În temeiul Legii nr. 52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri, modificată și completată prin O.U.G. nr. 114/2018, începând cu data de 01.01.2019 zilierii pot presta muncă doar în anumite condiții.
1. Înțelesul unor termeni
Zilierul este persoana fizică, cetăţean român sau străin, ce are capacitate de muncă şi care desfăşoară activităţi necalificate cu caracter ocazional, pentru un beneficiar, contra unei remuneraţii. Pot desfăşura activităţi necalificate cu caracter ocazional şi cetăţenii altor state sau apatrizii care au domiciliul sau, după caz, reşedinţa în România, în condiţiile legislaţiei române.
Beneficiarul de lucrări, denumit în continuare beneficiar, este persoana juridică, persoana fizică autorizată, întreprinderea individuală, întreprinderea familială, pentru care zilierul desfăşoară activităţi necalificate cu caracter ocazional. Instituţiile publice nu au calitatea de beneficiari în sensul prevăzut de Legea nr. 52/2011, cu excepţia:
– serviciilor de gospodărire comunală gestionate direct de consiliile locale şi a grădinilor botanice din subordinea universităţilor, pentru activităţile prevăzute la art. 13 alin. (1) lit. l), m) şi o) din Lege;
– unităţilor din subordinea Ministerului Tineretului şi Sportului pentru domeniile prevăzute la art. 13 alin. (1) lit. p)-s) din Lege;
– Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti” şi institutelor, centrelor şi staţiunilor de cercetare-dezvoltare aflate în subordinea sa, a Institutului de Stat pentru Testarea şi înregistrarea Soiurilor aflat în subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, precum şi a oficiilor de studii pedologice şi agrochimice judeţene, pentru domeniile prevăzute la art. 13 alin. (1) lit. a)-c) din Lege;
– instituţiilor publice autorizate să efectueze cercetări arheologice, conform normelor existente în domeniu, respectiv universităţi, institute de cercetare, instituţii cu profil muzeal, pentru domeniul prevăzut la art. 13 alin. (1) lit. k) din Lege.
Registrul de evidenţă a zilierilor, denumit în continuare Registru, este registrul cu regim special, întocmit de către beneficiar pentru aţine evidenţa zilnică a zilierilor;
Activităţi cu caracter ocazional sunt activităţile care se desfăşoară în mod întâmplător, sporadic sau accidental, care nu au caracter permanent.
2. Domeniile de activitate în care poate fi folosită munca zilierilor
Dacă până la data de 01 ianuarie 2019, în temeiul Legii nr. 52/2011 putea fi folosită munca zilierilor în următoarele domenii de activitate:
a) agricultură, vânătoare şi servicii anexe – diviziunea 01;
b) silvicultură, cu excepţia exploatări forestiere-diviziunea 02;
c) pescuit şi acvacultura – diviziunea 03;
d) colectarea, tratarea şi eliminarea deşeurilor nepericuloase – clasa 3821 şi clasa 3811;
e) recuperarea materialelor – grupa 383;
f) comerţ cu ridicata al produselor agricole brute şi al animalelor vii – grupa 462;
g) activităţi de organizare a expoziţiilor, târgurilor şi congreselor-grupa 823;
h) publicitate – grupa 731;
i) activităţi de interpretare artistică – spectacole – clasa 9001, activităţi-suport pentru interpretarea artistică – spectacole – clasa 9002 şi activităţi de gestionare a sălilor de spectacole – clasa 9004;
j) activităţi de cercetare-dezvoltare în biotehnologie – clasa 7211, activităţi de cercetare-dezvoltare în alte ştiinţe naturale şi inginerie – clasa 7219;
k) activităţi de cercetare-dezvoltare în ştiinţe sociale şi umaniste – clasa 7220 (săpături arheologice);
