Inlocuirea sanctiunii disciplinare a excluderii din profesie. Individualizarea sanctiunii aplicate

”ROMÂNIA

TRIBUNALUL BUCUREŞTI SECŢIA A VIII A

CONFLICTE DE MUNCĂ ŞI ASIGURĂRI SOCIALE

SENTINŢA CIVILĂ NR. 9127/2018

Şedinţă publică din data de 06.12.2018

Tribunalul constituit din:

P_________: M_____ M______

Asistent Judiciar: M____ N______

Asistent Judiciar: Ia________ J_____ A________

Grefier: S____ N_______

Pe rol se află soluţionarea cauzei civile privind pe reclamanta Po pa M_______ I_____ şi pe pârâtul M_________ Public – Parchetul de pe Lângă C_____ de A___ Bucureşti , având ca obiect contestaţie decizie de sancţionare .

Dezbaterile cu privire la fondul cauzei au avut loc în şedinţa publică din data de 29.11.2018, susţinerile părţilor fiind consemnate în încheierea de la acea dată, parte componentă din prezenta hotărâre, când instanţa apreciind că mai are nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunţarea la data de 06.12.2018, hotărând următoarele:

TRIBUNALUL

Deliberând asupra cauzei civile de faţă constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul TRIBUNALULUI BUCURESTI SECTIA A VIII-A CONFLICTE DE MUNCA SI ASIGURARI SOCIALE sub nr.XXXXXXXXXXX la data de 6.03.2018 contestatoarea P_ M_ I_, a formulat în contradictoriu cu intimatul M_PUBLIC – PARCHETUL DE PE LÂNGĂ C_ DE A_ BUCUREŞTI, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună: 1.anularea parţială a Deciziei de sancţionare disciplinară nr. 40 din 14.02.2018, în sensul anulării considerentelor şi a dispozitivului deciziei prin care s-a dispus cu titlu de sancţiune disciplinară excluderea din profesie a contestatoarei P___ M__ I_____; 2. anularea Deciziei nr. 45/15.02.2018 prin care s-a dispus eliberarea din funcţia de grefier a contestatoarei P_ M__ I_, ca urmare a aplicării sancţiunii excluderii din profesie;3.obligarea pârâtei la radierea din cazierul administrativ a sancţiunii disciplinare aplicate contestatoarei P_ M_ I_ prin Decizia nr. 40/14.02.2018; 4.obligarea pârâtei la repunerea părţilor în situaţia anterioară prin reintegrarea contestatoarei pe funcţia ocupată anterior excluderii din profesie; 5. obligarea pârâtei la plata despăgubirii egale cu salariile indexate, majorate şi recalculate şi cu celelalte drepturi de care contestatoarea ar fi beneficiat în calitate de grefier în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sector 1 Bucureşti, de la data excluderii din profesie (14.02.2018) şi până la reintegrarea efectivă; 6. obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

In subsidiar, solicită instanţei de judecată să dispună:

1.înlocuirea sancţiunii excluderii din profesie aplicată contestatoarei prin Decizia nr. 40/14.02.2018 cu o sancţiune disciplinară mai puţin severă;

2.anularea Deciziei nr. 45/15.02.2018 prin care s-a dispus eliberarea din funcţia de grefier a contestatoarei P___ M_______ I_____;

3.obligarea pârâtei la restabilirea situaţiei anterioare prin reintegrarea contestatoarei pe funcţia ocupată anterior excluderii din profesie;

4.obligarea pârâtei la plata despăgubirii egale cu salariile indexate, majorate şi recalculate, şi cu celelalte drepturi de care contestatoarea ar fi beneficiat în calitate de grefier în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sector 1 Bucureşti, de la data excluderii din profesie (14.02.2018) şi până la reintegrarea efectivă, sau, în cazul în care se va aplica una dintre sancţiunile prevăzute de art. 85 alin. (1) lit. b) sau c) din Legea nr. 567/2004, obligarea pârâtei la plata despăgubirii egale cu diferenţa drepturilor salariale cuvenite, indexate, majorate şi recalculate, şi cu celelalte drepturi de care contestatoarea ar fi beneficiat în calitate de grefier în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sector 1 Bucureşti, de la data excluderii din profesie (14.02.2018) şi până la reintegrarea efectivă;

5.obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

In motivarea contestaţiei arata ca, în fapt, începând cu luna noiembrie 2004 contestatoarea a desfăşurat activitate pe o durată de aproximativ 14 ani în funcţia de execuţie de grefier în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sector 1 Bucureşti.

Pe toată desfăşurarea activităţii de grefier contestatoarea a avut şi a îndeplinit ca principale atribuţii: asigurarea relaţiilor cu publicul; asigurarea circulaţiei lucrărilor între registratură şi procurori; asigurarea circulaţiei lucrărilor între registratură şi grefierii dactilografi; înregistrarea dosarelor repartizate săptămânal procurorilor şi circulaţia acestora; a ţinut evidenţa urmelor de casă, asigurând şi ataşarea acestora la dosarele soluţionate; a preluat dosarele de la organele de poliţie judiciară şi de la procurori; a efectuat înregistrările în registrul pentru evidenţa şi punerea în executare a cheltuielilor judiciare şi a sancţiunilor aplicate în dosarele în care s-au pronunţat soluţii de renunţare la urmărire penală; a ţinut evidenţa registrului privind sesizările instanţei de judecată referitoare la confiscarea, anularea unor acte şi toate lucrările ulterioare acestor înregistrări;a ţinut evidenţa dosarelor penale soluţionate de procurori pentru situaţia lunară; a înregistrat dosarele cu număr unic; a ţinut evidenţa arhivei curente şi a asigurat punerea la dispoziţia grefierului desemnat cu identificarea dosarelor şi lucrărilor, dosarele şi urmele solicitate; a asigurat coaserea dosarelor din arhiva curentă şi aşezarea lor în ordine cronologică;a asigurat evidenţa cererilor, reclamaţiilor, sesizărilor, plângerilor şi memoriilor adresate Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1, înregistrarea şi scăderea acestora, atât în R34 şi R9, cât şi în sistemul ECRIS, precum şi arhivarea acestora; trimestrial, a prezentat prim-procurorului situaţia completă a poziţiilor neînchise pe care le avea în evidenţă; a întocmit formularul de statistică trimestrial corespunzător activităţii sale; a menţionat lucrările primite şi întocmite în condica personală de evidenţă si a confirmat prin semnătură despre primirea lucrărilor încredinţate, cu precizarea datei; a asigurat tehnoredactarea lucrărilor în afara programului de lucru; a înlocuit, pe perioada concediilor de odihnă sau medicale, pe unii dintre colegi grefieri ş.a.

Susţine ca toate aceste atribuţii au fost îndeplinite de către contestatoare cu profesionalism, cu maximă responsabilitate şi eficienţă şi în considerarea menţinerii şi îmbunătăţirii fluxului de activitate al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, în contextul în care pe rolul acestei unităţi de P______ sunt rulate anual în jur de 13.000 de dosare, iar per sonalul auxiliar de specialitate al Parchetului este insuficient.

Mai arata ca în desfăşurarea activităţii de grefier, până în anul 2017 (o perioadă de aproximativ 13 ani) contestatoarea nu a avut nici un conflict, de nici o natură, cu colegii de serviciu sau cu superiorii ierarhici, indiferent de funcţia şi de nivelul ierarhic al acestora – grefieri sau procurori.

Contestatoarea nu a tratat în nici un moment cu superficialitate sarcinile de serviciu şi nu a avut nici o reclamaţie din partea vreunuia dintre petenţi, în perioada în care a asigurat relaţiile cu publicul.

Arata ca începând cu anul 2017, moment la care grefierul şef dl C_____ N______ a devenit superiorul ierarhic al contestatoarei, au început hărţuirile continue manifestate de către grefierul şef asupra acesteia, concomitent cu atribuirea continuă şi abuzivă de sarcini noi, exercitarea de controale repetate, şicanatorii, denigrarea acesteia în colectivul de muncă şi formularea de sesizări/referate neîntemeiate, fără a fi aduse la cunoştinţa salariatei P__M__ I__. În acest context, menţionează ca la data de 25.09.2017 i-a fost transmisă Citaţia nr. 2874/VI/1/2017 din data de 22.09.2017 pentru a se prezenta în ziua de 5 octombrie 2017, ora 11:00 la Parchetul de pe lângă C_____ de A___ Bucureşti pentru a fi audiată în cadrul cercetării prealabile ce se efectuează în lucrarea cu nr. de mai sus. În continuare, la data de 22.01.2018, contestatoarei i-a fost comunicată o nouă Citaţie prin care salariata a fost invitată în data de 31 ianuarie 2018 la acelaşi sediu şi la aceeaşi oră ”pentru a i se aduce la cunoştinţă abaterile disciplinare pentru care este cercetată şi pentru a fi audiată în cadrul cercetării prealabile ce se efectuează în lucrarea cu nr. de mai sus. ”

Cu ocazia audierii, salariata a semnat un proces-verbal prin care i s-au adus la cunoştinţă o ___ pretinse abateri disciplinare, depunând şi o declaraţie succintă scrisă cu privire la faptele reţinute în respectivul proces-verbal.

Ulterior şedinţei de cercetare disciplinară, contestatoarea a depus în două rânduri, la data de 31.01.2018, respectiv 01.02.2018, note scrise cu explicaţii care fac dovada netemeiniciei pretinselor abateri disciplinare imputate.

Susţine ca, în ciuda motivelor arătate, la data de 14.02.2018 contestatoarei P_ M_ I__i-a fost comunicată Decizia nr. 40 din data de 14 februarie 2017 prin care, în temeiul art. 85 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 567/2004, s-a dispus aplicarea sancţiunii disciplinare cu excluderea din profesie, iar la data de 15.02.2018 contestatoarei i-a fost comunicată şi Decizia nr. 45 din data de 15.02.2018 prin care s-a dispus eliberarea salariatei-contestatoare din funcţia publică de grefier la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 1 Bucureşti.

Faţă de faptul că, în mod atipic, angajatorul a optat în a emite o singură decizie de sancţionare disciplinară pentru două salariate, în vederea înlăturării oricărui dubiu, ori de câte ori se va face referire în prezenta contestaţie la nulitatea sau netemeinicia Deciziei de sancţionare disciplinară nr. 40/14.02.2018, urmează a se reţine că se au în vedere exclusiv argumentele şi motivaţiile care privesc pe contestatoarea P___ M__ I_, fără a pune în discuţie legalitatea şi temeinicia deciziei faţă de salariata T__ A_ V.

Susţine ca vicierea întregii proceduri de cercetare disciplinară şi, în consecinţă, a legalităţii şi temeiniciei deciziei de aplicare a sancţiunii excluderii din profesie a contestatoarei P___ M_ I_ a debutat încă de la declanşarea procedurii de cercetare disciplinară, ca actul de constatare a fost întocmit anterior analizării abaterilor disciplinare faţă de apărările formulate de salariată, neţinându-se cont de apărările formulate de aceasta la şedinţa de cercetare disciplinară din data de 31.01.2018 şi, în mod evident, nici de precizările scrise ale acesteia depuse la angajator, suplimentar, la data de 31.01.2018 si imediat, a doua zi, pe data de 01.02.2018.

Or, toate activităţile desfăşurate în cursul procedurii de cercetare disciplinară nu trebuie şi nu pot fi efectuate în mod arbitrar, ci conform dispoziţiilor imperative ale art. 89 alin. (1) din Legea nr. 567/2004 stabilesc în mod clar că ”’sancţiunile disciplinare se aplică în termen de 30 de zile de la data înregistrării actului de constatare la cabinetul conducătorului instanţei sau al parchetului competent să aplice sancţiunea. In acelaşi sens stabilesc şi prevederile art. 252 alin. (1) din Codul muncii, respectiv că ”angajatorul dispune aplicarea sancţiunii disciplinare printr-o decizie emisă în formă scrisă, în termen de 30 de zile calendaristice de la data luării la cunoştinţă despre săvârşirea abaterii disciplinare”, respectiv de la data ”înregistrării raportului final al cercetării disciplinare prealabile la registratura unităţii”, aşa cum a statuat înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin Decizia nr. 16/2012.

Din dispoziţiile legale arătate se observă că pentru aplicarea sancţiunii disciplinare angajatorul are obligaţia de a respecta un termen imperativ de 30 de zile, care se raportează la momentul înregistrării actului de constatare la registratura unităţii. Instituirea acestui termen de prescripţie de 30 de zile nu este lipsită de raţiune, legiuitorul urmărind, pe de o parte, protejarea salariatului împotriva abuzurilor angajatorului de a amâna începerea cercetării disciplinare si sancţionarea salariatului, iar, pe de altă parte, acordarea posibilităţii angajatorului de a cerceta în mod corect şi complet faptele salariatului, fără a se afla sub presiunea timpului.

Or, verificând cronologia constatării pretinselor abateri disciplinare, multe dintre ele reţinute cu 6-7 luni anterior solicitării către salariată de a oferi explicaţii, se poate observa cu uşurinţă pasivitatea şi amânarea voită a angajatorului de a începe şi de a efectua cercetarea disciplinară a pretinselor abateri disciplinare.

Susţine ca în realitate, amânarea cercetării disciplinare, lipsa iniţiativei şi a interesului angajatorului de a cerceta pretinsele fapte datate de foarte multă vreme, au făcut posibile şi au înlesnit exercitarea hărţuirii psihice, a denigrării şi a comportamentului degradant manifestat de către grefierul şef dl C_ N__ în cursul anului 2017 asupra contestatoarei P___ M_______ I_.

Arata ca declanşarea după o perioadă îndelungată de timp a cercetării disciplinare împotriva contestatoarei (aproximativ în luna septembrie 2017), coroborată cu înregistrarea tardivă a actului de constatare nr. 2874/VI-13/2017 (spre sfârşitul anului 2017) şi cu emiterea deciziei de excludere din profesie la jumătatea lunii februarie 2018 nu poate fi interpretată decât ca o şicanare şi o hărţuire psihică continuă a salariatei, fără a fi efectuată o analiză obiectivă a tuturor apărărilor salariatei cercetate disciplinar.

Certitudinea faptului că nu s-a dorit, nu au fost analizate şi nu au fost luate deloc în considerare apărările contestatoarei rezultă din însăşi decizia de sancţionare disciplinară nr. 40/14.02.2018, unde se precizează că ”examinând lucrarea cu numărul de mai sus (s.n. 2874/VI- 13/2017) şi actul de constatare nr. 2874/VI-l 3/2017, întocmit cu ocazia cercetării prealabile efectuate, … faţă de P__ M__ I_, … pentru săvârşirea abaterilor disciplinare prev. de art. 84 lit. d, i şi h din Legea nr. 567/2004 modif art. 84 lit. I din acelaşi act normativ cu referire la art. 18 din Codul deontologic al personalului auxiliar de specialitate … constat următoarele … ” şi ”DISPUN … 2. Aplicarea sancţiunii disciplinare constând în excluderea din profesie a doamnei grefier P___ M__ I__

Deşi, cel puţin formal, pentru efectuarea cercetării disciplinare contestatoarea a fost „citată” în două rânduri la sediul Parchetului de pe lângă C_____ de A___ Bucureşti la data de 05.10.2017 şi la data de 31.01.2018, pentru a oferi explicaţii faţă de învinuirile aduse, toate apărările şi explicaţiile ample depuse în scris de contestatoare în cadrul şedinţei din data de 31.01.2018, cele depuse în scris la registratură cu număr de înregistrare 74/31.01.2018 şi cele transmise prin fax la data de 01.02.2018 (Anexa nr. 2) nu au fost luate deloc în considerare. în această manieră s-au încălcat de către angajator în mod flagrant prevederile art. 87 alin. (5) din Legea nr. 567/2004 care stabilesc că ”ascultarea persoanei în cauză şi verificarea apărărilor acesteia sunt obligatorii. ”

Susţine ca în tot cuprinsul deciziei de sancţionare disciplinară nu se face nici o referire la aceste apărări, ci, ocazional, se precizează menţiunea ”audiată la data de 05.10.2017, doamna grefier P___ M__ I__ recunoaşte că … ”.

