr.4/2014 C________ L____ C______ a delegat gestiunea serviciului de alimentare cu a__ şi de canalizare operatorului regional, mandatând în acest sens Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară de Utilităţi Publice privind serviciul de alimentare cu a__ şi de canalizare „Oltul” să semneze în numele şi pe seama sa acest document.
Pentru desfăşurarea activităţii sediului secundar C______ al __________________ O__ SA, C________ L____ C______ a aprobat, prin contracte de comodat succesive, darea în folosinţă gratuită a spaţiului situat în C______, Piaţa V________ nr,2, imobil pentru care, începând din anul 2014 reclamanta a achitat anual impozitul pe clădiri aferent.
Astfel în baza HCL nr. 62/2018 a fost încheiat contractul de comodat nr. 43 înregistrat sub nr. xxxxx/03.07.2018 , UAT C______ atribuind în folosinţă gratuită, societăţii reclamante, suprafaţa de 183,58 mp respectiv C4, 5,6,7,8,9,11,12,13,14, şi 15 situate în C______, _______________________.2, cu destinaţia sediu secundar, pentru întreaga perioadă de derulare a Contractului de delegare a gestiunii serviciului.
Anterior încheierii acestui contract de comodat, a folosit imobilul în baza contractului de comodat nr. 53 43/2014.
Prin adresa nr. xxxxx/16.05.2019, UAT C______ a solicitat reclamantei să opteze pentru închirierea spaţiului dat în folosinţă gratuită sau să îl elibereze, răspunsul fiind acela de a accepta închirierea.
Cu toate acestea, C________ L____ C______ a ales, unilateral, varianta atribuirii spaţiului ca bun de retur în cadrul contractului de delegare, cu plata redevenţei aferente.
Nelegalitatea HCL C______ vine de la faptul că a fost obligată reclamanta să plătească această redevenţă retroactiv, începând cu anul 2017, deşi în această perioada reclamanta a folosit-o ca spaţiul în baza unor contracte de comodat.
Hotărârile Consiliului L____ C______ privind atribuirea în folosinţă gratuită a spaţiului au fost avizate asupra legalităţii de către persoanele împuternicite, fiind comunicate şi Prefecturii O__ care a dat, de asemenea aviz de legalitate acestora, statuând legalitatea contractelor de comodat încheiate între Primăria C______ şi __________________ O__ SA.
Faptul că , în urma controlului Curţii de Conturi efectuat la Primăria C______ au fost stabilite abateri în sarcina personalului acesteia nu este imputabil societăţii noastre, cu atât mai mult cu cât nu cunoaştem ce conţine Raportul Curţii de Conturi şi nici nu am fost parte în dosarul în care a fost contestată Decizia Curţii de Conturi, astfel încât efectele hotărârii judecătoreşti nu ne sunt opozabile, în virtutea art.435 Cpciv, „hotărârea judecătorească este obligatorie şi produce efecte numai între părţi”.
Pentru recuperarea prejudiciilor stabilite prin raportul Curţii de Conturi, Primăria C______ se putea adresa instanţei de judecată, singura in măsură să stabilească o eventuală culpă a societăţii noastre.
Obligarea societăţii reclamante la plata unei redevenţe retroactive, prin decizie unilaterală a Primăriei C______ este nelegală, cu atât mai mult cu cât, aşa cum a precizat, a fost de acord cu închirierea spaţiului, evident de la data rezilierii contractului de comodat.
Împotriva HCL 152/2019 a formulat plângere prealabilă care a fost respinsă de către C________ L____ C______ cu precizarea că „ prevederile art.3 din hotărârea de consiliu mai sus amintită nu încalcă prevederile legale în materie, atâta timp cât au fost supuse dezbaterii şi aprobării în plenul Consiliului L____ C______ în vederea ducerii la îndeplinire a măsurii dispuse de Curtea de Conturi a României – Camera de Conturi O__.
Referitor la suspendarea punctului 3 din HCL nr.152/2019 până la soluţionarea definitivă a prezentei acţiuni, reclamanta a precizat următoarele:
Potrivit art. 14 din Legea nr.554//2004 a contenciosului administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, „în cazuri bine justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condiţiile art. 7 a autorităţii publice care a emis actul sau a autorităţii ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanţei competente să dispună suspendarea executării actului administrative unilateral până la pronunţarea instanţei de fond”.
Astfel, pentru suspendarea executării actului administrative, prevederile legale invocate impun îndeplinirea a două condiţii: cazuri bine justificate ţi prevenirea unei pagube iminente, repere care se justifică prin asigurarea unui just echilibru între interesul particular şi cel general.
Dreptul de a solicita suspendarea punctului 3 din HCL nrl52/2D19, care face obiectul prezentei cauze, constituie o garanţie procesuală pusă de legiuitor la îndemâna părţii interesate pentru evitarea efectelor negative pe care punerea în executare le-ar putea avea asupra acesteia.
Ca atare, consideră că instanţa va putea dispune suspendarea efectelor pct.3 din HCL 152/2019, fără ca una dintre părţi să fie privilegiată, iar cealaltă avantajată, ţinând seama de toate garanţiile procedurale de care se bucură părţile. Apreciază că se impune a soluţie favorabilă în prezenta cauză, demersul fiind justificat nu numai de modul eronat în care autoritatea emitentă a aplicat legea, ci şi de faptul că măsurile dispuse sunt, fără tăgadă, în defavoarea operatorului regional care prestează un serviciu de utilitate publică.