l) activităţi de întreţinere peisagistică – plantarea, îngrijirea şi întreţinerea de parcuri şi grădini, cu excepţia facilităţii de locuit particulare – clasa 8130;
m) creşterea materialului săditor – creşterea plantelor ornamentale, inclusiv gazon pentru transplantare, operaţiuni de îngrijire/curăţare a pomilor, activităţi ale pepinierelor, cu excepţia celor pentru arbori de pădure – clasa 0130;
n) activităţi ale grădinilor zoologice, botanice şi ale rezervaţiilor naturale – clasa 9140;
o) creşterea şi reproducţia animalelor semidomesticite şi a altor animale – clasa 0149;
p) hoteluri şi alte facilităţi de cazare – diviziunea 55; hoteluri şi alte facilităţi de cazare similare – clasa 5510; facilităţi de cazare pentru vacanţe şi perioade de scurtă durată – clasa 5520 – tabere de copii, organizate de Ministerul Tineretului şi Sportului, direct sau prin unităţile din subordinea acestuia;
q) facilităţi de cazare pentru vacanţe şi perioade de scurtă durată – clasa 5520 – cabane;
r) activităţi ale bazelor sportive – clasa 9311;
s) activităţi ale cluburilor sportive – clasa 9312;
ş) activităţi de alimentaţie (catering) pentru evenimente – diviziunea 5621.
t) restaurante – clasa 5610;
ţ) alte activităţi de alimentaţie n.c.a. – 5629;
u) baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor – clasa 5630.
Cu titlu de noutate, începând cu luna ianuarie 2019, O.U.G. nr. 114/2018 a restrâns domeniile de activitate în care putea fi folosită munca prestată de zilieri.
Astfel, din luna ianuarie 2019 munca necalificată cu caracter ocazional se poate presta în următoarele domenii prevăzute în Clasificarea activităţilor din economia naţională, actualizată:
a) agricultură, vânătoare şi servicii anexe – diviziunea 01;
b) silvicultură, cu excepţia exploatări forestiere – diviziunea 02;
c) pescuit şi acvacultură – diviziunea 03;
Activităţile de manipulare mărfuri şi activităţile de curăţenie şi întreţinere se prestează numai în domeniile de activitate prevăzute la lit. a)-c).
3. Raporturile de muncă dintre zilier și beneficiar
Prin derogare de la prevederile Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 52/2011 reglementează modul în care zilierii pot desfăşura activităţi necalificate cu caracter ocazional, sub forma raporturilor de muncă.
Raportul de muncă dintre zilier şi beneficiar se stabileşte prin acordul de voinţă al părţilor, fără încheierea, în formă scrisă, a unui contract individual de muncă.
O persoană poate desfăşura activităţi ca zilier numai dacă a împlinit vârsta de cel puţin 16 ani. Cu titlu excepțional, minorii cu vârsta cuprinsă între 15 şi 16 ani pot desfăşura activitate ca zilieri numai cu acordul părinţilor sau al reprezentanţilor legali.
Lucrătorii minori, respectiv minorii în vârstă de cel puţin 15 ani şi de cel mult 18 ani desfăşoară, ca zilieri, numai activităţi potrivite cu dezvoltarea lor fizică şi cu aptitudinile de care dau dovadă, dacă astfel nu le sunt încălcate dreptul la dezvoltare fizică, mentală, spirituală, morală şi socială, dreptul la educaţie, şi nu le este periclitată starea de sănătate.
4. Desfăşurarea activităţilor de către zilieri
Durata activităţii ocazionale care poate fi exercitată de zilieri este de minimum o zi, corespunzător cu 8 ore de muncă.
Durata zilnică de executare a activităţii unui zilier nu poate depăşi 12 ore. Zilierul minor care are capacitatea de muncă va putea lucra 6 ore pe zi, dar nu mai mult de 30 de ore pe săptămână. Zilierul minor nu va efectua activitate în timpul nopţii. Chiar dacă părţile convin un număr mai mic de ore de activitate, plata zilierului se va face pentru echivalentul a cel puţin 8 ore de muncă.