Lipsa acordării salariatei a posibilităţii efective de a formula apărări concrete, coroborată cu neluarea în considerare şi neanalizarea apărărilor salariatei depuse în mai multe rânduri în susţinerea nevinovăţiei până la emiterea şi comunicarea deciziei de sancţionare disciplinară, echivalează cu lipsa efectuării cercetării disciplinare, sancţionată, aşa cum dispun prevederile art. 251 alin. (1), coroborată cu art. 62 alin. (2) şi art. 78 din Codul muncii, cu nulitatea absolută a deciziei de sancţionare disciplinară.

Pe lângă cele arătate, procedura de cercetare disciplinară este viciată şi ca urmare a neefectuării cercetării disciplinare de către Procurorul General al Parchetului de pe lângă C__ de A_ Bucureşti, aşa cum impun prevederile art. 87 alin. (2) din Legea nr. 567/2004 care stabilesc fără de tăgadă că ”cercetarea prealabilă este obligatorie în toate cazurile şi se efectuează prin judecători sau procurori desemnaţi de Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, al Departamentului N___ Anticorupţie ori, după caz, de preşedintele curţii de a___ sau de procurorul general al parchetului de pe lângă c___ de a___. Cercetarea prealabilă se finalizează printr-un act de constatare.

Faptul că cercetarea disciplinară trebuie efectuată de către persoana împuternicită în temeiul legii în cazul de faţă, de către Procurorul General de pe lângă C_____ de A___ Bucureşti, este întărit şi confirmat şi de dispoziţiile art. 251 alin. (2) din Codul muncii.

În fapt, aşa cum se poate observa din cuprinsul Citaţiilor din data de 22.09.2017 şi 22.01.2018 pentru participarea salariatei la cercetarea disciplinară, salariata contestatoare nu a fost convocată de către persoana împuternicită de lege, respectiv de către Procurorul General al Parchetului de pe lângă C_ de A___ Bucureşti, dna P__ L__ ci de către o altă persoană, dna Procuror I____ P_______.

Susţine ca superficialitatea şi neglijenţa continuă şi gravă de care angajatorul a dat dovadă în efectuarea cercetării disciplinare a salariatei rezultă şi din neîndeplinirea obligaţiei persoanei împuternicite, în fapt a Procurorului General al Parchetului de pe lângă C_ de A___ Bucureşti, de a convoca în mod legal salariata P___ M____ I__la cercetarea disciplinară, aşa cum impun prevederile art. 251 alin. (2) din Codul muncii, coroborat cu prevederile art. 87 alin. (5) din Legea nr. 567/2004.

Deşi dispoziţiile art. 251 alin. (2) din Codul muncii, impun, sub sancţiunea nulităţii deciziei de sancţionare disciplinară, ca salariatul să fie ”convocat în scris de persoana împuternicită de către angajator să realizeze cercetarea, precizându-se obiectul data, ora şi locul întrevederii’, în mod nelegal, niciuna dintre Citaţiile comunicate contestatoarei nu cuprind în concret, cel puţin succint, faptele imputate salariatei cu titlu de abatere disciplinară faţă de care salariata să poată formula apărări în cunoştinţă de cauză.

În contra dispoziţiilor legale arătate, ambele Citaţii cuprind menţiuni vagi, generale, lipsite de conţinut, prin care salariata este invitată în două rânduri la sediul Parchetului de pe lângă C_____ de A___ Bucureşti ”’pentru a fi audiată în cadrul cercetării prealabile ce se efectuează în lucrarea cu nr. de mai sus ”. Or, atât doctrina, cât şi practica de specialitate au statuat că prin obiectul cercetării disciplinare care trebuie obligatoriu comunicat odată cu convocarea se înţelege: ce anume fapte sau inacţiuni, nereguli sau încălcări, concrete şi precizate, urmează a fi analizate în cursul cercetării disciplinare. în niciun caz exprimarea vagă din citaţiile adresate nu se circumscriu acestor condiţii esenţiale. În lipsa individualizării şi indicării datelor şi elementelor concrete privind pretinsa neîndeplinire a atribuţiilor de serviciu, coroborat cu neanalizarea apărărilor formulate, urmează a se constata nerespectarea dreptului la apărare a salariatei şi a se dispune anularea deciziei de sancţionare disciplinară ca nelegală.

Mai arata ca, Decizia de sancţionare disciplinară nr. 40/14.02.2018 este lovită de nulitate şi ca urmare a nerespectării prevederilor art. 89 alin. (3) lit. c) din Legea nr. 567/2004, coroborat cu art. 252 alin. (2) lit. c) din Codul muncii, întrucât decizia de sancţionare disciplinară, în ce o priveşte pe contestatoarea P___ M_ I__, nu cuprinde motivele pentru care au fost înlăturate apărările contestatoarei faţă de toate faptele imputate.

In mod nelegal, în decizia de sancţionare disciplinară nu se face nicio referire cu privire la motivele pentru care au fost înlăturate apărările contestatoarei pentru următoarele fapte:

1.”neefectuarea în termen a lucrărilor identificate de domnul grefier şef la data de 25.04.2017 în biroul doamnei grefier” (pag. 10 din decizia de sancţionare disciplinară);

  1. ‘la data de 26.05.2017, fiind întrebată de grefierul şef de la cine s-a învoit la data de 25.05.2017, când a plecat mai devreme i-a adresat cuvinte jignitoare” (pag. 11 din decizia de sancţionare). Aceasta în contextul în care reclamanta a formulat în repetate rânduri apărări care privesc netemeinicia reţinerii lor.

Lipsa din cuprinsul deciziei de sancţionare a motivelor pentru care au fost înlăturate apărările salariatei confirmă, o dată în plus, faptul că nu s-a realizat o verificare reală şi punctuală a susţinerilor şi apărărilor contestatoarei la aprecierea abaterilor disciplinare.

Faţă de motivele arătate mai sus, care private separat sau pe toate împreună, conduc la constatarea nulităţii deciziei de sancţionare disciplinară, şi luând în considerare şi prevederile art.89 alin. (3) lit. c) din Legea nr. 567/2004, coroborat cu art. 252 alin. (2) lit. c), cu art. 62 alin. (2) şi art. 78 din Codul muncii, solicită instanţei de judecată să dispună constatarea nulităţii absolute a deciziei de sancţionare disciplinară cu excluderea din profesie a contestatoarei P___ M_______ I_____.

Pe lângă motivele care fac vădită nelegalitatea Deciziei de sancţionare disciplinară nr. 40/14.02.2018, urmează a se reţine şi netemeinicia faptelor reţinu te.

Reclamanta analizează punctual fiecare faptă reţinută în sarcina sa, arătând următoarele:

1.faţă de ”refuzul nejustificat de a distribui corespondenţa, la solicitarea grefierului şef, la data de 08.08.2017” arata că fapta reţinută în sarcina sa, nu întruneşte condiţiile de tipicitate prevăzute expres şi limitativ de dispoziţiile art. 84 lit. h) din Legea nr. 567/2004. Aceste prevederi au în vedere refuzul nejustificat al salariatului de a îndeplini o îndatorire ce îi revine potrivit ”legii , regulamentelor privind organizarea şi funcţionarea instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor” ori a altor atribuţii stabilite de ”conducătorii instanţelor judecătoreşti sau ai parchetelor de pe lângă acestea

Or, verificând prevederile art. 4 alin. (5) din Regulamentul de ordine interioară al parchetelor, aprobat prin Ordinul nr. 2632/C din 30 iulie 2014, se poate constata cu uşurinţă că grefierul şef nu are funcţia şi nici statutul de conducător al instituţiei angajatoare sau, cel puţin, a Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti unde salariata şi-a desfăşurat activitatea până la data excluderii din profesie. ”Relaţiile de subordonare ale doamnei grefier în raport cu grefierul şefi invocate în mod neîntemeiat în decizia de sancţionare nu se încadrează în niciuna dintre ipotezele art. 84 lit. h) din Legea nr. 567/2004 şi nu pot sta la baza reţinerii faptei disciplinare.

Nici susţinerea că reclamanta ar fi avut ”obligaţia de a asigura şi această activitate în lipsa grefierului care avea atribuţii în acest sens” nu poate fi reţinută la baza aprecierii abaterii disciplinare, câtă vreme din decizia de sancţionare nu rezultă care este grefierul care ar fi avut în sarcină distribuirea corespondenţei şi ar fi lipsit de la serviciu şi nici motivele pentru care grefierul şef a „optat” trasarea acestei sarcini contestatoarei, în detrimentul altor grefieri care erau în măsură să o îndeplinească.

De altfel, aşa cum a arătat şi salariata în cursul cercetării disciplinare, sarcina de ”a distribui corespondenţa” trasată în mod abuziv, şicanator, cu rea-voinţă de către grefierul şef dl C_____ N___ nu ______ la data solicitării (08.08.2017), aceasta nefiind cuprinsă nici în fişa postului contestatoarei Această sarcină _________ colegi grefieri şi, în mod firesc, trebuia îndeplinită de către aceştia.

Arata ca în fapt, aşa cum s-a învederat la cercetarea disciplinară şi prin motivările scrise depuse la data de 31.01.2018 şi 01.02.2018, la momentul solicitării dlui grefier şef C_____ N______, contestatoarea avea în lucru alte lucrări urgente şi trebuia să îndeplinească şi atribuţiile grefierului arhivar dna A_____ M______ (fiind în concediu) şi să o ajute la repartizarea dosarelor şi pe colega sa de muncă, dna grefier Călinoi u R_____.

In tot acest timp, salariata a arătat că grefierul şef i-a trasat această sarcină cu scop şicanator şi pentru a-i încărca în mod nejustificat volumul de muncă al contestatoarei, în condiţiile în care dna grefier M_____ A______, colegă de birou a dlui grefier şef, nu avea în lucru nicio sarcină urgentă şi putea duce la îndeplinire cu lejeritate distribuirea corespondenţei.

  1. cu privire la ”refuzul nejustificat de a efectua serviciul pe unitate în perioada 22.05.xxxxxxxxxxxxx17, 18.09.xxxxxxxxxxxxx17 şi 16.10.xxxxxxxxxxxxx17” arata ca aceste abateri ar fi fost săvârşite cu aproximativ 8-9 luni în urmă şi faţă de această pretinsă abatere salariata contestatoare a învederat că are doi copii minori în întreţinere, depunând şi un referat motivat în acest sens la conducerea unităţii.

In plus, salariata a arătat că a efectuat serviciul de permanentă la data de 23.09.2017 la solicitarea procurorului, fapt confirmat şi prin decizia de sancţionare disciplinară.

De altfel, pentru perioada 22.05.xxxxxxxxxxxxx17 serviciul de permanenţă a fost efectuat de către dna grefier T__ A__ V___, din proprie voinţă şi cu aprobarea prealabilă a P___- procurorului adjunct dna D. M______, iar în perioada rămasă neacoperită (18.09.xxxxxxxxxxxxx17 şi 16.10.xxxxxxxxxxxxx17) nu se poate afirma că salariata a refuzat efectuarea serviciului de permanenţă, întrucât efectuarea serviciului de permanenţă presupune prezenţa la locul de muncă doar la solicitarea vreunuia dintre procurori, iar în perioadele arătate, cu excepţia datei de 23.09.2017 când salariata a fost solicitată şi a dat curs, contestatoarei nu i-a fost solicitată prezenţa la locul de muncă. Dacă ar fi existat asemenea refuzuri, pârâta ar fi trebuit să aducă dovezi în acest sens.

Nu pot fi primite nici susţinerile neîntemeiate din cuprinsul deciziei de sancţionare potrivit cărora „din procesul-verbal întocmit la data de 13.10.2017 rezultă refuzul expres, sub semnătură, de a efectua serviciul pe unitate în perioada 16.10.xxxxxxxxxxxxx17”, deoarece contestatoarea nu a refuzat să efectueze serviciul de permanenţă. Pentru a se dovedi netemeinicia abaterii reţinute, solicităm instanţei de judecată să pună în vedere pârâtei să depună la dosar, în original si în copie conformă cu originalul, procesul-verbal întocm it la data de 13.10.2017.

3.faţă de ”neefectuarea în termen a lucrărilor identificate de domnul grefier şef la data de 25.04.2017 în biroul doamnei grefier (când aceasta se afla în concediu medical), respectiv adresele în dosarele nr. 8083/P/2014 cu termen 24.03.2017, nr. 4705/P/2017 cu termen 11.04.2017,nr. xxxxx/P/2017 cu termen 04.04.2017 . Şi în privinţa acestor pretinse fapte, datând de mai mult de 10 luni, salariata a motivat că la data de 24.04.2017 i-a transmis un mesaj scris tip sms grefierului şef dl C___ N______ prin care 1- a încunoştinţat că respectivele lucrări erau antedatate, deoarece nu i-au fost repartizate contestatoarei până la data de 13.04.2017, ci au fost găsite pe birou de către aceasta abia la data de 24.04.2017, când deşi de afla în concediu medical, s-a prezentat la locul de muncă pentru aproximativ 5 ore.

Susţine ca încă o dovadă a netemeiniciei faptelor reţinute o constituie enumerarea şi a dosarului nr. „xxxxx/P72017 cu termen 04.04.2017 al cărui număr de înregistrare este de sfârşit de an 2017, la momentul lunii aprilie 2017 numerele de dosar încadrându-se în intervalul 4000-5000, în niciun caz xxxxx/P/2017.

Ca de fiecare dată, intrarea în incapacitate temporară de muncă, dovedită cu înscrisuri medicale şi cu prescripţii medicale, a fost interpretată cu rea-voinţă de către superiorul ierarhic dl grefier şef C_ N_, acesta apreciind în mod tendenţios şi vădit neîntemeiat că salariata ar urmări sabotarea activităţii unităţii de P__.

Urmează ca instanţa de judecată să reţină că întârzierea în rezolvarea respectivelor lucrări nu s-a datorat culpei salariatei, ci datorită volumului foarte mare de activitate, confirmat şi de către dna P___-procuror adjunct D______ M______ care a precizat că „ştiu că faci munca a doi oameni’. Chiar şi în aceste condiţii, întârzierea rezolvării acelor lucrări nu a produs nici o consecinţă negativă, angajatorul reţinând pur ipotetic că netransmiterea acestora în termen „ar putea fi tergiversarea cercetărilor în aceste dosare.”