Este adevărat că suspendarea prin hotărâre judecătorească a executării actului administrativ, astfel cum a fost reglementată prin art.14 (1) din Legea nr 554/2004, reprezintă o excepţie de la principiul executării din oficiu a actelor administrative, însă în speţă, apreciază că admiterea cererii formulate în acest sens este pe deplin justificată.
Astfel, sub aspectul cazului bine justificat – art.2 alin (1) lit. t din Legea nr. 554/2004, potrivit căruia cazurile bine justificate reprezintă împrejurările legate de starea de fapt şl de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privinţa legalităţii actului administrativ, reclamanta apreciază că suspendarea se impune cu necesitate, dat fiind caracterul nelegal al actului administrativ contestat, în care, pentru măsurile dispuse există fundamentări necorespunzătoare, aşa cum a arătat mal sus.
Având în vedere cele prezentate, reclamanta apreciază că în scopul evitării consecinţelor negative ale executării actului administrativ nelegal, contestat, se justifică suspendarea efectelor acestuia până la clarificarea aspectelor referitoare la legalitatea acestuia.
În ceea ce priveşte cea de a doua condiţie impusă de legiuitor pentru suspendarea executării actului administrativ şi anume prevenirea unei pagube iminente, reclamanta apreciază că şi aceasta este îndeplinită.
Astfel, critica declarată în cadrul prezentei acţiuni se încadrează în sintagma paguba iminenta, astfel cum este definită în art.2 alin, (1) lit. ş) din Legea nr. 554/2004, cu modificările şî completările ulterioare (paguba iminentă – prejudiciul material viitor şi previzibil sau, după caz» perturbarea previzibilă gravă a funcţionării unei autorităţi publice sau a unui serviciu public).
Paguba iminentă se reflectă în patrimonial petentei care prestează un serviciu de utilitate publică pentru toţi locuitorii municipiului C______, costurile redevenţei pe care societatea noastră o plăteşte Consiliului L____ C______ fiind parte componentă a tarifului apei nemodificat din anul 2016.
Apreciază că se ridica serioase îndoieli privind temeinicia şi legalitatea achitării retroactive a redevenţei pentru imobilul în care sediul secundar C______ îşi desfăşoară activitatea şi pentru care au fost încheiate contracte de comodat, iar suspendarea executării se impune în vederea prevenirii unui prejudiciu în patrimoniul societăţii noastre.
Faţă de cele prezentate, solicitam suspendarea punctului 3 din HCL nr. 152/2019 până la soluţionarea definitiva a prezentului dosar, admiterea acţiunii aşa cum a fost formulată şi pe cale de consecinţă anularea acestuia pentru nelegalitatea stabilirii unei redevenţe retroactive şi a recuperării prejudiciilor stabilite de Curtea de Conturi prin hotărâre de consiliu l____, nu pe cale judecătorească.
în drept, invocăm dispoziţiile Legii nr.554/2004.
In dovedirea acţiunii, reclamanta înţelege să se folosească de proba cu înscrisuri, precum şi de orice alt mijloc de probă admis de lege, ce se va dovedi util şi pertinent în prezenta cauză.
Au fost anexate copii ale următoarelor înscrisuri: Contractele de comodat nr. 5343/2014 şi nr. xxxxx/2018, adresa nr, xxxxx/2019 şi răspunsul la aceasta, HCL nr.152/2019, plângerea prealabilă formulată de petentă şi HCL 180/2019 de respingere a plângerii prealabile.
U.A.T m_________ C______, reprezentată prin P_____, a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a UAT m_________ C______, solicitând respingerea capătului de cerere privind suspendarea efectelor actului administrativ ca neîntemeiat, respingerea cererii de chemare în judecată formulată ca neîntemeiată, pentru următoarele motive:
În fapt, prin cererea formulată reclamanta solicită anularea punctului 3 al HCL nr. 152/2019 privind achitarea retroactivă a redevenţei pe perioada 18.12.xxxxxxxxxxxxx19, suspendarea efectelor actului administrativ până la soluţionarea definitivă a acţiunii cu obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
Pe cale de excepţie, s-a invocat lipsa calităţii procesuale pasive a Unităţii Administrativ Teritoriale-m_________ C______ pentru următoarele considerente :
Condiţia impusă pentru ca entităţile administrative să devină părţi într-un raport juridic de drept administrativ şi să poată dobândi, astfel, calitate procesuală într-un litigiu de contencios administrativ este competenţa de a emite acte administrative (ori pot face operaţiuni administrative).
În cauză, ceea ce s-a solicitat este anularea unei hotărâri adoptate de C________ L____ al municipiului C______ în exercitarea uneia dintre competenţele conferite prin OUG nr.57/2019 privind Codul administrativ şi, prin urmare. Unitatea Administrativ Teritorială – m_________ C______ ar putea avea calitatea de pârât pentru situaţia în care ar exista şi capete de cerere privind obligarea la plata unor sume de bani . în calitatea sa de entitate care deţine un patrimoniu în măsura să garanteze îndeplinirea obligaţiilor care vor fi stabilite de instanţă.
Pe cale de consecinţă, s-a solicitat admiterea excepţiei invocate.
S-a solicitat respingerea capătului de cerere privind suspendarea efectelor actului administrativ ca neîntemeiat, deoarece nu sunt îndeplinite în mod cumulativ condiţiile prevăzute de art.14 din Legea nr.554/2004, pentru următoarele considerente:
Prin actul administrativ a cărui suspendare se solicită s-a aprobat achitarea redevenţei de către C_______ de A__ O__ SA pentru spaţiile în suprafaţă totală de 172.18 mp aparţinând domeniului privat al municipiului C______, situate în C______, ________________________.2. jud.O__, în valoare de 19.489,84 lei redevenţă datorată pentru perioada 18.12.xxxxxxxxxxxxx19.