Zilierul minor poate presta activităţi necalificate cu caracter ocazional la împlinirea vârstei de 16 ani. Prin excepţie, minorul cu vârsta cuprinsă între 15 şi 16 ani poate presta activităţi necalificate cu caracter ocazional numai cu acordul părinţilor sau al reprezentanţilor legali, pentru activităţi potrivite cu dezvoltarea fizică, aptitudinile şi cunoştinţele sale, dacă astfel nu îi sunt periclitate dezvoltarea şi sănătatea personală.
Niciun zilier nu poate presta activităţi pentru acelaşi beneficiar pe o perioadă mai lungă de 90 de zile cumulate pe durata unui an calendaristic, cu excepţia zilierilor care prestează activităţi în domeniul creşterii animalelor în sistem extensiv prin păşunatul sezonier al ovinelor, bovinelor, cabalinelor, activităţi sezoniere în cadrul grădinilor botanice aflate în subordinea universităţilor acreditate, precum şi în domeniul viticol; în cazul acestora, perioada nu poate depăşi 180 de zile cumulate pe durata unui an calendaristic. Prin excepţie, zilierii care ocupă un loc de muncă în urma intermedierii realizate de o agenţie acreditată potrivit legii, pot presta activităţi pentru acelaşi beneficiar pe o perioadă de maximum 180 de zile cumulate pe durata unui an calendaristic.
Beneficiarul nu poate utiliza zilieri pentru desfăşurarea unor activităţi în beneficiul unui terţ.
Cu titlu de noutate, prin O.U.G. nr. 114/2018 s-a stabilit că o persoană nu poate presta activităţi în regim zilier mai mult de 120 de zile în decursul unui an calendaristic, indiferent de numărul de beneficiari, cu excepţia zilierilor care prestează activităţi în domeniul creşterii animalelor în sistem extensiv prin păşunatul sezonier al ovinelor, bovinelor, cabalinelor, activităţi sezoniere în cadrul grădinilor botanice aflate în subordinea universităţilor acreditate, precum şi în domeniul viticol, pentru care perioada poate fi de 180 de zile în decursul unui an calendaristic.
Beneficiarul nu poate utiliza o persoană mai mult de 25 de zile calendaristice în mod continuu în activităţile de tip zilier. Dacă activitatea depusă de zilier necesită o perioadă mai mare de 25 zile arătată mai sus, acesta poate fi utilizat pe bază de contract de muncă pe perioadă determinată.
5. Drepturile și obligațiile beneficiarului de lucrări:
Beneficiarul are următoarele drepturi:
a) să stabilească activităţile pe care urmează să le desfăşoare zilierul, locul executării activităţii şi durata acesteia;
b) să exercite controlul asupra modului de îndeplinire a lucrărilor.
Beneficiarul are următoarele obligaţii:
a) să înfiinţeze Registrul de evidenţă a zilierilor conform modelului prevăzut în anexa nr. 1 la Legea nr. 52/2011. Registrele de evidenţă a zilierilor se păstrează la sediul beneficiarului şi/sau la punctele de lucru, după caz;
b) să completeze Registrul de evidenţă a zilierilor, înainte de începerea activităţii, conform instrucţiunilor prevăzute în anexa nr. 2 din lege;
c) să prezinte Registrul de evidenţă a zilierilor organelor de control abilitate;
d) să asigure informarea zilierului cu privire la activitatea pe care urmează să o presteze, precum şi cu privire la drepturile şi obligaţiile sale;
e) să plătească zilierului remuneraţia cuvenită, prin orice mijloc de plată admis de lege, la sfârşitul fiecărei zile; plata remuneraţiei se poate realiza cel mai târziu la sfârşitul săptămânii sau al perioadei de desfăşurare a activităţii, respectiv lunar, în situaţia în care perioada de desfăşurare a activităţii depăşeşte 30 de zile, numai cu acordul exprimat în scris de către zilier şi beneficiar; modalitatea de plată electronică şi aspectele care privesc plata remuneraţiei se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a legii.
În domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, beneficiarul are următoarele obligaţii:
a) să asigure securitatea şi sănătatea în muncă a zilierilor;
b) să asigure instruirea zilierului, înainte de începerea activităţii şi/sau la schimbarea locului de muncă, cu privire la pericolele la care poate fi expus şi la măsurile de prevenire şi protecţie pe care trebuie să le respecte;
c) să solicite zilierilor asumarea pe propria răspundere, prin semnătură, că starea sănătăţii le permite desfăşurarea activităţilor repartizate de beneficiar;
d) să pună la dispoziţie zilierilor echipamente de muncă adecvate, care nu pun în pericol securitatea şi sănătatea acestora;
e) să asigure, în mod gratuit, echipamente individuale de protecţie adecvate activităţii desfăşurate de zilieri;
f) să comunice de îndată, către inspectoratul teritorial de muncă pe raza căruia s-a produs, orice eveniment în care au fost implicaţi zilieri;
g) să înregistreze accidentele de muncă suferite de zilieri în timpul activităţii; modalitatea de înregistrare se stabileşte prin normele metodologice de aplicare a legii.
Cercetarea evenimentului în care au fost implicaţi zilieri se realizează de către inspectoratul teritorial de muncă pe raza căruia acesta s-a produs.
6. Impozitele datorate pentru munca zilierilor
Plata impozitului pe venit datorat pentru activitatea prestată de zilier este în sarcina beneficiarului.
Cuantumul impozitului este de 10% calculat la remuneraţia brută şi se virează în conformitate cu prevederile Codului fiscal.
7. Evidența activității desfășurate de zilieri
Beneficiarul are obligaţia să înregistreze, în Registrul de evidenţă a zilierilor, în ordine cronologică, toţi zilierii cu care exercită activităţi cu caracter ocazional.
Registrul se întocmeşte zilnic, exceptând perioadele în care nu se apelează la serviciile zilierilor.
Pentru zilierii care prestează activităţi în domeniul creşterii animalelor în sistem extensiv prin păşunatul sezonier al ovinelor, bovinelor şi cabalinelor, Registrul de evidenţă a zilierilor se întocmeşte săptămânal.
Beneficiarul va înainta lunar, până cel târziu la data de 5 a fiecărei luni, către inspectoratul teritorial de muncă unde îşi are sediul, un extras al Registrului de evidenţă a zilierilor conţinând înregistrările din luna precedentă. Transmiterea extrasului se poate face şi pe suport electronic, după caz. Modelul registrului electronic de evidenţă a zilierilor şi modalitatea de completare se aprobă prin ordin al ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice.
- Sistemul de asigurări sociale pentru zilieri
Activitatea desfăşurată în condiţiile Legii nr. 52/2011 nu conferă zilierului calitatea de asigurat în sistemele de asigurări publice. Acesta se poate asigura, opţional, la sistemul public de pensii, sistemul asigurărilor sociale pentru şomaj şi la sistemul de asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale.
Pentru veniturile realizate din activitatea prestată de zilieri nu se datorează contribuţiile sociale obligatorii nici de către zilier, nici de către beneficiar.
În situaţia producerii unui eveniment care are ca urmare accidentarea/decesul zilierului, beneficiarul este obligat să asigure cheltuielile necesare îngrijirilor medicale/înmormântării din fonduri proprii, în cazul în care evenimentul s-a produs din vina beneficiarului.
- Plata muncii prestate de zilieri
Pentru activitatea executată, zilierul are dreptul la o remuneraţie al cărei cuantum se stabileşte prin negociere directă între părţi.