Apreciază ca în mod cert, dacă ar fi existat motive întemeiate şi consecinţe grave ca urmare a neefectuării în termen a respectivelor lucrări, salariata ar fi fost cercetată disciplinar şi ar fi fost sancţionată imediat după revenirea din concediu (adică în luna aprilie 2017) şi nu ar fi aşteptat să treacă o perioadă de cel puţin 6 luni pentru a se declanşa cercetarea disciplinară şi încă alte aproximativ 4 luni pentru luarea deciziei de sancţionare pentru o asemenea faptă. În plus, nici nu se arată în decizia de sancţionare disciplinară dacă respectivele lucrări au fost soluţionate de către o altă persoană sau dacă au rămas în nelucrare, şi nici dacă ar fi existat eventuale sancţiuni sau atenţionări primite în respectivele dosare care s-ar fi datorat întârzierii soluţionării acelor adrese imputate salariatei-contestatoare.

În contextul celor arătate, urmează a se reţine că fapta reţinută nu poate fi calificată ca o ”neglijenţă gravă sau repetată” în rezolvarea lucrărilor, mai ales că este de notorietate volumul foarte mare de activităţi ce trebuie îndeplinite în termene scurte de către grefier, activităţi ce trebuie prioritizate în mod continuu, astfel încât să nu conducă la disfuncţionalităţi în activitatea unităţii de P__.

Pe lângă cele arătate, urmează a se observa că acest incident este unicul de această natură, în tot cuprinsul deciziei, care aduce a rechizitoriu, nu se mai regăseşte o pretinsă întârziere a efectuării lucrărilor.

Sustine ca în realitate, şi această pretinsă abatere disciplinară a fost ”creată’ şi evidenţiată cu rea- credinţă şi în scop şicanatoriu tot de către dl grefier şef C_ N_, pentru a induce, cel puţin sub aspect numeric, pretinsele neglijenţe grave şi/sau repetate în rezolvarea lucrărilor.

  1. referitor la fapta de ”neglijenţă cu privire la gestionarea arhivei curente şi a urmelor de casă aspecte constatate în procesele-verbale întocmite de grefierul şef la 18.04.2017 şi 06.03.2017 , fără a omite că şi aceste fapte datează de aproximativ un an în urmă, având în vedere că în decizia de sancţionare se reţine că ”neglijenţa doamnei grefier cu privire la această activitate este evidenţiată şi în procesele verbale întocmite anterior, din 06.03.2017, 20.03,xxxxxxxxxxxxxx17”, în mod firesc, tot de către dl grefier şef C_ N__, solicită a se reţine netemeinicia şi invocarea în mod maliţios şi neserios a acestor fapte.

Arata ca în decizia de sancţionare se reţine că salariata-contestatoare ”tratează cu superficialitate această atribuţie în sensul că nu au fost ataşate urmele la toate dosarele înregistrate cu propuneri de soluţionare de la organele de poliţie (se exemplifică dos. nr. 321l/P/2015 şi nr. xxxxx/P/2015 la care nu erau ataşate urmele pentru repartizarea acestora la data de 10.04.2017). De asemenea, se constată că nu sunt ataşate şi cusute soluţiile dispuse în dosare penale, precum şi atitudinea refractară a doamnei grefier de a realiza această activitate. ” În primul rând, urmează a se reţine caracterul general, lapidar al menţiunilor din decizia de sancţionare disciplinară, nefiind arătate în concret care ar fi soluţiile neataşate în dosarele penale, în ce ar consta atitudinea refractară a doamnei grefier de a realiza activitatea sau ce fapte/împrejurări ar fi determinat tragerea unei asemenea concluzii de o asemenea gravitate.

Şi de această dată se confirmă faptul că nu au fost analizate, nu au fost luate în considerare şi nici nu s-a dorit a fi primite apărările salariatei formulate în cursul cercetării disciplinare, apărări prin care contestatoarea a arătat punctual că a preluat atribuţia de ataşare a urmelor la dosare de la grefierul şef, respectiv de la dl C_N__, a arătat că urmele din dosare nu sunt aşezate într-o ordine şi că nu este realizată nicio evidenţă a acestora.

Totodată, s-a arătat, fără a fi luat în considerare, că în cazul în care contestatoarea s-ar fi ocupat în mod minuţios de aceste sarcini, care nu au mai fost îndeplinite încă din anul 2010 i-ar fi fost necesar foarte mult timp şi, în mod firesc, ar fi neglijat celelalte atribuţii ce trebuiau îndeplinite urgent. Prin decizia de sancţionare se omit toate aceste explicaţii, necontestate de către angajator, însă pentru a fi cuprinse în enumerare spre a evidenţia ”neglijenţa gravă şi repetată în rezolvarea lucrărilor” au fost contabilizate în aprecierea sancţiunii disciplinare aplicate. La fel, dacă pretinsa neîndeplinire a acestor atribuţii ar fi produs consecinţe negative, grave, angajatorul ar fi declanşat cercetarea disciplinară la momentul sesizării lor (luna martie 2017), ci nu ar fi aşteptat trecere a a 11 luni pentru excluderea din profesie a salariatei P___ M__I_____.

In realitate, prin însăşi decizia de sancţionare disciplinară se confirmă lipsa unor consecinţe negative/grave, menţionându-se doar: „consecinţele neataşării urmelor la dosarele repartizate pentru soluţionare vor fi grave întrucât a soluţionarea unui dosar trebuie avute în vedere toate actele efectuate în cauză. ” Menţionează ca dacă ar fi existat vreun incident, vreo consecinţă negativă în desfăşurarea şi instrumentarea dosarelor, care să fie imputată contestatoarei prin neataşarea urmelor la dosar, cu siguranţă ar fi făcut obiectul unei cercetări disciplinare, însă concluziile deciziei de sancţionare sunt întemeiate exclusiv pe prezumţii şi situaţii ipotetice .

Solicita ca cu privire la această faptă să se observe că acelaşi grefier şef, dl C_N___, concomitent cu trasarea de noi sarcini de serviciu, cu exercitarea zilnică a presiunilor şi a hărţuirilor psihice asupra contestatoarei, a monitorizat în mod excesiv doar activitatea salariatei P___ M__ I_____, întocmind la fiecare aproximativ 2 săptămâni câte un referat de sesizare cu pretinse abateri de la disciplina muncii. Cu alte cuvinte, prin presiunile zilnice efectuate, grefierul şef a urmărit, a favorizat şi creat premisele săvârşirii unor abateri disciplinare, pentru ca la momentul oportun, cum este cazul de faţă, să „adune” şi să contabilizeze aceste probe în susţinerea excluderii salariatei din colectivul de muncă şi din profesie, aşa cum s-a şi întâmplat prin Decizia nr. 40/14.02.2018.

  1. Cu privire la fapta de a-i fi adresat cuvinte jignitoare grefierului şef C_____ N______ la data de 26.05.2017, fiind întrebată de grefierul şef de la cine s-a învoit la data de 25.05.2017, când a plecat mai devreme” cu o oră. Şi cu privire la această faptă, datată cu mai mult de 5 luni anterior declanşării cercetării disciplinare şi cu aproximativ 9 luni anterior sancţionării cu excluderea din profesie, solicita a se reţine că la momentul respectiv salariata avea programare la medicul psihiatru, fiind diagnosticată cu tulburări anxioase şi depresive datorate condiţiilor de muncă, însă, întrucât nu era disponibil nici un superior ierarhic căreia să îi solicite învoirea pentru o oră, a fost nevoită să părăsească locul de muncă, salariata rugând două colege de birou să transmită dlui grefier şef C_____ N______ necesitatea învoirii pentru vizita medicală programată.

Arătăm că acesta nu este un incident izolat, toţi ceilalţi grefieri ori superiori ierarhici, ori de câte ori au de rezolvat probleme personale, mai ales de natură medicală, având permisiunea expresă sau implicită să rezolve problema survenită şi fără a le fi întocmite referate de sesizare. La acel moment salariatei nu i s-a reproşat că incidentul va face obiectul unei cercetări disciplinare şi nici nu a fost interpretat ca o abatere de natură să determine sau să conducă la excluderea din profesie.

Susţine ca în realitate, şi această faptă a fost contabilizată pentru a induce numărul ridicat de abateri, fapte care, privite separat sau împreună, nu justifică în nici un mod aplicarea celei mai drastice sancţiuni disciplinare – excluderea din profesia de grefier a salariatei, după o muncă continuă, dedicată şi susţinută de aproximativ 14 ani în activitatea de grefier.

Privind în ansamblu abaterile sesizate, toate de dlui grefier şef C_____ N______, urmează a se reţine că acestea nu justifică în niciun mod aplicarea celei mai grave şi mai drastice sancţiuni disciplinare cu excluderea din profesia de grefier.

Apreciază ca în fapt, această sancţiune este rezultatul abuzurilor, presiunilor, hărţuirilor şi acţiunilor concertate, repetate şi continue ale grefierului şef C_____ N______ asupra contestatoarei, această concluzie evidenţiindu-se cel puţin din analiza următoarelor fapte săvârşite de acesta: dl grefier şef C_____ N______, cu susţinerea dlui P___-procuror C____ Alin, a exercitat în mod constant şi repetat controale în activitatea desfăşurată de contestatoare, întocmind procese verbale, fără a le fi adus la cunoştinţa acesteia pentru a-şi arăta punctul de vedere; în mod repetat şi insistent dl grefier şef C_____ N______, fără niciun temei, a solicitat contestatoarei să îndeplinească şi alte sarcini de serviciu care nu se regăseau în fişa postului acesteia, în condiţiile în care existau grefieri care aveau disponibilitatea şi timpul necesar să îndeplinească respectivele sarcini (ex. dna grefier P…… N_______, favorizată şi protejată în mod continuu de către dl grefier şef C_____ N______). Deşi contestatoarea P___ M_______ I… a învederat în repetate rânduri că volumul foarte ridicat de activitate nu îi permite să îndeplinească sarcini suplimentare, fiind peste puterile acesteia, fără niciun motiv dl grefier-şef C_____ N___ a insistat în a-i solicita îndeplinirea unor astfel de sarcini, cu întocmirea de referate depuse la Parchetul de pe lângă C_____ de A___ Bucureşti. Cu toate că în repetate rânduri salariata i-a solicitat să înceteze în a-i mări volumul de muncă prin trasarea de sarcini noi, întrucât este peste puterile unui om să îndeplinească acele sarcini, acesta i-a reproşat în mod ironic şi răutăcios că ”trebuie să poţi numai „cine nu vrea nu munceşte”.

Mai arata ca dl grefier şef i-a solicitat contestatoarei să vină şi cu copiii la serviciu pentru îndeplinirea activităţilor peste programul de lucru; comportamentul maliţios, abuziv şi vădit discriminatoriu este dovedit şi prin faptul că dl grefier şef C__ N__ a stabilit şi modificat în mod arbitrar şi vădit nelegal programările pentru efectuarea serviciului de permanenţă, acesta notificând în repetate rânduri contestatoarei (doar acesteia) cu 1-2 zile înainte că urmează a efectua permanenţă în zilele imediat următoare (Anexa nr. 5). Este cazul şi a înştiinţării din data de 10.03.2017 privind necesitatea efectuării permanenţei de către contestatoare în perioada imediat următoare 13.03.xxxxxxxxxxxxx17, aceasta în condiţiile în care în urmă cu 3 săptămâni, salariata contestatoare efectuase deja serviciul de permanenţă – aspecte relevate şi în Referatul din data de 13.03. 2017;

Prin Referatul nr. 1570/1-3/17 din data de 24.04.2017, întocmit tot de către dl grefier şef C_____ N_, se reproşează contestatoarei că ar fi avut constant o atitudine recalcitrantă, sabotând prin diverse modalităţi (referate, concedii medicale) sarcinile de serviciu trasate prin fişa postului, concluzie ce se desprinde şi din procesele-verbale de control privind activitatea grefei din 20.02.2017, 06.03.2017, 20.03.2017, 03.04.2017, 18.04.2017”. Se poate astfel observa că grefierul şef efectua controale exclusiv cu privire la activitatea contestatoarei, la un interval de nici două săptămâni;

Domnul grefier şef C___N__ a insistat în repetate rânduri prin a-i solicita contestatoarei să ataşeze dosarelor penale toate urmele fiecărui dosar care ____ s-a învederat că salariata-contestatoare a preluat această atribuţie fără ca urmele de casă să fie aşezate într-o anumită ordine şi fără a exista o evidenţă a acestora, salariata trebuind să îndeplinească activitatea ce nu a fost îndeplinită timp de aproximativ 7-8 ani (din anul 2010), conducând astfel la neglijarea celorlalte atribuţii care erau urgente, nu s-a ţinut cont în niciun moment. Fără a fi considerată o răutate, arătă că însuşi dl grefier şef C_ N___, anterior promovării în funcţie, pe când exercita funcţia de grefier şi i s-a solicitat de către conducere să ataşeze dosarelor penale toate urmele fiecărui dosar care _____ precizat că „nici de-al dracu nu fac.” Cu toate acestea, a manifestat în permanenţă o presiune psihică şi o hărţuire zilnică la locul de muncă asupra contestatoarei solicitându-i în mod repetat îndeplinirea unor sarcini peste puterile fizice ale salariatei.

Cu toate că începând cu anul 2017, în repetate rânduri, contestatoarea a solicitat atât verbal, cât mai ales, în scris, conducerii Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti şi Parchetului de pe lângă C_____ de A_Bucureşti să fie luate toate măsurile legale pentru înlăturarea formelor agresive de hărţuire la locul de muncă, de ameninţări, de exercitarea presiunilor psihice şi de denigrare a contestatoarei în faţa celorlalţi colegi de către grefierul şef C_____ N____, fără niciun temei nu a fost luată nici o măsură.

Din contră, în mod neîntemeiat organele de conducere au refuzat în mod sistematic înregistrarea acestor petiţii, tolerând şi încurajând astfel comportamentul inuman şi tratamentul degradant manifestat din ce în ce mai agresiv de către dl grefier şef C_____ N______, care a culminat cu exclud erea din profesie a salariatei.

În consecinţa anulării deciziei de sancţionare disciplinară, solicită instanţei de judecată să dispună obligarea pârâtei la plata despăgubirii egale cu salariile indexate, majorate şi recalculate, şi cu celelalte drepturi de care contestatoarea ar fi beneficiat în calitate de grefier în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sector 1 Bucureşti, de la data excluderii din profesie (14.02.2018) şi până la reintegrarea efectivă.

In ceea ce priveşte solicitarea de înlocuire a sancţiunii disciplinare a excluderii din profesie cu o sancţiune mai puţin severă potrivit dispoziţiilor art. 250 din Codul muncii.

De asemenea, prevederile art. 87 alin. (4) din Legea nr. 567/2004 stabilesc că ”In cadrul cercetării prealabile se vor stabili faptele şi urmările acestora, împrejurările în care au fost săvârşite, existenţa sau inexistenţa vinovăţiei, precum şi orice date concludente. ”

Cât priveşte sancţiunile disciplinare care puteau fi aplicate contestatoarei pentru abaterile disciplinare reţinute, arătăm că art. 85 alin. (1) din Legea nr. 567/2004 prevede că ”sancţiunile disciplinare care se pot aplica personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, în raport cu gravitatea abaterilor, sunt:a)avertismentul; b)reducerea cu 5 -15% a salariului şi/sau a indemnizaţiei de conducere, pe o durată de 1 -3 luni; c) retrogradarea în gradul profesional sau treapta profesională în cadrul aceleiaşi funcţii, pe o durată de 1 -3 luni;d)revocarea din funcţia de conducere ocupată;e) mutarea disciplinară la o altă instanţă sau parchet din circumscripţia teritorială a aceleiaşi curţi de a___ sau, după caz, a aceluiaşi parchet de pe lângă c_____ de a___, pe o durată de 1-3 luni;f) excluderea din profesie. ”

Arata ca, verificând decizia de sancţionare disciplinară nr. 40/14.02.2018, urmează a se observa că nu au fost avute în vedere şi nu au fost aplicate şi analizate deloc criteriile de individualizare a abaterii disciplinare în stabilirea celei mai grele sancţiuni disciplinare cu excluderea din profesie. Nu a fost analizat deloc ansamblul împrejurărilor şi contextul în care s-au întocmit referatele de sesizare împotriva salariatei contestatoare de către grefierul şef dl C_____ N______, nu a fost analizat gradul de vinovăţie al salariatei P___ M_______ I_____, nu au fost avute în vedere nici consecinţele faptelor reţinute, nici comportarea generală a contestatoarei în serviciu şi nici lipsa altor sancţiuni disciplinare aplicate.