Prin reglementarea actuală a contenciosului administrativ, respectiv art.14 alin. l din Legea nr.554/2004 cu modificările şi completările ulterioare, în cazuri bine justificate şi pentru prevenirea producerii unei pagube iminente, persoana vătămată poate cere instanţei competente să dispună suspendarea executării actului administrativ până la pronunţarea instanţei de fond.
Actul administrativ se bucură de prezumţia de legalitate, prezumţie care la rândul său se bazează pe prezumţia de autenticitate şi pe prezumţia de veridicitate. De aici, rezultă principiul executării din oficiu „execution ex officio,, întrucât actul administrativ unilateral este el însuşi executoriu. Cu alte cuvinte, a nu executa actele administrative, care sunt emise în baza legii, echivalează cu a nu executa legea.
În cazul de faţă, consideră că actul administrativ adoptat îndeplineşte toate condiţiile enumerate, anterior, intervenind de drept principiul executării acestuia. Tocmai de aceea, suspendarea actelor administrative este considerată ca o situaţie de excepţie.
În materia suspendării executării actului, existenţa dreptului se prezintă sub un aspect deosebit prin caracterul temporar al măsurii ce poate fi luată.
Astfel, analizând condiţia cazului bine justificat definit în legislaţie drept împrejurări legate de starea de fapt şi de drept care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privinţa legalităţii actului administrativ, trebuie să ne mărginim la stabilirea părţii în favoarea căreia există aparenţa de drept. în speţa de faţă nu există o îndoială serioasă în privinţa legalităţii actului administrativ contestat, astfel că prezumţia de legalitate – una dintre condiţiile caracterului executoriu al actelor administrative – continua să fie valabilă şi să îşi producă efectele cu privire la obligaţia de executare.
Măsurile dispuse prin actul administrativ adoptat au suport legal, deci se bucură de o aparenţă de legalitate, care urmează a fi analizată şi menţinută sau anulată în speţa având ca obiect fondul cauzei, astfel că, nu este îndeplinită condiţia existenţei unui caz bine justificat.
Aparenţa de valabilitate a unui argument juridic nu este întemeiată numai pe simple supoziţii ori afirmaţii, fără o analiză pertinentă în fapt şi în drept, căci altfel există riscul căderii în arbitrar şi subiectivism, ci este necesară o analiză întemeiată pe raţionamente clare, obiective, evidente.
în cazul de faţă, considerăm că. reclamanta nu a adus niciun argument şi Dicta dovadă care să susţină intervenirea cazului bine justificat, adică o îndoială puternică asupra legalităţii actului administrativ.
Cât priveşte noţiunea de „pagubă iminentă,, învederăm faptul că reclamanta nu demonstrează iminenţa producerii unei pagube importante, în sensul art.2 lit. ş din legea contenciosului administrativ.
Din contra, prejudiciul este produs în dauna UAT m_________ C______ prin neîncasarea redevenţei. Prejudiciul a fost constatat de către Curtea de Conturi. în urma controlului efectuat la finele anului 2018.
Condiţia privind prevenirea unei „pagube iminente” nu este îndeplinita în cauză. Aceasta presupune producerea unui prejudiciu material viitor şi previzibil, greu sau imposibil de reparat. Iminenţa producerii unei pagube nu se prezumă, ci trebuie dovedită de persoana lezată, sub acest aspect fiind lipsite de relevanţă simplele afirmaţii tăcute.
În speţa de faţă se poate vorbi de o pagubă produsă instituţiei publice şi nu de o pagubă viitoare creată reclamantei.
În acest sens, s-a solicitat să se analizeze dacă în cauză primează sau nu interesul reclamantei de a fi amânată executarea actului administrativ, ţinând seama de necesitatea adoptării acestuia, având la bază măsurile dispuse de Curtea de Conturi O__, menţinute ca fiind legale atât de Tribunalul O__ cât şi de Curtea de Apel C______ prin pronunţarea unor hotărâri judecătoreşti în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXX. pe care le anexăm în copie.
Într-adevăr normele europene prevăd soluţia suspendării actului administrativ ca măsură de protecţie provizorie, dar numai în situaţia îndeplinirii cumulative a celor două condiţii expres prevăzute de legiuitor.
Pentru aceste considerente, s-a solicitat respingerea cererii de suspendare ca nefondată.
Pe fondul cauzei, s-a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată.
Prin HCL nr. 152/31.10.2019 s-au modificat şi s-au completat prevederile HCL nr.80/31.08.2015 privind stabilirea redevenţei lunare pentru bunurile aparţinând domeniului public şi privat al municipiului C______ concesionate către __________________ O__ SA.
Art.3 al actului administrativ sus menţionat prevede achitarea redevenţei de către C_______ de A__ O__ SA pentru spaţiile în suprafaţă totală de 172.18 mp aparţinând domeniului privat al municipiului C______, situat în C______, ________________________.2, jud.O__ în valoare de 19.489,84 lei redevenţă datorată pentru perioada 18.12.xxxxxxxxxxxxx19.
Reclamanta a formulat plângere prealabilă respinsă prin HCL 256/26.11.2019.