Cuantumul remuneraţiei brute orare stabilite de părţi nu poate fi mai mic decât valoarea/oră a salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată şi se acordă la sfârşitul fiecărei zile de lucru sau la sfârşitul săptămânii, înainte de semnarea în Registru de către zilier şi beneficiar.
Dovada plăţii remuneraţiei se face prin semnătura zilierului în Registru.
- Obligațiile zilierului în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă
Zilierii au următoarele obligaţii în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă:
a) să îşi însuşească şi să respecte măsurile de prevenire şi protecţie stabilite de beneficiar;
b) să utilizeze corect echipamentele de muncă puse la dispoziţie de către beneficiar;
c) să utilizeze corect echipamentul individual de protecţie acordat şi, după utilizare, să îl înapoieze sau să îl pună la locul destinat pentru păstrare;
d) să nu procedeze la scoaterea din funcţiune, la modificarea, schimbarea sau înlăturarea arbitrară a dispozitivelor de securitate proprii ale echipamentelor de muncă;
e) să comunice imediat beneficiarului orice situaţie de muncă despre care au motive întemeiate să o considere un pericol pentru securitatea şi sănătatea zilierilor;
f) să pună la dispoziţia inspectorilor de muncă informaţiile şi documentele solicitate cu ocazia controlului.
Beneficiarul care foloseşte minori în vârstă de cel puţin 15 ani şi de cel mult 18 ani pentru desfăşurarea de activităţi necalificate cu caracter ocazional are obligaţia de a respecta toate dispoziţiile legale privitoare la protecţia minorilor la locul de muncă.
- Intermedierea între cererea şi oferta de muncă zilieră
Intermedierea între cererea şi oferta de muncă zilieră este activitatea prin care se realizează punerea în legătură a beneficiarilor cu zilierii, în vederea stabilirii, în conformitate cu prevederile legii, de raporturi de muncă.
Activitatea de intermediere între cererea şi oferta de muncă zilieră se realizează, pe teritoriul României, pe baza cererilor formulate de persoanele interesate să desfăşoare activităţi ca zilieri şi de persoanele interesate să beneficieze de munca unui zilier, de către agenţiile de intermediere acreditate potrivit Criteriilor şi procedurii de acreditare a agenţiilor de intermediere între cererea şi oferta de muncă zilieră, procedurii de acreditare şi notificare, suspendare şi retragere a acreditării, respectiv a dreptului de a presta servicii de intermediere între cererea şi oferta de muncă zilieră şi obligaţiile agenţiilor de intermediere între cererea şi oferta de muncă zilieră acreditate, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
Agenţiile de intermediere între cererea şi oferta de muncă zilieră pot fi:
a) societăţi înfiinţate pe teritoriul României în condiţiile Legii societăţilor nr. 31/1990, care au ca obiect de activitate – Activităţi ale agenţiilor de plasare a forţei de muncă – cod CAEN 7810;
b) societăţi înfiinţate în alte state membre ale Uniunii Europene sau în Spaţiul Economic European, în baza legislaţiei statului de origine, care au fost supuse sau nu, după caz, unei condiţii de acreditare sau autorizare pentru prestarea de servicii de intermediere a muncii în statul respectiv şi care se stabilesc cu caracter permanent în România, în condiţiile Legii nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sau prestează transfrontalier astfel de servicii pe teritoriul României, cu caracter temporar sau ocazional.
Societăţile înfiinţate în alte state membre ale Uniunii Europene sau în Spaţiul Economic European, pentru care, pentru prestarea de servicii de intermediere a muncii, în baza legislaţiei statului de origine nu a fost necesară obţinerea unei acreditări sau autorizări, nefiind astfel supuse unor condiţii de acreditare sau autorizare, în cazul prestării în România de activităţi de intermediere între cererea şi oferta de muncă zilieră, se supun acreditării în condiţiile hotărârii Guvernului ca şi societăţile din România, cu excepţia celor care intenţionează să presteze transfrontalier astfel de servicii pe teritoriul României, cu caracter temporar sau ocazional, şi care în cazul prestării activităţii lor în România se supun procedurii de notificare.