Sustine ca tiparul deciziei de sancţionare disciplinară este cvasi-identic unui rechizitoriu emis pe numele a două persoane (contestatoarea P___ M___ I_____ şi dna T_____ A_____ V__) în care sunt enumerate o ________ fapte, cu indicarea temeiurilor de drept pretins a fi încălcate şi cu sancţiunea excluderii din profesie. Deşi aparent, nu există nici o raţiune logică şi firească pentru care angajatorul a emis o singură decizie de sancţionare disciplinară cu excluderea din profesie pentru două salariate diferite, cu raporturi juridice diferite şi cu privire la fapte disciplinare diferite, în realitate, singura explicaţie ar fi încercarea angajatorului de a justifica aplicarea sancţiunii contestatoarei P___ M__ I_____ (fapte mărunte expuse pe 3 pagini) prin raportare la faptele şi împrejurările celeilalte salariate dna T_____ A_____ V_______ (expuse pe 8 pagini).

Arata ca in lipsa unor motive şi abateri disciplinare concrete, care să fi produs consecinţe grave în derularea activităţii din partea contestatoarei P___ M_______ I_____, de natură să impună excluderea din profesia de grefier, angajatorul a apelat, şi de această dată, la aceste mijloace josnice încercând să inducă instanţei de judecată gravele abateri de la disciplina muncii.

Angajatorul a ignorat faptul că salariata contestatoare are o vechime de aproximativ 14 ani în activitatea de grefier la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 1 Bucureşti şi că în toată această perioadă a desfăşurat activitatea exemplar.

După cum se poate confirma şi prin Fişele de evaluare anuale a activităţii profesionale ale contestatoarei P___ M_______ I_____ pentru care a primit calificative de Foarte bine, aceasta a îndeplinit integral şi la timp sarcinile de serviciu, potrivit fişei postului şi solicitărilor superiorilor ierarhici, depunând chiar eforturi suplimentare pentru asigurarea bunului mers al compartimentului din care a făcut parte.

De asemenea, la aprecierea şi stabilirea gravităţii faptei şi, implicit, a sancţiunii nu a fost avută în vedere nici împrejurarea că unele fapte se datorează şi volumului foarte mare de activitate, inuman de muncă care le este atribuit grefierilor, combinat cu cerinţele de celeritate, pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 fiind rulate anual aproximativ 13.000 de dosare.

Cu excepţia presiunilor şi hărţuirilor din anul 2017, culminată cu aplicarea nelegală şi netemeinică a sancţiunii disciplinare cu excluderea din profesie, salariata contestatoare nu a fost niciodată sancţionată disciplinar în activitatea desfăşurată în funcţia de grefier, împrejurare care nu a fost avută în vedere la dozarea sancţiunii disciplinare.

Deşi la stabilirea vinovăţiei contestatoarei angajatorul trebuia să analizeze activitatea angajatei în mod complet, cu privire la întreaga activitate desfăşurată, si nu doar cu privire la anumite împrejurări izolate şi care nu implică consecinţe negative în activitatea desfăşurată, în mod nelegal şi netemeinic nu s-au analizat aceste împrejurări.

S-a omis în mod continuu faptul că pe întreg parcursul anului 2017 salariata contestatoare a fost supusă unei hărţuiri şi degradări morale continue de către grefierul şef C_____ N______, în tot acest timp salariata nedorindu-şi decât să i se permită să desfăşoare activitatea în condiţii normale de muncă, fără a fi discriminată, abuzată, denigrată şi jignită în mod continuu de către superiorul ierarhic.

Cum instanţa de judecată este chemată să analizeze dacă măsura dispusă de angajator este legală şi proporţională cu gravitatea faptelor reţinute în sarcina salariatei, iar excluderea din profesie este cea mai gravă sancţiune ce poate fi aplicată unui salariat ce face parte din personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, solicită instanţei de judecată să constate că pentru abaterile mărunte, fără consecinţe evidente, care nu au condus la perturbarea actului de justiţie, nu se justifică şi nu este necesară aplicarea celei mai drastice sancţiuni disciplinare, ci este suficientă aplicarea uneia mai uşoare, dintre cele prevăzute de art. 85 alin. (1) din Legea nr. 567/2004, u obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

In probaţiune a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri si interogatoriul pârâtei.

La data de 2.05.2018 pârâtul M___PUBLIC -PARCHETUL DE PE LÂNGĂ C__ DE B_____, a depus în temeiul dispoziţiilor art. 205 din Codul de procedură civilă, întâmpinare solicitând respingerea acţiunii, ca neîntemeiată, pentru considerentele ce vor fi expuse.

Pe fondul cauzei, cu privire la situaţia de fapt, preliminar analizării tuturor aspectelor reclamate, în ceea ce priveşte postul ocupat de titulara acţiunii, menţionează că prin contractul individual de muncă nr.212/12.11.2004, începând cu data de 24 noiembrie 2004, reclamanta a fost numită în funcţia de grefier debutant la Judecătoria sectorului 1 Bucureşti, în funcţia de grefier la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti.

Cu privire la faptele ce au determinat cercetarea reclamantei:

Cu adresa nr. 3436/VI/l/2017 din 12.09.2017, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a transmis Parchetului de pe lângă C_____ de A___ Bucureşti referatele din 08.08.2017, 25.05.2017, 25.04.2017 şi 14.04.2017, întocmite de grefierul şef din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria sectorului 1 Bucureşti, privind atitudinea ireverenţioasă a reclamantei şi refuzul acesteia de a îndeplini anumite atribuţii de serviciu. Cuprinsul referatelor întocmite la datele indicate, este descris şi în actul de constatare nr. 39/13.02.2018, paginile 5 şi 6.

Existând indicii cu privire la săvârşirea de către reclamanta P___ M_______ I_____, a unor abateri disciplinare prevăzute de:art. 84 lit. h), din Legea nr.567/2004; art. 84 lit. i), din Legea nr.567/2004; art. 84 lit. d), din Legea nr.567/2004; art. 84 lit. 1) din Legea nr. 567/2004 rap. la art.18 din Codul deontologic al personalului auxiliar; art. 84 lit.b)(teza a 2-a) din Legea nr. 567/2004, s-a dispus efectuarea cercetării prealabile, fiind desemnat un procuror pentru realizarea acesteia.

Abaterile disciplinare pentru care s-a dispus cercetarea prealabilă au fost aduse la cunoştinţa reclamantei, astfel cum rezultă din procesul verbal întocmit de procurorul desemnat, ataşat prezentei nr.2874/VI-l/2017/31.01.2018, semnat de titulara acţiunii.

Astfel, se deduce că Parchetul de pe lângă C_____ de A___ Bucureşti a procedat la respectarea prevederilor art. 87 alin. 4 din Legea nr. 567/2004, reclamanta fiind citată în vederea audierii, fiind stabilite faptele şi împrejurările în care au fost săvârşite, precum şi urmări le acestora.

Mentioneaza ca s-a stabilit vinovăţia acesteia în condiţiile în care faptele care s-au constituit ca abateri disciplinare, au fost probate.

Cu privire la latura obiectivă şi latura subiectivă a abaterilor săvârşite şi care sunt detaliate în cuprinsul actului de constatare şi a deciziei nr. 40/14.02.2018, din cercetarea prealabilă efectuată în cauză, a rezultat ca reclamanta a săvârşit faptele cu vinovăţie, sub forma intenţiei directe, prevăzând rezultatul acestora şi chiar le-a urmărit, acceptâ nd posibilitatea producerii.

Arata ca în urma finalizării cercetării, s-a întocmit Actul de constatare nr. 39 din 13.02.2018, neputând fi primite astfel, criticile reclamantei; analizării abaterilor disciplinare” faţă de apărările formulate de salariată.” .

Ca urmare a emiterii actului de constatare şi luând act de propunerile procurorului desemnat cu efectuarea cercetării, conducerea Parchetului de pe lângă C_____ de A___ Bucureşti constatând gravitatea faptelor săvârşite, consecinţa acestora, precum şi caracterul de repetitivitate a acestora, prin Decizia nr. 40 din data de 14.02.2018, a dispus sancţionarea disciplinară a reclamantei.

Astfel, faţă de reclamantă, în conformitate cu dispoziţiile art.83, art. 84 alin. 1 lit. b, d, h, i, 1, art. 85 alin.l, lit.f, art. 86 alin. 2 şi art.89 alin.1-4 din Legea nr. 567/2004, prin Decizia nr. 40/14.02.2018, s-a dispus aplicarea sancţiunii disciplinare a excluderii din profesie, respectiv din funcţia de grefier ocupată în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria sectorului 1 Bucureşti, pentru săvârşirea abaterilor disciplinare, prevăzute de: art. 84 lit. h),i, d, l, din Legea nr.567/2004 rap. la art.18 din Codul deontologic al personalului auxiliar; art. 84 lit.b)(teza a 2-a) din Legea nr. 567/2004.

Măsura aplicată de angajator a fost determinată de abaterile disciplinare grave reţinute în cadrul cercetării prealabile şi care au constituit cauza reală şi serioasă pentru excluderea din profesie, cauză care a determinat imposibilitatea efectivă de continuare a relaţiei de muncă cu Parchetul de pe lângă Judecătoria sectorului 1 Bucureşti.

Totodată, conduita reclamantei s-a constatat a fi în totală contradicţie cu etica şi deontologia funcţiei pe care o exercita în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria sectorului 1 Bucureşti. Cu privire la probarea faptelor, aceasta s-a realizat atât prin înscrisuri cât şi în urma audierii martorilor.

Cu privire la temeinicia măsurii dispuse, este neîndoielnic că abaterile disciplinare imputate reclamantei, s-au circumscris atribuţiilor de serviciu, răsfrângându-se negativ asupra procesului muncii

Sub acest aspect, una din abaterile disciplinare pentru care reclamanta a fost sancţionată a întrunit elementele constitutive ale faptei prevăzute de art. 84 lit. b, teza a doua din Legea nr. 567/2004(încălcarea dispoziţiilor din regulamente privind organizarea şi funcţionarea instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, referitoare la programul de lucru), rap.la art. 200 din Regulamentul de ordine interioară al parchetelo r, aprobat prin Ordi nul nr. 2632/C/2014.

Aşadar, întrucât s-au probat celelalte elemente constitutive ale abaterii-încălcarea normelor legale şi vinovăţia, reclamanta chiar recunoscând în declaraţia dată cu ocazia cercetării disciplinare că pleacă de la serviciu fără a se învoi, este fără echivoc că rezultatul dăunător şi legătura de cauzalitate sunt prezumate.

Pe cale de consecinţă, apreciaza că parchetul nu este ţinut să dovedească ce urmări dăunătoare au produs absenţele nemotivate şi repetate de la serviciu sau refuzul de a distribui corespondenţa sau refuzul de a efectua serviciul pe unitate, pr ezumându-se că ele s-au răsfrânt negativ asupra procesului muncii.

Cu privire la forma deciziei nr. 40/14.02.2018, art. 89 alin. 3 din actul normativ menţionat, sancţionează cu nulitatea absolută decizia de sancţionare ce nu cuprinde în mod obligatoriu următoarele elemente: descrierea faptei care constituie abatere disciplinară/precizarea prevederilor din actele normative în vigoare care au fost încălcate/ motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de cel sancţionat în timpul cercetării prealabile/ temeiurile de drept în baza cărora s-a aplicat sancţiunea disciplinară/ termenul în care sancţiunea poate fi contestată /instanţa de judecată la care poate fi contestată măsura dispusă.

Sub aceste aspect, apreciaza că decizia de sancţionare nu poate fi criticată.

Prin urmare, decizia nr. 40, cuprinde toate elementele stipulate în dispoziţiile art.89, alin. 3, lit.a)-f) şi descrise mai sus, respectându-se condiţiile de formă cerute de lege cu ocazia emiterii acesteia, actul de sancţionare făcând referire inclusiv la motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de cea sancţionată în timpul cercetării prealabile

In ceea ce privesc dispoziţiile din Codul Muncii, invocate de titulara acţiunii în susţinerea acesteia, se impune a se avea în vedere că acestea nu sunt aplicabile personalului auxiliar de specialitate, întrucât activitatea acestora se desfăşoară sub imperiul dispoziţiilor Legii nr. 567/2004. Prin urmare, sunt incidente dispoziţiile art. l alin. 2 ind 1 din Codul Muncii, contrar susţinerilor reclamantei.

Cu privire la neefectuarea cercetării disciplinare de către Procurorul general al Parchetului de pe lângă C_____ de A___ Bucureşti arata ca prevederile art. 87 alin. 2 din Legea nr. 567/2004, prevăd în mod clar, că procurorii desemnaţi de procurorul general al Parchetului de pe lângă C_____ de A___ Bucureşti, efectuează cercetarea prealabilă.

Cu privire la probatoriul propus de reclamantă, se constată că autoarea cererii a anexat o ______________ de înscrisuri, dintre care o parte nu au relevanţă probatorie.

Faţă de cele expuse în precedent, constatându-se caracterul obiectiv al măsurii aplicate, având în vedere conduita culpabilă a reclamantei şi consecinţa directă a faptelor săvârşite, contrar susţinerilor reclamantei, consideră capătul principal de cerere ca fiind neîntemeiat. Solicită totodată respingerea cererilor accesorii, inclusiv cea vizând înlocuirea sancţiunii excluderii din profesie cu o sancţiune disciplinară mai severă.

Având în vedere această solicitare, cu privire la capătul de cerere privind radierea din cazierul administrativ a sancţiunii aplicate, solicită respingerea acestuia, întrucât doar pentru anumite categorii de personal, prin diverse acte normative s-a reglementat în mod distinct acest aspect cu titlu exemplificativ funcţionarii publici- art. 82 din Legea nr. 188/1999. Pentru personalul auxiliar de specialitate, legiuitorul nu a reglementat în mod expres prin prevederile Legii nr. 567/2004, radierea sancţiunilor disciplinare aplicate grefierilor.

Şi în situaţia în care s-ar aprecia că ar fi aplicate dispoziţiile Codului Muncii, în cauza dedusă judecăţii, nu sunt îndeplinite condiţiile pentru a interveni radierea, respectiv: trecerea termenului de 12 luni de la aplicarea sancţiunii/în intervalul celor 12 luni, salariatului să nu i se aplice o nouă sancţiune/sancţionatul să aibă calitatea de salariat la acelaşi angajator.

In drept, invoca dispoziţiile art. 205 din Codul de procedură civilă, Legea nr. 304/2004, privind organizarea judiciară-art.92, art. 118, Ordinul nr. 2632/C/2014, pentru aprobarea Regulamentului de ordine interioară al parchetelor, Legea nr. 567/2004, privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului N_______ de Expertize Criminalistice, Hotărârea nr. 145/2005 , pentru aprobarea Codului deon tologic al personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea.