Prin HCL C______ nr.63/31.05.2019 a fost aprobată încetarea aplicabilităţii prevederilor HCL nr.62/31.05.2018 privind atribuirea în folosinţă gratuită către C_______ de A__ O__ SA, a spaţiilor în suprafaţă utilă totală de 183,58 mp ce aparţin domeniului privat al municipiului C______ situat în C______, ________________________.2, jud.O__. ca urmare a măsurilor dispuse de Curtea de Conturi a României – Camera de Conturi O__ la lit. A pct.8 din Decizia nr.24/12.06.2018.
Urmare celor de mai sus, a fost necesară adoptarea HCL nr.87/28.06.2019, prin care a fost aprobată completarea anexei la contractul nr.8059/06.12.2007 privind delegarea prin concesiune a serviciilor publice de alimentare cu a__ şi de canalizare. încheiat între Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară „Oltul,, şi CAO O__, cu spaţiile în suprafaţă totală de 172.18 mp aparţinând domeniului privat al UAT m_________ C______, situat în C______, ________________________.2, jud.O__, în vederea continuării activităţii punctului de lucru al societăţii CAO O__. înfiinţat la nivelul municipiului C______.
Potrivit prevederilor art.4 din HCL C______ nr.87/28.06.2019 încheierea actului adiţional la contractul de delegare a gestiunii unor servicii publice de alimentare cu a__ .şi de canalizare în m_________ C______ nr.8059/06.¡2.2007. este condiţionată de achitarea redevenţei, pentru spaţiile ce fac obiectul prezentei hotărâri. începând cu data de 18.12.2017 şi până la data adoptării hotărârii, în termen de 6 luni, de la data adoptării acesteia.
S-a arătat că HCL C______ nr.87/28.06.2019 a fost comunicată societăţii C_______ de A__ O__ SA, la data de 02.07.2019, dată la care aceasta a şi luat cunoştinţă despre prevederile art.4 fără însă a solicita reanalizarea/revocarea acestui articol.
Ca urmare a adoptării hotărârii de mai sus, prin HCL nr.l52/31.10.2019 a fost aprobată modificarea prevederilor art. l alin. l din HCL nr.80/31.08.2015 privind stabilirea redevenţei lunare pentru bunurile aparţinând domeniului public şi privat al municipiului C______, concesionate către CAO O__, în sensul majorării redevenţei lunare datorată de CAO O__, cu suma de 1063.08 lei/lună. facturată trimestrial.
Valoarea bunurilor aparţinând domeniului public şi privat al municipiului C______ concesionate operatorului C_______ de a__ O__ SA, pentru realizarea serviciului public de alimentare cu a__ şi de canalizare s-a modificat în mod corespunzător de la 10.325.518.40 lei la 10.516.874,09 lei.
Potrivit prevederilor art.3 din HCL C______ nr. 152/31.10.2019 pentru perioada 18.12.xxxxxxxxxxxxx19, în vederea ducerii la îndeplinire a măsurii dispuse de Curtea de Conturi a României – Camera de Conturi O__ lit. A pct.8 din Decizia nr.24/12.06.2018 a fost aprobată achitarea redevenţei de către CAO O__, pentru spaţiile în suprafaţă totală de 172,18 mp aparţinând domeniului privat al UAT m_________ C______, situate în C______, ________________________.2, jud.O__ în sumă de 19.489.84 lei.
Prin urmare, prevederile art.3 din hotărârea de consiliu mai sus amintită nu încalcă prevederile legale în materie, atâta timp cât au fost supuse dezbaterii şi adoptării în plenul Consiliului L____ C______ în vederea ducerii la îndeplinire a măsurii dispuse de Curtea de Conturi a României – Camera de Conturi O__ la lit. A pct.8 din Decizia nr.24/12.06.2018, potrivit căreia, ordonatorul de credite va dispune măsuri pentru stabilirea veniturilor cuvenite bugetului l____ şi neîncasate, ca urmare a dării în folosinţă gratuită a unor clădiri/terenuri aparţinând domeniului public/privat al municipiului C______ şi luarea măsurilor pentru încasarea acestora, precum şi inventarierea tuturor bunurilor din domeniul public şi privat al municipiului C______, date în folosinţă gratuită unor persoane fizice/juridice, stabilirea obligaţiilor de plată datorate si înregistrarea acestora în evidenţa pe plătitor şi în evidenţa contabilă.
Mai mult, atât Tribunalul O__ cât şi Curtea de Apel C______ au menţinut prin sentinţele pronunţate în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXX măsurile dispuse de Curtea de Conturi reţinând în considerente că. bunurile proprietate publică sau privată nu pot fi date în folosinţă decât prin închiriere/concesionare, aşa cum prevede Legea nr.213/1998 şi Legea nr.215/2001. acte normative în vigoare la acea dată, raportându-se la forma juridică a societăţii, care presupune realizarea de venituri proprii.
În principiu, regimul juridic al bunurilor domeniului privat al statului sau unităţilor administrativ teritoriale este guvernat de norme de drept comun, legislaţia actuală prevăzând posibilitatea existenţei unor norme derogatorii de la dreptul comun, atunci când prin lege se prevede acest lucru. Exercitarea dreptului de proprietate asupra bunurilor domeniului privat se realizează în principal pe baza unor norme derogatorii de la dreptul comun. Astfel, administrarea bunurilor aparţinând domeniului privat, darea în folosinţă, concesionarea şi închirierea se realizează după norme derogatorii, în acest sens, statuând prevederile art.871 pct.3 NCC.
Pentru aceste considerente, s-a solicitat admiterea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a UAT m_________ C______, respingerea capătului de cerere privind suspendarea efectelor actului administrativ ca neîntemeiat şi pe fond respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată.