In probatiune a solicitat incuviintarea probei cu înscrisuri.

La data de 21.05.2018 reclamanta P___ M_______ I_____, a formulat răspuns la întâmpinarea depusă de pârâta M___Public – Parchetul de pe lângă C__ de A___ Bucureşti prin care solicită să fie înlăturate în tot apărările formulate ca neîntemeiate şi, pe fond, admiterea cererea de chemare în judecată astfel cum a fost formulată, fiind reluate criticile din cuprinsul acţiunii.

Astfel, analizând susţinerile pârâtei, se evidenţiază caracterul general al apărărilor formulate, prin care pârâta, practic, evită cu bună-ştiinţă a susţine legalitatea şi temeinicia deciziei contestate.

În decizia de sancţionare se invocă ”Actul de constatare nr. 2874/VI-l 3/2017” care se pretinde a fi stat la baza aplicării sancţiunii cu excluderea din profesie a contestatoarei; – actul de constatare a fost întocmit cel târziu la data de 31.12.2017, anterior analizării abaterilor disciplinare faţă de apărările formulate de sa lariată, neţinându-se cont de apărările formulate de aceasta la şedinţa de cercetare disciplinară din data de 31.01.2018 şi, în mod evident, nici de precizările scrise ale acesteia depuse la angajator, suplimentar, la data de 31.01.2018 şi imediat, a doua zi, pe data de 01.02.2018; Fără a rezulta din vreunul dintre documentele din dosarul de cercetare disciplinară, prin întâmpinare se invocă pentru prima dată, evident pro causa, că actul de constatare ar fi datat 13.02.2018 si ar avea numărul de înregistrare 39. Faptul că a fost întocmit în considerarea criticilor contestatoarei rezultă din mai multe puncte de vedere- este înscrisă cu pixul menţiunea ”NR 39”. peste semnătura olografa situată deasupra acestei menţiuni; – este întocmit de către procuror I____ P_______ cu menţiunea surprinzătoare :desemnată în conformitate cu dispoziţiile art. 87 alin. (2) din Legea nr. 567/2004, să efectuez cercetarea prealabilă, – toate activităţile desfăşurate în cursul procedurii de cercetare disciplinară nu trebuie şi nu pot fi efectuate în mod arbitrar, ci conform dispoziţiilor imperative ale art. 89 alin. (1) din Legea nr. 567/2004 stabilesc în mod clar că ”sancţiunile disciplinare se aplică în termen de 30 de zile de la data înregistrării actului de constatare la cabinetul conducătorului instanţei sau al parchetului competent să aplice sancţiunea”.

Cu bună-ştiinţă pârâta a numerotat actul de constatare la modul general „2874/VI-l3/2017” (cum este şi cazul Referatelor din 01.09.2017 şi din 15.01.2018) pentru a-i permite, funcţie de criticile salariatei contestatoare, să complinească lipsurile şi viciile procedurii de cercetare disciplinară: ”examinând lucrarea cu numărul de mai sus (s.n. 2874/VI-13/2017) şi actul de constatare nr. 2874/VI-13/2017”. Nu s-a dorit, nu au fost analizate şi nu au fost luate deloc în considerare apărările contestatoarei, aşa cum rezultă din însăşi decizia de sancţionare disciplinară nr. 40/14.02.2018.

Nu se formulează nici o apărare din acelaşi act normativ cu referire la art. 18 din Codul deontologic al personalului auxiliar de specialitate. În această manieră s-au încălcat de către angajator în mod flagrant prevederile art. 87 alin. (5) din Legea nr. 567/2004 care stabilesc că ”ascultarea persoanei în cauză si verificarea apărărilor acesteia sunt obligatorii. ” Nu a fost depusă nicio dovadă la dosar privind desemnarea vreunei persoane, inclusiv a dnei procuror P_______ I____, pentru efectuarea cercetării disciplinare.

Pentru participarea salariatei la cercetarea disciplinară, salariata contestatoare nu a fost convocată de către persoana împuternicită de lege, respectiv de către Procurorul General al Parchetului de pe lângă C_____ de A___ Bucureşti, dna P__L___ (Anexa nr. 9), ci de către o altă persoană, dna Procuror I____ P_______.

Prin adresa nr. 3434/VI-1/2017 emisă de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 1 Bucureşti ataşată de pârâtă întâmpinării se confirmă că „în data de 23.09.2017 doamna grefier P___ M_______ i_____ s-a prezentat la solicitarea doamnei procuror S___ D____ E____ în vederea înregistrării în evidenţe a unui deces.”

Cu privire la neefectuarea în termen a lucrărilor identificate de domnul grefier şef la data de 25.04.2017 în biroul doamnei grefier (când aceasta se afla în concediu medical), la data de 24.04.2017 i-a transmis un mesaj scris tip sms grefierului şef dl C_____ N______ prin care l-a încunoştinţat că respectivele lucrări erau antedatate, deoarece nu i-au fost repartizate contestatoarei până la data de 13.04.2017, ci au fost găsite pe birou la 24.04.2017 Prin Referatul din 25.04.2017 se poate evidenţia contradicţia şi caracterul mincinos al precizărilor grefierului şef C_____ N______, iniţial susţine că a mers la biroul ei şi a găsit lucrările, care pe lângă faptul erau foarte multe, ca apoi sa arate ca erau de fapt 3 lucrari nesolutionate, la data de 24.04.2017.

Intrarea în incapacitate temporară de muncă, dovedită cu înscrisuri medicale şi cu prescripţii medicale (Anexa nr. 6), a fost interpretată cu rea-voinţă de către superiorul ierarhic dl grefier şef C__ N___, acesta apreciind în mod tendenţios şi vădit neîntemeiat că salariata ar urmări sabotarea activităţii unităţii de P______.

Arata ca pentru prima dată prin întâmpinare se invocă pretinse consecinţe grave ale abaterilor reţinute, marea majoritate cu 8-9 luni în urmă, pârâta prezumând această gravitate de la sine putere, fară nicio susţinere probatorie şi în totală contradicţie cu menţiunile din decizia de sancţionare contestată. La fel se invocă nereal, netemeinic şi nefondat de către pârâtă că ” abaterile disciplinare s-au răsfrâns negativ asupra procesului muncii”. Prin însăşi decizia de sancţionare disciplinară se confirmă lipsa unor consecinţe negative/grave, menţionându-se doar ”consecinţele neataşării urmelor la dosarele repartizate pentru soluţionare pot fi avute în vedere toate actele efectuate în cauză.”

Aşa cum se reţine şi în decizia de sancţionare, cu privire la incidentul din 25.05.2017 a doua zi, contestatoarea ”a fost chemată de prim-procurorul adjunct pentru a i se atrage atenţia”. La acel moment salariatei nu i s-a reproşat că incidentul va face obiectul unei cercetări disciplinare şi nici nu a fost interpretat ca o abatere de natură să determine sau să conducă la excluderea din profesie. Fişele de evaluare aferente anilor 2005, 2014 şi 2015 confirmă că salariata- contestatoare a primit calificativul ”Foarte bine”.

In data de 05.10.2017 contestatoarea s-a pr ezentat în faţa d-nei procuror I ulia P_______, care a întrebat-o dacă cunoaşte motivul pentru a fost chemată, aceasta răspunzându-i că probabil în legătură cu plângerile formulate de dna grefier T_____ A_____ V_______ . La acel moment d-na procuror I ulia P_______ i-a comunicat contestatoarei că motivul pentru care a fost chemată este faptul că va fi cercetată disciplinar, trecând imediat la audierea sa.

Toate declaraţiile date de contestatoare cu ocazia acestei audieri din data de 05.10.2017 au fost realizate sub şocul emoţional produs de înştiinţarea primită şi printre lacrimi. Practic, contestatoarea a fost în imposibilitate de a-şi aminti cu exactitate detaliile despre care a fost întrebată, iar toate declaraţiile au fost date la dictarea d-nei procuror I ulia P_______.

Procesul verbal din data de 31.01.2018 întocmit de dna Procuror I ulia ‚ P_______ prin care i s- au adus la cunoştinţa contestatoarei faptele imputate a fost înaintat contestatoarei şi a fost semnat de aceasta la aceeaşi dată, după care a început imediat audierea acesteia. Dacă angajatorul ar fi comunicat contestatoarei citaţia sau procesul-verbal în care ar fi trebuit să fie menţionate în concret faptele pentru care este cercetată disciplinar, în mod firesc, contestatoarea ar fi formulat apărări în cunoştinţă de cauză, însă prin modalitatea şi tehnica de cercetare disciplinară efectuată, asemănător unei anchete penale pentru a lua pe nepregătite „inculpatul”, dna Procuror I ulia P__ a influenţat declaraţiile contestatoarei şi nu i-a permis să consemneze aspectele pe care contestatoarea dorea să le precizeze în apărarea sa. Acesta a fost şi motivul pentru care contestatoarea P___ M__ a depus la dosarul de cercetare apărările scrise din data de 31.01.2018 şi 01.02.2018, care, chiar depuse, nu au fost analizate deloc şi nici luate în considerare.

Cu privire la susţinerile pârâtei potrivit cărora s-a stabilit „vinovăţia” contestatoarei, chiar „sub forma intenţiei directe, prevăzând rezultatul acestora şi chiar le-a urmărit, acceptând posibilitatea producerii învedereaza următoarele: In primul rând, urmează a se observa că şi prin întâmpinare pârâta confirmă asemănarea cercetării disciplinare a contestatoarei cu un instrumentarea unui dosar penal.

În al doilea rând, urmează ca instanţa de judecată să constate că, în contra susţinerilor pârâtei, sancţiunea disciplinară cea mai gravă, cu excluderea din profesie a contestatoarei, s-a realizat exclusiv în baza declaraţiilor, referatelor şi notelor depuse de către grefierul şef C_____ N______.

Pe lângă faptul că nu s-a contestat în niciun moment de către pârâtă modalitatea abuzivă, şicanatorie, discriminatorie şi vădit ameninţătoare în care grefierul şef dl C_____ N______ a înţeles să impute contestatoarei nerespectarea unor atribuţii şi neîndeplinirea unor sarcini de serviciu, urmează a se reţine că din cuprinsul tuturor actelor rezultă că pretinsele abateri disciplinare au fost reţinute exclusiv pe baza aprecierilor şi declaraţiilor grefierului şef C_____ N______, acesta depunând la dosarul de cercetare disciplinară mai multe procese-verbale de control prin care acuza contestatoarea de neîndeplinirea sarcinilor de serviciu. In fapt, aceste procese-verbale sunt întocmite şi semnate doar de grefierul şef C_____ N______, nu i-au fost aduse la cunoştinţă salariatei P___ M_______, nu i s-a solicitat vreo notă explicativă cu privire la aceste acuzaţii, aceasta aflând de conţinutul lor abia în data de 10.05.2018 (după comunicarea întâmpinării), încălcându-i-se în mod flagrant dreptul la apărare.

De altfel, nici referatele întocmite de grefierul şef C_____ N______ nu i-au fost aduse la cunoştinţă contestatoarei, aceasta aflând de conţinutul lor tot în data de 10.05.2018 (după comunicarea întâmpinării), în timp ce, aşa cum dl. C_____ N______ recunoaşte în declaraţia dată cu ocazia audierii, referatele pe care contestatoarea P___ M_______-I_____ le-a depus conducerii Parchetului i-au fost aduse acestuia la cunoştinţă de către P___-procurorul adjunct dna M______ D……______, ceea ce demonstrează încă o dată comportamentul discriminatoriu al conducerii Parchetului, şi, prin aceasta, încălcându-i-se în mod flagrant dreptul la apărare contestatoarei.

Totodată, grefierul şef a continuat cu efectuarea de controale, deşi, prin referatul întocmit în data de 14.03.2017, contestatoarea a solicitat conducerii Parchetului rediscutarea fişei postului, stabilirea unor obiective şi sarcini concrete şi planificarea mai clară a activităţii, în încercarea de a stopa abuzurile şi hărţuirea morală la care era supusă în permanenţă de către grefierul şef C_____ N______, însă toate aceste încercări ale contestatoarei au rămas fără reacţie din partea angajatorului.

Toate cele constatate de grefierul şef C_____ N______ în procesele-verbale de control nu au putut fi probate de vreun martor deşi, în declaraţia dată la data de 03.10.2017, cu ocazia audierii, acesta a precizat că la momentul la care a găsit lucrările imputate contestatoarei că nu le-a soluţionat, erau prezente d – nele grefiere N______ L____ şi S______ C_______. D-nei grefier N______ L____ nu i s-a adresat nicio întrebare cu privire la acest aspect, aşa cum reiese din declaraţia acesteia aflată la dosar, iar dna grefier S______ C_______ nici măcar nu a fost citată. Şi aceste împrejurări confirmă subiectivismul sancţiunii aplicate, exclusiv pe baza susţinerilor concertate şi a probelor preconstituite şi fabricate de către grefierul şef C_____ N______ pe durata celor 12 luni pentru a-şi atinge scopul de a o exclude pe contestatoarea P___ M_______ din profesia de grefier.

Netemeinicia, neseriozitatea şi caracterul nefondat al pretinselor abateri disciplinare reţinute şi învăluite de dl grefier şef C__ N__ rezultă din însăşi actele emise de acesta prin contradicţiile vădite. Aşa cum s-a arătat şi la pct. 6 din tabelul de mai sus, prin Referatul din 25.04.2017 se poate evidenţia contradicţia şi caracterul mincinos al precizărilor grefierului şef C_____ N___, când acesta susţine iniţial că ”am mers la biroul ei şi am găsit lucrările, care pe lângă faptul că erau foarte multe „, pentru ca în ultimul rând al referatului să precizeze că ”ataşez copiile celor 3 lucrări nesoluţionate găsite pe biroul dnei grefier P___ M_______”. În realitate, în afara celor 3 lucrări, nu a mai existat vreo altă lucrare, grefierul şef încercând prin formularea tendenţioasă sus menţionată să inducă ideea neîndeplinirii repetate şi grave a sarcinilor de serviciu de către contestatoarea P___ M__I_. Chiar şi aşa, cu privire la cele 3 lucrări ataşate întâmpinării, precizeaza următoarele:- lucrările au vizele cu termen 03.04.2017, 24.03.2017 şi 11.04.2017; – în subsolul paginii acestor lucrări se pot observa menţiunile făcute de contestatoare, respectiv: a)”Dosarul nu mi-a fost dat”, ceea ce înseamnă că acel dosar nu se afla în arhiva curentă a Parchetului, aflându-se pe circuit, şi, în consecinţă, contestatoarea nu avea de unde să scoată dosarul la mapă; b) data de ”10.04.2017”, aceasta fiind data la care aceste lucrări i-au fost aduse contestatoarei, precum şi data la care aceasta a verificat arhiva curentă. După verificare, salariata P___ M_______ I_____ a returnat aceste adrese la mapa prim-procurorului adjunct pentru a dispune o nouă identificare. Până la data de 13.04.2017, dată la care contestatoarea a intrat în concediu medical, aceste adrese nu i-au revenit, ceea ce înseamnă că acestea i-au fost aduse de grefierul şef pe birou în lipsa sa, în perioada în care se afla în concediu medical. În data de 24.04.2017, dată la care salariata-contestatoare s-a aflat tot în concediu medical, aceasta a revenit la serviciu pentru aproximativ 4 ore, găsind lucrarile nesolutionate. Persoana desemnată să o înlocuiască în perioada concediilor medicale era d-na grefier A_____ M______, care avea responsabilitatea, conform fişei postului, de a soluţiona aceste lucrări.

Faptul că dl. grefier şef C_____ N______ i-a întocmit referat contestatoarei pentru faptul că nu şi-a îndeplinit atribuţiile de serviciu în perioada concediului medical relevă încă o dată reaua- credinţă a acestuia, precum şi intenţia clară de a o exclude pe salariată din colectivul de muncă.

Şi cu privire la fapta de pretinsa neglijenţă de ”gestionare a arhivei curente şi a urmelor de casă” sancţionarea discip l inară a contestatoarei s-a dispus doar pe baza declaraţiilor grefierului şef C_____ N______, neputând fi probată cu înscrisuri sau martori.

Mai mult, în motivările depuse la Parchetul de pe lângă C_____ de A___ Bucureşti la data de 31.01.2018 şi 01.02.2018, contestatoarea a solicitat acestei instituţii să i se permită să pună la dispoziţie inventarul ţinut de salariată, prin care se putea verifica întreaga sa activitate, însă, din nou, conducerea PCAB a ignorat această cerinţă, rezumându-se doar la declaraţiile grefierului şef C_____ N______. Deşi aceasta ar fi fost modalitatea cea mai sigură şi facilă să se demonstreze netemeinicia şi caracterul nefondat al referatelor grefierului şef C_____ N______, PCAB nu a fost interesat în niciun moment să efectueze un control amănunţit cu privire la activitatea contestatoarei, dovadă că printre actele de la dosar nu s-a depus niciun înscris în acest sens. Prin atitudinea sa, PCAB nu numai că a dat dovadă superficialitate în stabilirea gradului de vinovăţie al contestatoarei, ci a favorizat efectiv încărcarea în sarcina salariatei contestatoare a numeroase fapte, care în realitate nu au fost săvârşite. Dacă ar fi efectuat o minimă verificare, cu certitudine PCAB ar fi constatat că în luna septembrie 2017, dată până la care contestatoarea a îndeplinit atribuţiile de serviciu, arhiva curentă era aranjată în totalitate, iar dosarele erau cusute în proporţie de 70% (peste 10.000 de dosare), iar urmele de casă erau sortate pentru perioada 2013-2017 (vorbind de zeci de mii de urme). De altfel, niciunul dintre martori nu a fost audiat cu privire la situaţia urmelor de casă sau a arhivei curente, niciunul nu a fost întrebat dacă, în opinia lor, contestatoarea îndeplinea sau nu atribuţiile de serviciu, cele afirmate de grefierul şef C_____ N______ neputând fi probate astfel nici prin martori şi nici prin înscrisuri.

Şi Referatul nr. 3436/VI-1/17 din 08.08.2017 întocmit de grefierul şef C_____ N______ se fundamentează pe aprecieri personale ale grefierului şef, fără a fi audiaţi pretinşii martori care ar fi fost prezenţi la pretinsele refuzuri nejustificate ale contestatoarei de a îndeplini sarcinile trasate abuziv şi şicanatoriu de către dl grefier şef C_____ N______, împrejurări reluate şi în Actul de constatare pretins a fi înregistrat sub nr. 39/13.02.2018.

Nici Declaraţiile de martor luate în cursul cercetării disciplinare nu sunt relevante în stabilirea abaterilor disciplinare, întrucât toate declaraţiile preconstituite sunt bazate pe împrejurări „auzite” de către martori de la alţi colegi (neidentificaţi), fie martorii au declarat că nu au cunoştinţă de presupusele abateri ale contestatoarei pentru că nu au fost de faţă, fie conţin declaraţii care susţin eventuale abateri disciplinare ale salariatei T_____ V_______, care nu fac obiectul prezentei contestaţii.

In întâmpinare pârâta mai precizează că una din abaterile disciplinare pentru care a fost sancţionată contestatoarea a întrunit elementele constitutive ale faptei prevăzute de art. 84 lit b), teza a doua din Legea nr. 567/2004 (încălcarea dispoziţiilor de regulamente privind organizarea şi funcţionarea instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, referitoare la programul de lucru), raportat la art. 200 în Regulamentul de ordine interioară al parchetelor, aprobat prin Ordinul nr. 2632/C/2014. Pe lângă susţinerile pârâtei, urmează a fi luate în considerare şi dispoziţiile art. 211 din acelaşi Regulament referitoare la învoiri: ”(1) învoirile de la serviciu se pot acorda, la cerere, pentru motive bine întemeiate, de către şeful nemijlocit şi pot avea o durată cel mult egală cu durata normală zilnică de muncă. (2) învoirile se recuperează prin prestarea unui număr egal de ore de muncă în termen de 30 de zile de la data efectu ă rii lor. ”

Cercetând pretinsul ”Act de constatare nr. 39/13.02.2018”, pagina 10, a cărei valoare probatorie nu o recunoaşte, se poate observa cum Parchetul de pe lângă C_____ de A___ Bucureşti, prin procuror dna I ulia P_______, clasează abaterea disciplinară a d-nei grefier T_____ A_____ V_______ ”care a recunoscut că i se întâmplă să întârzie şi să vină la serviciu în jurul orei 9,00- 9,30, lucru pe care îl fac şi ceilalţi colegi, cu acordul doamnei prim-procuror adjunct care le permite să întârzie, cu condiţia să e fectueze lucrările”, această clasare dispunându-se cu încălcarea dispoziţiilor legale sus menţionate. Însă, pentru absentarea pe durată de 1 oră (pag. 12 din decizia de sancţionare contestată), o singură dată de la locul de muncă, în condiţiile arătate în contestaţie şi necontestate de către intimată, s-a apreciat că asemenea faptă constituie o abatere gravă de la disciplina muncii care impune excluderea din profesie a grefierului. Şi această practică şi modalitate de abordare confirmă caracterul discriminatoriu al măsurilor dispuse faţă de contestatoare în raport de ceilalţi colegi de muncă. Punctual, faţă de pretinsa lipsă nejustificată de la locul de muncă în intervalul orar 13:00- 16:00, arătă că în realitate contestatoarea a părăsit efectiv locul de muncă în jurul orelor 15:30, pentru a se prezenta la medic.

Prin motivarea depusă la data de 31.01.2018, aflată la dosar, reclamanta a arătat că a dorit să se învoiască pentru părăsirea locului de muncă însă nu a avut la cine, niciunul dintre superiorii ierarhici nefiind în instituţie, cu excepţia d-nei P___-Procuror adjunct, care se afla într-o şedinţă şi nu a putut fi întreruptă. În schimb, contestatoarea le-a rugat cele două colege de birou ale d-lui C_____ N______, respectiv M_____ A______ (care nu a fost chestionată cu privire la acest aspect) şi dna M_________ C______ (nici aceasta nu a fost audiată), să-i comunice grefierului şef faptul că a plecat la medic. De asemenea, în întâmpinare, pentru a se induce caracterul grav al abaterilor reţinute, se menţionează în mod fals că salariata-contestatoare ar fi absentat nemotivat în repetate rânduri de la serviciu. Prin aceasta se încearcă inducerea ideii că acesta este comportamentul său constant, fapt nedovedit, având în vedere că prin Decizia nr. 40/14.02.2017 salariata a fost acuzată şi sancţionată pentru că ar fi păr a sit instituţia fără învoire, o singură dată.

Referitor la abaterea constând în faptul că salariata ar fi refuzat să distribuie corespondenţa în instituţie, grefierul şef C_____ N______ a motivat că i-a solicitat acest lucru întrucât grefierul desemnat cu această atribuţie se afla în concediu medical.

Sustine şi de această dată neseriozitatea susţinerilor pârâtei, deoarece în fişa postului fiecărui grefier este menţionată persoana care trebuie să îndeplinească atribuţiile persoanei aflate în concediu medical sau de odihnă. Nici în referatul d-lui C_____ N______, nici în actul de constatare nr. 39/13.2.2018 şi nici în Decizia nr. 40/14.2.2018, nu se face referire la acest aspect, nu se precizează Arata ca dacă persoana desemnată să îi ţină locul d-nei grefier R_____ D____ se afla sau nu în instituţie, iar dacă se afla, care sunt motivele pentru care această persoană nu a îndeplinit această atribuţie. Faptul că s-a omis acest lucru, denotă din nou reaua intenţie şi comportamentul şicanatoriu al grefierului şef C_____ N______, precum şi caracterul superficial al cercetării prealabile efectuată de d-na procuror lulia P_______, care, din nou, dovedeşte faptul că decizia de sancţionare a fost luată doar pe baza declaraţiilor grefierului şef C_____ N______, fără a se verifica în mod concret situaţia reală.

De altfel, prin motivarea depusă la data de 31.01.2018, contestatoarea a precizat că trebuia să îndeplinească atât atribuţiile sale curente, precum şi atribuţiile grefierului arhivar A_____ M______ (aceasta fiind în concediu de odihnă), aşa cum era menţionat în fişa postului contestatoarei şi o mai şi ajuta pe colega sa, dna Calinoiu R_____, la efectuarea repartizărilor dosarelor, fapt ce poate fi dovedit prin verificarea registrelor.

Cât priveşte abaterea disciplinară constând în ”refuzul de a efectua serviciul de permanenţă din actul de constatare nr. 39/13.02.2018 şi din declaraţia d-lui grefier şef C_____ N______ reiese faptul că toţi ceilalţi colegi, cu excepţia contestatoarei, îndeplinesc această atribuţie. Arătăm că atât d-na grefier L____ I____, care este prezentă la serviciu doar 3 ore pe zi, d-na grefier A_____ M______, cât şi dl. grefier şef C_____ N______, nu efectuează serviciul de permanenţă. De altfel, toţi grefierii audiaţi au declarat că efectuează permanenţă, singura persoană care nu a fost întrebată în legătură cu acest aspect şi nici nu a declarat dacă efectuează sau nu permanenţă, este d-na L____ I____. Prin ascunderea acestui fapt (rezultat din declaraţiile menţionate), se demonstrează din nou comportamentul discriminatoriu la care a fost supus contestatoarea.

Referitor la procesul-verbal din data de 13.10.2017, prin care se susţine refuzul contestatoarei de a efectua permanenţa în săptămâna 16.10.xxxxxxxxxxxxxxx17, arătăm că iniţial salariata a refuzat acest lucru şi a menţionat pe cele două exemplare ale procesului-verbal că nu este de acord, datorită faptului că în săptămâna 18.09.xxxxxxxxxxxxx17 efectuase serviciul de permanenţă, fiind chiar solicitată de d-na procuror S___ D____ în data de 23.09.2017 să se prezinte la serviciu. Contestatoarea a fost din nou programată să asigure permanenţa la 3 săptămâni după ce îndeplinise această atribuţie, listele cu programări schimbându-se după bunul plac al grefierului sef dl C_____ N______. In urma discuţiilor avute cu d-na prim procuror adjunct M______ Diac______, contestatoarea a revenit asupra deciziei şi a menţionat, în faţa d-nei M______ Diac______, pe unul dintre exemplare că este de acord. Faptul că pârâta nu a prezentat procesul verbal în original, ci o copie conformă cu originalul a procesului verbal pe care nu l-a modificat contestatoarea, relevă intenţia clară de a o ”elimina” şi de a induce numeroasele abateri disciplinare. De altfel, în respectiva săptămână salariata contestatoare a asigurat permanenţa, însă nu a fost solicitată de niciun procuror să se prezinte la serviciu şi nici nu a fost desemnată sau chemată vreo altă persoană în locul său.

Nici pretinsele ”cuvinte jignitoare” adresate grefierului sef C_____ N______ nu sunt dovedite în niciun mod, acestea nereieşind nici din declaraţiile martorilor şi nici din declaraţia d-lui C_____ N______.

Din modul în care pârâta a înţeles să (nu) formuleze apărări în prezenta cauză, coroborat cu netemeinicia şi neseriozitatea susţinerilor şi a înscrisurilor depuse şi caracterul pro causa a unora dintre înscrisuri, urmează ca instanţa de judecată să reţină nelegalitatea şi netemeinicia deciziei de sancţionare disciplinară şi să admită contestaţi a ast fel cum a fost formulată.

In probatiune a fost incuviintata si administrata proba cu inscrisuri si interogatoriul paratului.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele situatii de fapt si de drept:

Reclamanta a fost incadrata ca grefier începând cu luna noiembrie 2004, fiind definitivata in functia de grefier in cadrul Parchetului de pe langa J udecatoria Sector 1 Bucuresti incepand cu data de 01.08.2009.

Prin promovarea prezentei actiuni reclamanta urmareste anularea parţială a Deciziei nr. 40/14.02.2018 şi a Deciziei nr. 45/15.02.2018, emise de Parchetul de pe lângă C_____ de A___ Bucureşti, în subsidiar înlocuirea sancţiunii excluderii din profesie cu o sancţiune mai puţin severă), radierea din cazierul administrativ a sancţiunii disciplinare, repunerea părţilor în situaţia anterioară, cu consecinţa reintegrării în funcţia ocupată anterior, precum şi obligarea parchetului la plata unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate şi reactualizate şi cu toate celelalte drepturi băneşti de care ar fi beneficiat.

Prin decizia nr. 40/14.02.2018 emisa de Parchetul de pe lângă C_____ de A___ Bucureşti reclamanta a fost sancţionată cu excluderea din profesie in baza disp. art. 85 lit f) din Legea 567/2004 cu excluderea din profesie. Conduita reţinută, conform deciziei de sancţionare, în sarcina contestatoarei constă în următoarele:

  1. refuzul nejustificat de a distribui corespondenţa, la solicitarea grefierului şef, la data de 08.08.2017,
  2. refuzul nejustificat de a efectua serviciul pe unitate în perioada 22.05.xxxxxxxxxxxxx17, 18.09.xxxxxxxxxxxxx17 şi 16.10.xxxxxxxxxxxxx17,
  3. neefectuarea în termen a lucrărilor identificate de domnul grefier şef la data de 25.04.2017 în biroul doamnei grefier (când aceasta se afla în concediu medical), respectiv adresele în dosarele nr. 8083/P/2014 cu termen 24.03.2017, nr. 4705/P/2017 cu termen 11.04.2017, nr. xxxxx/P/2017 cu termen 04.04.2017,
  4. neglijenţă cu privire la gestionarea arhivei curente şi a urmelor de casă aspecte constatate în procesele-verbale întocmite de grefierul şef la 18.04.2017 şi 06.03.2017;
  5. ca a adresat cuvinte jignitoare grefierului şef la data de 26.05.2017, data la care a fost întrebată de grefierul şef de la cine s-a învoit la data de 25.05.2017, când a plecat mai devreme cu o oră.

Se retine in cuprinsul deciziei de sanctionare ca temei de drept al aplicarii sanctiunii, disp. art. 84 din Legea 567/2004 fiind retinute ca abateri disciplinare:

  1. b) încălcarea dispoziţiilor din regulamentele privind organizarea şi funcţionarea instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor de pe lângă acestea, referitoare la programul de lucru;
  2. d) atitudinile ireverenţioase în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu faţă de judecători şi procurori, faţă de colegi, avocaţi, experţi, martori, justiţiabili sau orice altă persoană cu care __________________________>
  3. h) refuzul nejustificat de a îndeplini o îndatorire ce îi revine potrivit legii şi regulamentelor privind organizarea şi funcţionarea instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor de pe lângă acestea ori alte atribuţii stabilite de conducătorii instanţelor judecătoreşti sau ai parchetelor de pe lângă acestea;
  4. i) neglijenţa gravă ori neglijenţe repetate în rezolvarea lucrărilor;
  5. l) nerespectarea prevederilor cuprinse în Codul deontologic al personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea.