în drept, AU FOST INVOCATE dispoziţiile art.205-208NCPC, OUG nr.57/2019 privind Codul administrativ, Legea nr.554/2004 cu modificările şi completările ulterioare. art.871 pct.3 NCC.
Solicităm judecarea în lipsă potrivit dispoziţiilor art.411 alin. l pct.2 NCPC.
Au fost anexate: HCL nr. 152/31.10.2019, HCL nr. 180/29.11.2019, sentinţa civilă nr. 126/06.03.2019 pronunţată de Tribunalul O__, Decizia nr. 1203/14.05.2019 pronunţată de Curtea de Apel C______, Decizia nr.24/2018 a Curţii de Conturi.
C________ L____ al municipiului C______ a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea capătului de cerere privind suspendarea efectelor actului administrativ ca neîntemeiat, respingerea cererii de chemare în judecată formulată ca neîntemeiată, pentru următoarele motive:
În fapt, prin cererea formulată reclamanta solicită anularea punctului 3 al HCl nr. 152/2019 privind achitarea retroactivă a redevenţei pe perioada 18.12.xxxxxxxxxxxxx19, suspendarea efectelor actului administrativ până la soluţionarea definitivă a acţiunii cu obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
Pârâtul solicită respingerea capătului de cerere privind suspendarea efectelor actului administrativ ca neîntemeiat, deoarece nu sunt îndeplinite în mod cumulativ condiţiile prevăzute de art.14 din Legea nr.554/2004, pentru următoarele considerente:
Prin actul administrativ a cărui suspendare se solicită s-a aprobat achitarea redevenţei de către C_______ de A__ O__ SA pentru spaţiile în suprafaţă totală de 172.18 mp aparţinând domeniului privat al municipiului C______, situate în C______, ________________________.2. jud.O__, în valoare de 19.489,84 lei redevenţă datorată pentru perioada 18.12.xxxxxxxxxxxxx19.
Prin reglementarea actuală a contenciosului administrativ, respectiv art.14 alin. 1 din Legea nr.554/2004 cu modificările şi completările ulterioare, în cazuri bine justificate şi pentru prevenirea producerii unei pagube iminente, persoana vătămată poate cere instanţei competente să dispună suspendarea executării actului administrativ până la pronunţarea instanţei de fond.
Actul administrativ se bucură de prezumţia de legalitate, prezumţie care la rândul său se bazează pe prezumţia de autenticitate şi pe prezumţia de veridicitate. De aici, rezultă principiul executării din oficiu „execution ex officio,, întrucât actul administrativ unilateral este el însuşi executoriu. Cu alte cuvinte, a nu executa actele administrative, care sunt emise în baza legii, echivalează cu a nu executa legea.
In cazul de faţă consideră că actul administrativ adoptat îndeplineşte toate condiţiile enumerate, anterior, intervenind de drept principiul executării acestuia. Tocmai de aceea, suspendarea actelor administrative este considerată ca o situaţie de excepţie.
În materia suspendării executării actului, existenţa dreptului se prezintă sub un aspect deosebit prin caracterul temporar al măsurii ce poate fi luată.
Astfel, analizând condiţia cazului bine justificat definit în legislaţie drept împrejurări legate de starea de fapt şi de drept care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privinţa legalităţii actului administrativ, trebuie să ne mărginim la stabilirea părţii în favoarea căreia există aparenţa de drept. în speţa de faţă nu există o îndoială serioasă în privinţa legalităţii actului administrativ contestat, astfel că. prezumţia de legalitate – una dintre condiţiile caracterului executoriu al actelor administrative – continua să fie valabilă şi să îşi producă efectele cu privire la obligaţia de executare.
Măsurile dispuse prin actul administrativ adoptat au suport legal, deci se bucură de o aparenţă de legalitate, care urmează a fi analizată şi menţinută sau anulată în speţa având ca obiect fondul cauzei, astfel că, nu este îndeplinită condiţia existenţei unui caz bine justificat.
Aparenţa de valabilitate a unui argument juridic nu este întemeiată numai pe simple supoziţii ori afirmaţii, fără o analiză pertinentă în fapt şi în drept, căci altfel există riscul căderii în arbitrar şi subiectivism, ci este necesară o analiză întemeiată pe raţionamente clare, obiective, evidente.
În cazul de faţă, consideră că reclamanta nu a adus niciun argument şi nicio dovadă care să susţină intervenirea cazului bine justificat, adică o îndoială puternică asupra legalităţii actului administrativ.
Cât priveşte noţiunea de „pagubă iminentă,, învederăm faptul că reclamanta nu demonstrează iminenţa producerii unei pagube importante, în sensul art.2 lit. ş din legea contenciosului administrativ.
Din contra, prejudiciul este produs în dauna UAT m_________ C______ prin neîncasarea redevenţei. Prejudiciul a fost constatat de către Curtea de Conturi, în urma controlului efectuat la finele anului 2018.
Condiţia privind prevenirea unei „pagube iminente” nu este îndeplinita în cauză. Aceasta presupune producerea unui prejudiciu material viitor şi previzibil, greu sau imposibil de reparat.
Iminenţa producerii unei pagube nu se prezumă. ci trebuie dovedită de persoana lezată, sub acest aspect fiind lipsite de relevanţă simplele afirmaţii tăcute.
în speţa de faţă se poate vorbi de o pagubă produsă instituţiei publice şi nu de o pagubă viitoare creată reclamantei.
In acest sens, s-a solicitat să se analizeze dacă în cauză primează sau nu interesul reclamantei de a fi amânată executarea actului administrativ, ţinând seama de necesitatea adoptării acestuia, având la bază măsurile dispuse de Curtea de Conturi O__, menţinute ca fiind legale atât de Tribunalul O__ cât şi de Curtea de Apel C______ prin pronunţarea unor hotărâri judecătoreşti în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXX, pe care le anexăm în copie.
Într-adevăr normele europene prevăd soluţia suspendării actului administrativ ca măsură de protecţie provizorie, dar numai în situaţia îndeplinirii cumulative a celor două condiţii expres prevăzute de legiuitor.
Pentru aceste considerente, s-a solicitat respingerea cererii de suspendare ca nefondată.
Pe fondul cauzei, s-a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată.
Prin HCL nr. 152/31.10.2019 s-au modificat şi s-au completat prevederile HCL nr.80/31.08.2015 privind stabilirea redevenţei lunare pentru bunurile aparţinând domeniului public şi privat al municipiului C______ concesionate către __________________ O__ SA.
Art.3 al actului administrativ sus menţionat prevede achitarea redevenţei de către C_______ de A__ O__ SA pentru spaţiile în suprafaţă totală de 172,18 mp aparţinând domeniului privat al municipiului C______, situat în C______, ________________________.2, jud.O__. în valoare de 19.489,84 lei redevenţă datorată pentru perioada 18.12.xxxxxxxxxxxxx19.
Reclamanta a formulat plângere prealabilă respinsă prin HCL 256/26.11.2019.
Prin HCL C______ nr.63/31.05.2019 a fost aprobată încetarea aplicabilităţii prevederilor HCL nr.62/31.05.2018 privind atribuirea în folosinţă gratuită către C_______ de A__ O__ SA, a spaţiilor în suprafaţă utilă totală de 183,58 mp ce aparţin domeniului privat al municipiului C______ situat în C______, ________________________.2, jud. O__. ca urmare a măsurilor dispuse de Curtea de Conturi a României – Camera de Conturi O__ la lit. A pct.8 din Decizia nr.24/12.06.2018.
Urmare celor de mai sus, a fost necesară adoptarea HCL nr.87/28.06.2019, prin care a fost aprobată completarea anexei la contractul nr.8059/06.12.2007 privind delegarea prin concesiune a serviciilor publice de alimentare cu a__ şi de canalizare. încheiat între Asociaţia
de Dezvoltare Intercomunitară ..Oltul,, şi CAO O__, cu spaţiile în suprafaţă totală de 172.18 mp aparţinând domeniului privat al UAT m_________ C______, situat în C______, ________________________.2, jud.O__, în vederea continuării activităţii punctului de lucru al societăţii CAO O__, înfiinţat la nivelul municipiului C______.
Potrivit prevederilor art.4 din HCL C______ nr.87/28.06.2019 încheierea actului adiţional la contractul de delegare a gestiunii unor servicii publice de alimentare cu a__ si de canalizare în m_________ C______ nr.8059/06.12.2007. este condiţionată de achitarea redevenţei, pentru spaţiile ce fac obiectul prezentei hotărâri. începând cu data de 18.12.2017 şi până la data adoptării hotărârii, în termen de 6 luni, de la dala adoptării acesteia.
S-a arătat că HCL C______ nr.87/28.06.2019 a fost comunicată societăţii C_______ de A__ O__ SA, la data de 02.07.2019, dată la care aceasta a şi luat cunoştinţă despre prevederile art.4 fără însă a solicita reanalizarea/revocarea acestui articol.
Ca urmare a adoptării hotărârii de mai sus, prin HCL nr. 152/31.10.2019 a fost aprobată modificarea prevederilor art. l alin. l din HCL nr.80/31.08.2015 privind stabilirea redevenţei lunare pentru bunurile aparţinând domeniului public şi privat al municipiului C______, concesionate către CAO O__, în sensul majorării redevenţei lunare datorată de CAO O__, cu suma de 1063,08 lei/lună. facturată trimestrial.
Valoarea bunurilor aparţinând domeniului public şi privat al municipiului C______ concesionate operatorului C_______ de a__ O__ SA, pentru realizarea serviciului public de alimentare cu a__ şi de canalizare s-a modificat în mod corespunzător de la 10.325.518.40 lei la 10.516.874,09 lei.
Potrivit prevederilor art.3 din HCL C______ nr. 152/31.10.2019 pentru perioada 18.12.xxxxxxxxxxxxx19, în vederea ducerii la îndeplinire a măsurii dispuse de Curtea de Conturi a României – Camera de Conturi O__ lit. A pct.8 din Decizia nr.24/12.06.2018 a fost aprobată achitarea redevenţei de către CAO O__, pentru spaţiile în suprafaţă totală de 172.18 mp aparţinând domeniului privat al UAT m_________ C______, situate în C______, ________________________.2, jud.O__, în sumă de 19.489.84 lei.
Prin urmare, prevederile art.3 din hotărârea de consiliu mai sus amintită nu încalcă prevederile legale în materie, atâta timp cât au fost supuse dezbaterii şi adoptării în plenul Consiliului L____ C______ în vederea ducerii la îndeplinire a măsurii dispuse de Curtea de Conturi a României – Camera de Conturi O__ la lit. A pct.8 din Decizia nr.24/12.06.2018. potrivit căreia, ordonatorul de credite va dispune măsuri pentru stabilirea veniturilor cuvenite bugetului l____ şi neîncasate, ca urmare a dării în folosinţă gratuită a unor clădiri/terenuri aparţinând domeniului public/privat al municipiului C______ şi luarea măsurilor pentru încasarea acestora, precum şi inventarierea tuturor bunurilor din domeniul public şi privat al municipiului C______, date în folosinţă gratuită unor personae fizice/juridice, stabilirea obligaţiilor de plată datorate si înregistrarea acestora în evidenţa pe plătitor şi în evidenţa contabilă.