Decizia de sancţionare disciplinară a fost emisă in baza cercetării disciplinare efectuate ca urmare a adresei nr. 3436/VI/l/2017 din 12.09.2017 a Parchetului de pe lângă Judecătoria sectorului 1 Bucureşti care a transmis Parchetului de pe lângă C_____ de A___ Bucureşti referatele din 08.08.2017, 25.05.2017, 25.04.2017 şi 14.04.2017, întocmite de grefierul şef din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria sectorului 1 Bucureşti, privind atitudinea ireverenţioasă a reclamantei şi refuzul acesteia de a îndeplini anumite atribuţii de serviciu. Abaterile disciplinare pentru care s-a dispus cercetarea prealabilă au fost aduse la cunoştinţa reclamantei, astfel cum rezultă din procesul verbal întocmit de procurorul desemnat, nr.2874/ 2017/31.01.2018 cu respectarea prevederilor art. 87 alin. 4 din Legea nr. 567/2004.

În urma finalizării cercetării disciplinare s-a întocmit Actul de constatare nr. 39 din 13.02.2018 şi luând act de propunerile procurorului desemnat cu efectuarea cercetării, conducerea Parchetului de pe lângă C_____ de A___ Bucureşti prin Decizia nr. 40 din data de 14.02.2018, a dispus sancţionarea disciplinară a reclamantei.

Potrivit art. 89 (1) din Legea 567/2004 sancţiunile disciplinare se aplica în termen de 30 de zile de la data înregistrării actului de constatare la cabinetul conducătorului instanţei sau al parchetului competent sa aplice sancţiunea, dar nu mai târziu de un an de la data săvârşirii abaterii disciplinare. Aceste dispoziţii legale trebuiesc coroborate cu cele ale art. 87 (1) potrivit căruia, in cazul în care exista indiciile săvârşirii unei abateri disciplinare, conducătorii instanţelor judecătoreşti sau ai parchetelor de pe lângă acestea, prevăzuţi la art. 86, vor dispune efectuarea cercetării prealabile. În al. (2) se arata ca cercetarea prealabila este obligatorie în toate cazurile si se efectuează prin judecători desemnaţi de preşedintele curţii de a___. Cercetarea prealabila se finalizează printr-un act de constatare. Rezulta deci, din interpretarea textelor de lege enunţate, ca prin „act de constatare'” se înţelege actul prin care se constata de către persoana ce efectuează cercetarea disciplinara săvârşirea sau nu a vreunei fapte ce atrage o sancţiune disciplinara,si nu referatul de sesizare efectuat la data de 01.09.2017 (f. 9 vol II), in urma căruia s-a dispus efectuarea cercetării disciplinare, prin rezoluţia din 04.09.2017.

Actul de constatare a fost întocmit la data de 13.02.2018, iar decizia de sancţionare a fost emisa la 14.02.2018, deci cu respectarea termenului de 30 de zile prevăzut de art. 89 al. l din Legea 567/2004. Sub acest aspect, instanţa reţine că nu a fost formulata o cerere de înscriere în fals cu privire la data actului de constatare, acesta fiind menţionat şi in ECRIS, f 7 vol IV. Astfel, este de notorietate ca orice modificare/înregistrare într-un sistem informatic este monitorizata, astfel încât apărările contestatoarei cu privire la lipsa de certitudine a datei de 13.02.2018, sunt pur formale.

Cu privire la invocarea de către reclamantă a faptului că procedura de cercetare disciplinară este viciată şi ca urmare a neefectuării cercetării disciplinare de către Procurorul general al Parchetului de pe lângă C__ de A___ Bucureşti, instanţa nu o va retine avea în vedere faptul că, prevederile art. 87 alin. 2 din Legea nr. 567/xxxxx, prevăd că procurorii desemnaţi de procurorul general al Parchetului de pe lângă C_____ de A___ Bucureşti, efectuează cercetarea prealabilă.

In ceea ce priveşte motivul de nulitate invocat de contestatoare privind nelegala audiere a sa în cadrul cercetării prealabile pe motivul ca cercetarea a fost una formala, acesta nu poate fi, de asemenea reţinut. Astfel, la fila 55 si urm. vol II din dosar se afla declaraţia data de contestatoare la 05.10.2017 în cadrul procedurii cercetării prealabile efectuate de către d-na procuror I____ P_______ cat si motivarile scrise depuse la data de 31.01.2018, f 44 vol I.

In concluzie, vor fi respinse criticile de nelegalitate ale deciziei de sancţionare mai sus menţionate .

Analizând motivul referitor la nelegalitatea şi netemenicia sanctiunii aplicate instanta retine ca acesta este parţial întemeiat pentru următoarele considerente: S-a sustinut intemeiat de către reclamanta ca nu au fost aplicate şi analizate criteriile de individualizare a abaterii disciplinare în stabilirea celei mai grele sancţiuni disciplinare, respectiv excluderea din profesie.

Astfel, se retine ca nu a fost analizat ansamblul împrejurărilor şi contextul în care s-au întocmit referatele de sesizare împotriva reclamantei de către grefierul şef dl C_____ N______, nu a fost analizat gradul de vinovăţie al salariatei P___ M_______ I_____, nu au fost avute în vedere nici consecinţele faptelor reţinute, nici comportamentul general al contestatoarei în serviciu şi nici lipsa altor sancţiuni disciplinare aplicate.

In decurs de 14 ani reclamantei nu i s-a reţinut nici o abatere iar conform fiselelor de evaluare existente, de a lungul anilor aceasta a obţinut calificativul general foarte bine, (f. 201 si urm vol II), printre criterii regăsindu-se si disciplina profesionala, disponibilitate la sarcini, si capacitate de organizare a muncii.

Ca si desfăşurare in timp, faptele reţinute s-au petrecut la o distanta de aproape un an, anterior aplicarii sanctiunii. De asemenea, la aprecierea şi stabilirea gravităţii faptei şi, implicit, a sancţiunii nu a fost avută în vedere nici împrejurarea că unele fapte se datorează şi volumului foarte mare de activitate, combinat cu cerinţele de celeritate, pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 fiind rulate anual aproximativ 13.000 de dosare. Totodată, la stabilirea vinovăţiei contestatoarei, angajatorul trebuia să analizeze activitatea angajatei în mod complet, cu privire la întreaga activitate desfăşurată, si nu doar cu privire la anumite împrejurări izolate şi sa fie expuse consecinţele negative în activitatea desfăşurată.

De asemenea, instanţa retine ca s-a omis faptul că întreaga cercetare disciplinara si faptele pentru care a fost demarata au fost la sesizarea domnului grefier sef Curpan N____, cu care, rezulta din actele dosarului, reclamanta avea o situaţie conflictuala si fata de care au fost înregistrate referate la data de 24.08.2017 si 25.08.2017 de către doamna grefiere T_____ A_____ V___, salariata sancţionata prin aceeaşi decizie de sancţionare cu contestatoarea. Aceasta din urma reclama atitudinea nepoliticoasa si nedeontologica a domnului grefier sef, fata de care s-a apreciat de către procuror I_P__ca exista indicii cu privire la savarsirea de catre acesta a abaterilor disciplinare f. 24 vol III . Or, este evident ca _____ sef existau anumite tensiuni in măsura sa afecteze obiectivitatea acestuia.

In ceea ce priveste fapta privind ”refuzul nejustificat de a distribui corespondenţa, la solicitarea grefierului şef, la data de 08.08.2017”, reţinuta de către angajator ca fiind o încălcare a prevederilor art. 84 lit. h) din Legea nr. 567/2004, instanţa retine ca fapta nu se încadrează in sfera reglementata de dispoziţia legala enunţata. Astfel, deşi conform fişei postului-f 152 , reclamanta era în relatii de subordonare faţă de grefierul sef, aceasta având ca atribuţie îndeplinirea oricăror alte atribuţii dispuse de prim procuror, prim procurorul adjunct şi grefier şef, prin dispozitii rezolutorii sau note de serviciu, potrivit dispozitiilor legale mentionate, constituie abatere disciplinară ” refuzul nejustificat de a îndeplini o îndatorire ce îi revine potrivit legii şi regulamentelor privind organizarea şi funcţionarea instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor de pe lângă acestea ori alte atribuţii stabilite de conducătorii instanţelor judecătoreşti sau ai parchetelor de pe lângă acestea. Aceste prevederi au în vedere refuzul nejustificat al salariatului de a îndeplini atribuţiile stabilite de ”conducătorii instanţelor judecătoreşti sau ai parchetelor de pe lângă acestea”, instanţa apreciind că nu poate fi stabilita în acest caz răspunderea disciplinara, întrucât ar presupune extinderea nepermisa a noţiunii de conducători ai parchetelor . Mai mult apărarea reclamantei ca această sarcină ________ colegi grefieri şi, în mod firesc, trebuia îndeplinită de către aceştia, nu a fost combatută în mod rezonabil, nefiind indicate persoanele care lipseau in acea zi si cu privire la care reclamanta trebuia sa asigure înlocuirea.

In ceea ce priveste fapta constand în ”refuzul nejustificat de a efectua serviciul pe unitate în perioada 22.05.xxxxxxxxxxxxx17, 18.09.xxxxxxxxxxxxx17 şi 16.10.xxxxxxxxxxxxx17” reţinuta de către angajator ca fiind o încălcare a prevederilor art. 84 lit. h) din L egea nr. 567/2004, se retine ca acestea au o desfăşurare lunga in timp. Pentru perioada 22.05.xxxxxxxxxxxxx17 serviciul de permanenţă a fost efectuat de către dna grefier T_____ A_____ V_______, din proprie voinţă şi cu aprobarea prealabilă a P___- procurorului adjunct dna Diac______ M______, aspect necontestat în cauza, iar pentru perioada 18.09.xxxxxxxxxxxxx17, instanţa apreciaza ca angajatorul nu făcut dovada ca reclamanta ar fi fost înscrisă în lista de permanenta, conform planificarilor depuse la dosar, la solicitarea expresa a instantei(f 58 vol IV).

Instanţa va înlătura ca vădit nefondata apărarea contestatoarei, în sensul că aceasta nu a refuzat efectuarea serviciului de permanenţă în perioada 16.10.xxxxxxxxxxxxx17, cu motivarea că prezenta la serviciu presupunea o solicitare expresă din partea unui procuror. Tribunalul reţine un refuz expres al reclamantei de a efectua serviciul de permanenţă, consemnat în scris, în procesul verbal din data de 13.10.2017(f 194 vol. II), care explica şi lipsa unei solicitări ulterioare din partea vreunui procuror, întrucât ar fi fost inutil un astfel de demers. Astfel, din actele dosarului rezultă că se admiteau schimburi __________________________ întocmirii planificării (f. 95 vol. II), însă împrejurarea ca reclamanta are doi minori in întreţinere nu putea fi considerata o cauza generala de excludere de la efectuarea serviciului de permanenta. Conducerea parchetului nu avea obligaţia de a o convinge pe reclamanta sa îşi îndeplinească o atribuţie de serviciu, iar in cazul in care in perioada respectiva avea o situaţie familiala deosebita, aceasta trebuia adusa la cunoştinţa perso a nelor responsabile.

Cu privire la existenta unui al doilea proces verbal din data de 13.10.2017 in care a revenit asupra poziţiei iniţiale, fiind de acord cu efectuarea serviciului pe unitate in aceeaşi perioada, instanţa reţine că reclamanta nu a făcut nicio dov ada, proba contrarie celei rezultate din înscrisurile depuse de către angajator, revenindu-i reclamantei. Nu exista nici măcar un început de dovada scrisa in legătura cu existenta unui alt proces verbal din data de 13.10.2017, iar reclamanta avea posibilitatea de a face dovada acestei împrejurări cu proba testimoniala, pe care însa nu a propus-o, apărarea cu privire la aceasta abatere disciplinara fiind invocata pentru prima data în cuprinsul răspunsului la întâmpinare, nefiind menţionata in cursul cercetării disciplinare.

In ceea ce priveşte fapta de ”neefectuare în termen a lucrărilor identificate de domnul grefier şef la data de 25.04.2017 în biroul reclamantei (când aceasta se afla în concediu medical), respectiv adresele în dosarele nr. 8083/P/2014 cu termen 24.03.2017, nr. 4705/P/2017 cu termen 11.04.2017,nr. xxxxx/P/2017 cu termen 04.04.2017 reţinut de către angajator ca fiind o încălcare a prevederilor art. 84 lit. i) din Legea nr. 567/2004 potrivit cărora constituie abatere disciplinară ”neglijenţa gravă ori neglijenţe repetate în rezolvarea lucrărilor”, instanţa retine pe de o parte ca faptele au fost constatate in aprilie, ca este vorba de 3 dosare, ca nu s-a dovedit caracterul repetat al faptei care sa justifice aplicarea celei mai grave sancţiuni. Chiar şi în aceste condiţii, nu s-a probat ca întârzierea rezolvării acelor lucrări a produs o consecinţă negativă, angajatorul reţinând pur ipotetic că netransmiterea acestora în termen ar putea tergiversa cercetările în aceste dosare.

In plus, nici nu se arată în decizia de sancţionare disciplinară dacă respectivele lucrări au fost soluţionate de către o altă persoană sau dacă au rămas în nelucrare, şi nici dacă ar fi existat eventuale sancţiuni sau atenţionări primite în respectivele dosare care s-ar fi datorat întârzierii soluţionării acelor adrese imputate reclamantei. În contextul celor arătate, aceasta faptă, reţinută in mod singular in activitatea reclamantei nu poate fi calificată ca o ”neglijenţă gravă sau repetată” în rezolvarea lucrărilor care ca justifice aplicarea sancţiunii excluderii din profesie.