Mai mult, atât Tribunalul O__ cât şi Curtea de Apel C______ au menţinut prin sentinţele pronunţate în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXX măsurile dispuse de Curtea de Conturi reţinând în considerente că, bunurile proprietate publică sau privată nu pot fi date în folosinţă decât prin
închiriere/concesionare, aşa cum prevede Legea nr.213/1998 şi Legea nr.215/2001, acte normative în vigoare la acea dată. raportându-se la forma juridică a societăţii, care presupune realizarea de venituri proprii.
In principiu, regimul juridic al bunurilor domeniului privat al statului sau unităţilor administrativ teritoriale este guvernat de norme de drept comun, legislaţia actuală prevăzând posibilitatea existenţei unor norme derogatorii de la dreptul comun, atunci când prin lege se prevede acest lucru. Exercitarea dreptului de proprietate asupra bunurilor domeniului privat se realizează în principal pe baza unor norme derogatorii de la dreptul comun. Astfel, administrarea bunurilor aparţinând domeniului privat, darea în folosinţă, concesionarea şi închirierea se realizează după norme derogatorii, în acest sens, statuând prevederile art.871 pct.3 NCC.
Pentru aceste considerente, pârâtul a solicitat admiterea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a UAT m_________ C______, respingerea capătului de cerere privind suspendarea efectelor actului administrativ ca neîntemeiat şi pe fond respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată.
În drept, au fost invocate dispoziţiile art.205-208NCPC, OUG nr.57/2019 privind Codul administrativ, Legea nr.554/2004 cu modificările şi completările ulterioare, art.871 pct.3 NCC.
Solicităm judecarea în lipsă potrivit dispoziţiilor art.411 alin. l pct.2 NCPC.
Analizând cererea de suspendare a executării punctului 3 al Hotărârii Consiliului L____ C______ nr. 152/31.10.2019 până la soluţionarea definitivă a cauzei, instanţa constată şi reţine următoarele :
În primul rând, instanţa reaminteşte că art. 14 şi art. 15 din legea 554/2004 a contenciosului administrativ, reglementează procedura suspendării executării actului administrativ, până la pronunţarea instanţei de fond, respectiv până la soluţionarea definitivă a contestaţiei formulată de persoana vătămată împotriva acestui act.
Astfel, art. 14 prevede că în cazuri bine justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condiţiile art. 7, a autorităţii publice care a emis actul sau a autorităţii ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanţei competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunţarea instanţei de fond, cererea de suspendare trebuind să fie soluţionată de urgenţă şi cu precădere, cu citarea părţilor.
Suspendarea executării actului administrativ are ca efect, potrivit alin. 7 al aceluiaşi articol, încetarea oricărei forme de executare, până la expirarea duratei suspendării.
Potrivit art. 15 din legea 554/2004, suspendarea executării actului administrativ unilateral poate fi solicitată de reclamant, pentru motivele prevăzute la art. 14, şi prin cererea adresată instanţei competente pentru anularea, în tot sau în parte a actului atacat.
În acest caz, instanţa poate dispune suspendarea actului administrativ atacat până la soluţionarea definitivă a cauzei.
Acţiunea privind suspendarea executării actului administrativ se circumscrie noţiunii de protecţie provizorie a drepturilor şi intereselor reclamantei (până la momentul la care instanţa competentă va cenzura legalitatea actului), atunci când acestea sunt supuse unui risc iminent de vătămare, pentru a se evita exercitarea abuzivă a prerogativelor de care dispun autorităţile publice.
Îndeplinirea celor două condiţii, respectiv cazul bine justificat şi iminenţa producerii unei pagube, este lăsată la aprecierea judecătorului, fiind verificată, în funcţie de circumstanţele cauzei, printr-o analiză sumară a aparenţei dreptului, pe baza argumentelor de fapt şi de drept prezentate de partea interesată, care trebuie să ofere indicii suficiente pentru răsturnarea prezumţiei de legalitate de care se bucură actul administrativ şi să facă verosimilă iminenţa producerii unei pagube greu, sau imposibil de înlăturat, în ipoteza în care actul contestat ar fi anulat de instanţa de judecată.
Cazul bine justificat, în definiţia dată prin Legea nr. 554/2004 (art. 2 alin. (1) lit. t) înseamnă împrejurări legate de starea de fapt şi de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privinţa legalităţii actului administrativ. Argumentele invocate în susţinerea cazului bine justificat trebuie să aibă claritatea unor motive de nelegalitate evidente, care să poată fi reţinute la o cercetare sumară a cauzei, specifică procedurii suspendării executării actului administrativ-fiscal.
Cu privire la condiţia cazului bine justificat, se reţine că pentru constatarea îndeplinirii acestei condiţii, instanţa nu trebuie să procedeze la analizarea criticilor de nelegalitate pe care se întemeiază însăşi cererea de anulare a actului administrativ, ci trebuie să-şi limiteze verificarea doar la acele împrejurări vădite de fapt şi/sau de drept care au capacitatea să producă o îndoială serioasă asupra prezumţiei de legalitate de care se bucură un act administrativ; poate constitui un caz temeinic justificat: emiterea unui act administrativ de către un organ necompetent sau cu depăşirea competenţei, actul administrativ emis în temeiul unor dispoziţii legale declarate neconstituţionale, nemotivarea actului administrativ, modificarea importantă a actului administrativ în calea recursului administrativ.
Paguba iminentă, efectivă invocată de reclamant în susţinerea cererii sale ar trebui cuantificată sau măcar aproximată. Condiţia pagubei iminente presupune producerea unui prejudiciu material viitor şi previzibil, greu sau imposibil de reparat. Iminenţa producerii unei pagube nu se prezumă, ci trebuie dovedită de persoana lezată, sub acest, aspect fiind lipsite de relevanţă motivaţiile generale, apreciative la modul universal.
Tribunalul consideră că, în principiu, executarea ca atare a unui act administrativ ce se bucură de prezumţia de legalitate şi validitate, nu poate reprezenta o pagubă în sensul art. 14 din Legea nr. 554/2004. Cu toate acestea, atunci când reclamantul a demonstrat crearea unui dubiu cu privire la legalitatea actului a cărui suspendare se solicită, o asemenea executare împrumută din aparenţa de nelegalitate creată şi reprezintă o posibilă pagubă iminentă.
Concret, prin punctul 3 al Hotărârii Consiliului L____ C______ nr. 152/31.10.2019 s-a dispus în sesnul achitării de către C_______ de A__ O__ SA a unei redevenţe pentru spaţiile în suprafaţă totală de 172.18 mp aparţinând domeniului privat al municipiului C______, situate în C______, ________________________.2. jud.O__, redevenţă în valoare de 19.489,84 lei, datorată pentru perioada 18.12.xxxxxxxxxxxxx19.
Or, aşa cum rezultă din încrisurile depuse de reclamantă, pârâta C________ L____ C______ a aprobat, prin contracte de comodat succesive, darea în folosinţă gratuită a spaţiului situat în C______, Piaţa V________ nr. 2.
Totodată, în baza HCL nr. 62/2018 a fost încheiat contractul de comodat nr. 43 înregistrat sub nr. xxxxx/03.07.2018 , UAT C______ atribuind în folosinţă gratuită, societăţii reclamante, suprafaţa de 183,58 mp., imobil situat în C______, _______________________.2, cu destinaţia sediu secundar, pentru întreaga perioadă de derulare a Contractului de delegare a gestiunii serviciului.
Cu alte cuvinte pârâta, deşi avea în derulare cu reclamanta un contract de comodat asupra spaţiului pus la dispoziţia reclamantei, a stabilit prin punctul 3 al Hotărârii Consiliului L____ C______ nr. 152/31.10.2019 în sensul achitării de către C_______ de A__ O__ SA a unei redevenţe în valoare de 19.489,84 lei, datorată pentru perioada 18.12.xxxxxxxxxxxxx19 .
Se reţine astfel că argumentele reclamantei privitoare la emiterea unei hotărâri de către pârâtă prin care s-au stabilit obligaţii de plată retroactive în sarcina reclamantei reprezintă împrejurări de natură să creeze o îndoială serioasă în privinţa legalităţii actului.
În acest sens, va fi avută în vedere jurisprudenţa europeană în materie, respectiv cauza T-184/01 R, IMS Health Inc. şi Comisia CE, prin care s-a reţinut că cerinţa cazului bine justificat este îndeplinită atunci când se relevă existenţa „cel puţin a unei dispute serioase cu privire la corectitudinea fundamentului legal al deciziei atacate„, iar în cauza de faţă au fost invocate motive de nelegalitate a actului administrativ care, la o cercetare sumară, conduc spre ideea unei interpretări şi aplicări eronate de către instituţia publică a prevederilor legale în materia punerii în valoare a bunurilor proprietatea oraşului şi a executării obligaţiilor contractuale.
Raportat la obligaţia stabilită în sarcina reclamantei prin măsurile a căror suspendare se solicită, Tribunalul apreciază că punerea în executare a actului administrativ atacat, anterior exercitării controlului de legalitate de către instanţa de judecată, ar perturba grav activitatea reclamantei, obligând la demararea unor proceduri de ordin administrativ şi/sau judiciar, cu costuri materiale şi de resurse umane considerabile.
Ca urmare, faţă de constatarea îndeplinirii condiţiei cazului bine justificat, se reţine şi caracterul de pagubă iminentă al unei eventuale executări a actului atacat.
Pe cale de consecinţă, inatanţa va admite cererea privind suspendarea executării punctului 3 al Hotărârii Consiliului L____ C______ nr. 152/31.10.2019 până la soluţionarea definitivă a cauzei şi va dispune în acest sens .
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂŞTE
Admite cererea formulată de reclamanta __________________ O__ SA, cu sediul în Slatina, ______________________, corp A, judeţul O__, în contradictoriu cu pârâtul C________ L____ C______, cu sediul în C______, ________________________.10, judeţul O__, cu sediul în C______, ________________________.10, judeţul O__.
Dispune suspendarea executării punctului 3 al Hotărârii Consiliului L____ C______ nr. 152/31.10.2019 până la soluţionarea definitivă a cauzei.
Cu recurs în 5 zile de la comunicare, cererea de recurs urmând a se depune la Tribunalul O__. Pronunţată în şedinţa publică din 14.04.2020.”
Avocat Gherasim Andrei-Gheorghe
Titular Cabinet de Avocat ”Gherasim Andrei-Gheorghe”