In ceea ce priveşte fapta de ”neglijenţă cu privire la gestionarea arhivei curente şi a urmelor de casă, aspecte constatate în procesele-verbale întocmite de grefierul şef la 18.04.2017 şi 06.03.2017, fapta reţinuta de către angajator ca fiind o încălcare a prevederilor art. 84 lit. i) din Legea nr. 567/2004 potrivit cărora constituie abatere disciplinară „neglijenţa gravă ori neglijenţe repetate în rezolvarea lucrărilor ”, în decizia de sancţionare se reţine că reclamanta ”tratează cu superficialitate această atribuţie în sensul că nu au fost ataşate urmele la toate dosarele înregistrate cu propuneri de soluţionare de la organele de poliţie (se exemplifică dos. nr. 321l/P/2015 şi nr. xxxxx/P/2015 la care nu erau ataşate urmele pentru repartizarea acestora la data de 10.04.2017). Se mentioneaza că nu sunt ataşate şi cusute soluţiile dispuse în dosare penale, precum şi atitudinea refractară a doamnei grefier de a realiza această activitate. ”. Instanţa reţine ca aceasta fapta nu a fost individualizata, fiind expusa la modul general, nefiind arătate în concret care ar fi soluţiile neataşate în dosarele penale, în ce ar consta atitudinea refractară a doamnei grefier de a realiza activitatea sau ce fapte/împrejurări ar fi generat aceasta concluzie. În cursul cercetării disciplinare, reclamanta a formulat apărări necontestate de parata prin care a arătat punctual că a preluat atribuţia de ataşare a urmelor la dosare de la grefierul şef, respectiv de la dl C_____ N______, că urmele din dosare nu sunt aşezate într-o ordine şi că nu este realizată nici o evidenţă a acestora, ca aceste sarcini nu au mai fost îndeplinite încă din anul 2010. In ceea ce privesc consecinţele acestei fapte in decizie se menţioneaza în mod generic: „consecinţele neataşării urmelor la dosarele repartizate pentru soluţionare vor fi grave întrucât la soluţionarea unui dosar trebuie avute în vedere toate actele efectuate în cauză. ”

Instanta nu va retine ca abatere disciplinara fapta de a-i fi adresat cuvinte jignitoare grefierului şef C_____ N______ la data de 26.05.2017, când a fost întrebată de grefierul şef de la cine s-a învoit la data de 25.05.2017, când a plecat mai devreme” cu o oră, abatere disciplinară reţinută de angajator în temeiul: art. 84 lit. b) din Legea nr. 567/2004 – ” încălcarea dispoziţiilor din regulamentele privind organizarea şi funcţionarea instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor de pe lângă acestea, referitoare la programul de lucru; cu referire la art. 200 din Regulamentul de ordine interioară al Parchetelor; art. 84 lit. d) din Legea nr. 567/2004: ”atitudinile ireverenţioase în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu faţă de judecători şi procurori, faţă de colegi, avocaţi, experţi, martori, justiţiabili sau orice altă persoană cu care ____________. 84 lit. 1) din Legea nr. 567/2004: ”nerespectarea prevederilor cuprinse în Codul deontologic al personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea.’’, art. 18 din Codul deontologic: ”Personalul auxiliar de specialitate trebuie să fie respectuos, calm, amabil şi lipsit de aroganţă în relaţiile cu justiţiabilii, judecătorii, procurorii, avocaţii, colegii, precum şi cu orice altă persoană.”

Instanta retine si cu privire la această faptă, datată cu mai mult de 5 luni anterior declanşării cercetării disciplinare şi cu aproximativ 9 luni anterior sancţionării cu excluderea din profesie, că la momentul respectiv salariata avea programare la medicul psihiatru-f 3 vol IV, fiind diagnosticată cu tulburări anxioase şi depresive însă si întrucât nu era disponibil nici un superior ierarhic căruia să îi solicite învoirea pentru o oră, a fost nevoită să părăsească locul de muncă, salariata rugând două colege de birou să transmită dlui grefier şef C_____ N______ necesitatea învoirii pentru vizita medicală programată. Astfel, nu poate fi reţinuta vinovatia salariatei cu privire la aceasta fapta, iar in ceea ce priveşte fapta de a adresa cuvinte jignitoare grefierului sef, având în vedere relaţiile tensionate între cele doua persoane, instanţa apreciază ca nu exista probe cu privire la cuvintele exacte folosite de către reclamanta, aceasta recunoscând doar că i-a spus grefierului sef ca ” nici el nu o anunţa pe reclamanta când pleacă din instituţie”-f 56 vol. II. În lipsa altor probe cu privire la modul de adresare al grefierului sef, tonalitatea folosita, în contextul relaţiilor tensionate între cele doua persoane implicate , instanţa reţine că nu s-a făcut dovada existentei abaterii disciplinare in sarcina reclamantei , conform art. 272Codul muncii.

Reclamanta a aratat si parata nu a contestat că toţi ceilalţi grefieri ori superiori ierarhici, ori de câte ori au de rezolvat probleme personale, mai ales de natură medicală, au permisiunea expresă sau implicită să rezolve problema survenită şi fără a le fi întocmite referate de sesizare.

C_____ legal pentru acordarea învoirilor sunt dispoziţiile art. 211 din Regulament care prevad ca: ”(1) învoirile de la serviciu se pot acorda, la cerere, pentru motive bine întemeiate, de către şeful nemijlocit şi pot avea o durată cel mult egală cu durata normală zilnică de muncă. (2) învoirile se recuperează prin prestarea unui număr egal de ore de muncă în termen de 30 de zile de la data efectu ă rii lor. Conform actului de constatare nr. 39/ 13.02.2018, f. 183 si urm vol II), in precedent, Parchetul de pe lângă C_ de A_ Bucureşti, prim procuror dna I ulia P__, clasează abaterea disciplinară a d-nei grefier T___ A___ V_____ ”care a recunoscut că i se întâmplă să întârzie şi să vină la serviciu în jurul orei 9,00- 9,30, ca şi ceilalţi colegi, cu acordul doamnei prim-procuror adjunct care le permi te să întârzie, cu condiţia să e fectueze lucrările” (f. 188 vol II). Pentru consecventa si practica unitara, acelaşi tratament ar trebui aplicat tuturor grefierilor si pentru absentarea pe durată de 1 oră, o singură dată de la locul de muncă, în condiţiile arătate mai sus şi necontestate de către intimată. În decizia de sancţionare se retine cu privire la acest incident ca a doua zi contestatoarea fost chemată de prim-procurorul adjunct pentru a i se atrage atenţia. Or, la acel moment nu i s-a comunicat că incidentul va face obiectul unei cercetări disciplinare şi nici nu a fost interpretat ca o abatere de natură să determine sau să conducă la excluderea din profesie.

Privind în ansamblu abaterile sesizate (neefectuarea în termen a unor lucrări în perioada martie-aprilie 2017; neglijenţa cu privire la gestionarea arhivei şi a urmelor de casă – cu indicarea generala, părăsirea locului de muncă cu o oră mai devreme în luna mai 2017, motivată de prezenţa la medic), toate la sesizarea dlui grefier şef C_____ N______, chiar daca faptele reţinute sunt multiple, faptele privite separat sau împreună, nu justifică aplicarea celei mai drastice sancţiuni disciplinare – excluderea din profesia de grefier a salariatei. Fără a înlătura răspunderea disciplinara pentru refuzul explicit de efectuare a serviciului pe unitate in perioada 16.10.xxxxxxxxxxxxx17, Tribunalul reţine că sancţiunea nu a fost corect individualizata având în vedere activitatea de aproximativ 14 ani în funcţia de grefier, calificativul ”foarte bine” obţinut la evaluările anuale , lipsa sancţiunilor disciplinare anterioare .

Sancţionarea disciplinară presupune respectarea unor reguli procedurale, care au scopul de a asigura, pe de o parte, eficienţa combaterii unor acte şi comportări dăunătoare procesului muncii, iar, pe de altă parte, de a garanta stabilirea exactă a faptelor şi de a asigura dreptul la apărare al salariaţilor în cauză, evitându-se astfel sancţiuni injuste. Pentru a răspunde scopului si efectului educativ si preventiv, sancţiunea aplicata trebuie sa fie dozata corect, pentru a fi o corelare justa ________________________ sanctiunea aplicata.

In ceea ce priveşte cererea subsidiara, tribunalul o apreciază ca fiind întemeiata motivat de urmatoarele:

In soluţionarea contestaţiei formulate împotriva deciziei de sancţionare disciplinara instanţele au competenta de a analiza nu doar legalitatea, dar si temeinicia măsurii de sancţionare dispuse de angajator, conform dispoziţiilor art. 269 alin. (1) din Codul muncii, situaţie in care va verifica si modalitatea in care angajatorul a aplicat criteriile de individualizare si de stabilire a sanctiunii disciplinare. Acest atribut al instanţei judecătoreşti este consacrat de principiul aflării adevărului in procesul civil, legiferat de art. 22 din Codul de procedura civila . Exercitarea de către instanţa de judecata a controlului jurisdicţional asupra legalităţii si temeiniciei deciziei de sancţionare, include si dreptul organului jurisdicţional de a pronunţa o soluţie proprie .

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a reţinut faptul ca: ” prerogativa disciplinara a angajatorului nu poate fi una absoluta, discreţionara, oricare dintre sancţiunile disciplinare putand fi aplicata doar cu respectarea dispozitiilor legale in materie si, in orice caz, aceasta nu poate inlatura prerogativa instantei legal investite cu solutionarea unui conflict de munca privind legalitatea si temeinicia unei masuri disciplinare de a verifica si modalitatea in care angajatorul a aplicat aceste criterii, in raport cu gravitatea abaterii savarsite de catre salariat . Din moment ce, conform dispozitiilor art. 252 alin. (5) din Codul muncii, decizia poate fi contestata de catre salariat, jurisdictia muncii nu se poate rezuma in acest caz doar la verificarea aspectelor formale ale actului unilateral al angajatorului si la respectarea procedurii disciplinare, de esenta controlului de legalitate fiind tocmai analiza modului de individualizare a masurii disciplinare. . . Pe de alta parte, liberul acces la instanta al salariatului ar fi iluzoriu daca rolul instantei s-ar limita la verificarea legalitatii masurii disciplinare fara a cenzura imprejurarile in care a fost luata aceasta sanctiune, lasand salariatul la liberul arbitru al angajatorului in stabilirea si aplicarea criteriilor de individualizare a acestei masuri … Aceasta solutie este in acord cu jurisprudenta contenciosului constitutional care a statuat ca „«decizia de sanctionare poate fi contestata de salariat la instantele judecatoresti competente», pe aceasta cale contestatorul avand posibilitatea de a beneficia de toate garantiile procesuale prevazute de lege, prin administrarea probelor necesare in fata jurisdictiilor care solutioneaza aceste cereri” (Decizia nr. 63 din 17 februarie 2004 a Curtii Constitutionale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 211 din 10 martie 2004). Inalta Curte retine ca aceasta solutie este in acord si cu jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului referitoare la aplicarea articolului 6 alin. 1 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului privind accesul efectiv la o instanţa imparţiala si dreptul la un proces echitabil, ca obligaţie pozitiva a statelor in cadrul procedurilor referitoare la litigiile de drept privat purtate fie _______________________ un particular si stat, prin organele ori instituţiile sale. C_____ Europeana a Drepturilor Omului, in examinarea respectării dreptului efectiv de acces in fata unei instanţe superioare a unui justiţiabil, a statuat ca protectia drepturilor individuale înseamnă „protecţia unor drepturi concrete si efective, iar nu teoretice si iluzorii” (Hotararea Airey contra Irlandei), iar obligatia pozitiva a statelor semnatare este o obligatie de a face, asociata in mod traditional cu drepturile economice si sociale, fiind aceea de „a adopta masuri rezonabile si adecvate pentru protecţia drepturilor ce revin individului” (Hotararea Lopez Ostra contra Spaniei). Sub aspect procesual, obligaţia pozitiva a statelor semnatare include si obligaţia de a asigura o procedura judiciara echitabila, care sa permită tranşarea oricărui litigiu ________ Sovtransavto Holding contra Ucrainei)„.

Astfel, sancţiunea disciplinara nu poate avea loc in mod arbitrar ci exclusiv, in funcţie de responsabilitatea riguroasa si cumulativa a criteriilor de mai sus. Organul competent sa aplice sancţiunea trebuie sa se preocupe de individualizarea sancţiunii, de dozarea ei, ţinând seama de criteriile prevazute de lege, deoarece numai o corelare justa a sancţiunii cu gravitatea faptei este de natura sa asigure realizarea rolului educativ si preventiv al răspunderii.

In cauza de fata tribunalul retine faptul ca, reclamanta este salariata de 14 ani, nu a mai fost cercetata disciplinar si nu a avut aplicata alta sancţiune disciplinara aplicata, conduita avuta la momentul savarsirii abaterii , la cercetarea disciplinara prealabila a recunoscut ca a intarziat in efectuarea unor lucrari, ca nu s-a invoit pentru o ora s.a.m.d, lipsa unui prejudiciu concret, aspecte ce sunt analizate prin prisma art. 250Codul muncii si art 87 alin 4 din Legea 567/204.

In concluzie nu se poate reţine că în cauză s-a dovedit existenţa tuturor abaterilor disciplinare imputate contestatoarei, unele din faptele relatate nefiind suficiente prin ele însele pentru a dovedi săvârşirea cu vinovăţie de către contestatoare a unei fapte în legătura cu munca, prin care s-ar fi încălcat normele legale, regulamentul intern, contractul individual de muncă sau contractul colectiv de muncă aplicabil, ordinele şi dispoziţiile legale ale conducătorilor ierarhici.

Având in vedere faptul ca sancţiunea aplicata nu este proporţionala cu faptele savarsite, cu gradul de vinovatie redus, instanta retine faptul ca decizia nu este legala, motiv pentru care va dispune anularea deciziei acesteia cu privire la persoana reclamantei, înlocuirea sancţiunii excluderii din profesie cu sancţiunea reducerii cu 15% a salariului pe o durată de 3 luni sancţiune prevăzuta de art 85 alin 1 lit b Legea 567/2004.

Pentru aceste motive, instanţa va admite in parte cererea de chemare in judecata, sens în care va anula în parte decizia de sancţionare disciplinară nr 40/14.02.2018, in ceea ce o priveşte pe reclamanta P___ M____ I_____ si va dispune reintegrarea reclamantei în postul deţinut anterior aplicării sancţiunii. Ca o consecinta a anularii deciziei de sancţionare, va anula si actul subsecvent, decizia nr 45/15.02.2018 prin care s-a dispus eliberarea din funcţia de grefier a reclamantei, act care nu mai poate produce efecte in lipsa actului anulat prin prezenta hotărâre.

Ca o consecinta a repunerii partilor in situatia anterioara, va obliga paratul la plata unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate şi recalculate şi cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat reclamanta de la data excluderii din profesie până la data reintegrării efective, cu aplicarea reducerii salariale pe trei luni, stabilite prin prezenta hotărâre.

În baza art.453 alin 1 C.pr.civ., fata de culpa procesuala a paratului, acesta va fi obligata la plata către reclamanta a sumei de 2500 lei reprezen tând onorariu avocat-f 95 vol. IV.

PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite în parte acţiunea formulată de reclamanta P___ M_______ I_____ , CNP: xxxxxxxxxxxxx, cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură la cab. av. M_____ C______ P_____, cu sediul în Bucureşti, _____________________. 2, ______________, _____________, sector 3, în contradictoriu cu pârâtul M_________ Public – Parchetul de pe Lângă C_____ de A___ Bucureşti , cu sediul în Bucureşti, ______________________, sector 5.

Anulează în parte decizia de sancţionare disciplinară nr 40/14.02.2018, in ceea ce o priveşte pe reclamanta P___ M_______ I_____

Anulează decizia nr 45/15.02.2018 prin care s-a dispus eliberarea din funcţia de grefier a reclamantei.

Dispune reintegrarea reclamantei în postul deţinut anterior aplicării sancţiunii.

Înlocuieşte sancţiunea excluderii din profesie cu sancţiunea reducerii cu 15% a salariului pe o durată de 3 luni.

Obliga paratul la plata unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate şi recalculate şi cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat reclamanta de la data excluderii din profesie până la data reintegrării efective, cu aplicarea reducerii stabilite prin prezenta hotărâre.

Obligă pârâtul la plata sumei de 2500 lei, cu titlu de cheltuieli de judecata, onorariu de avocat.

Cu a___ in 10 zile de la comunicare, care se va depune la Tribunalul Bucureşti – Secţia a VIII-a.

Pronunţată azi, 06.12.2018, soluţia fiind pusa la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei.”

Publicată pe www.rolii.ro.

Avocat Gherasim Andrei-Gheorghe

Titular Cabinet de Avocat ”Gherasim Andrei-Gheorghe” – specializat litigii de muncă și asigurări sociale