Nu se supun acreditării în condiţiile hotărârii Guvernului prevăzute la art. 132 societăţile înfiinţate în alte state membre ale Uniunii Europene sau în Spaţiul Economic European, în baza legislaţiei statului de origine, care au fost supuse unei astfel de condiţii de acreditare sau autorizare în statul de origine sau de provenienţă.
Furnizorii de servicii de intermediere a muncii acreditaţi sau care au îndeplinit obligaţia de notificare a agenţiei pentru ocuparea forţei de muncă judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, în condiţiile prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 277/2002 privind aprobarea Criteriilor de acreditare a furnizorilor de servicii specializate pentru stimularea ocupării forţei de muncă pot presta servicii de intermediere între cererea şi oferta de muncă zilieră din România, pe teritoriul României, fără a se supune acreditării potrivit hotărârii Guvernului, în condiţiile în care, anterior, notifică agenţia pentru ocuparea forţei de muncă judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti cu privire la prestarea acestor servicii şi dreptul de a presta servicii de intermediere a muncii nu a fost suspendat sau retras, conform prevederilor legale.
Agenţiile de intermediere nu percep nicio taxă persoanelor fizice care doresc să desfăşoare activităţi în condiţiile legii în schimbul demersurilor în vederea recrutării acestora de către beneficiar.
- Răspunderea contravenţională
Următoarele fapte săvârşite de beneficiar şi zilier constituie contravenţii şi se sancţionează după cum urmează:
a) încălcarea dispozițiilor art. 11 alin. (2) din Legea nr. 52/2011 referitoare la stabilirea cuantumului remunerației brute orare cuvenite zilierului și plata acesteia, se sancționează cu amendă de 10.000 lei;
b) încălcarea prevederilor art. 5 alin. (2) lit. a)-d), art. 5 alin. (3) lit. e)-g) şi art. 8 alin. (1) şi (2) din Lege, cu amendă de 6.000 lei;
c) încălcarea prevederilor art. 5 alin. (2) lit. e), constând în lipsa acordului pe care zilierul şi beneficiarul trebuie să-l exprime în scris pentru ca plata remuneraţiei să se realizeze cel mai târziu la sfârşitul săptămânii sau al perioadei de desfăşurare a activităţii, se sancţionează cu amendă de la 1.000 la 5.000 lei;
d) încălcarea prevederilor art. 7 referitoare la plata impozitului pentru venitul brut realizat de zilier, cu amendă de 20.000 lei şi interzicerea utilizării zilierilor pe toată durata de existenţă a beneficiarului;
e) beneficiarul care foloseşte zilieri pentru alte activităţi decât cele expres reglementate de lege se sancţionează cu amendă de la 10.000 la 20.000 lei;
f) beneficiarul care foloseşte zilieri pentru desfăşurarea de activităţi necalificate cu caracter ocazional fără respectarea dispoziţiilor art. 4 se sancţionează cu amendă de 6.000 lei.
g) furnizarea, fără acreditarea sau notificarea prevăzută de lege, după caz, de servicii de intermediere între cererea şi oferta de muncă zilieră, se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei;
h) necomunicarea datelor, informaţiilor, precum şi neprezentarea tuturor înscrisurilor şi oricăror altor date sau documente solicitate de agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, necesare în vederea îndeplinirii atribuţiilor care le revin şi care au legătură cu controlul efectuat, se sancţionează cu amendă de la 3.000 lei la 5.000 lei.
i) nerespectarea de către zilier a prevederilor art. 4 alin. (6) se sancţionează cu amendă de la 500 lei la 2.000 lei. (Contravenție introdusă prin O.U.G. nr. 114/2018)
Prevederile de mai sus se completează cu dispoziţiile O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
Dispoziție introdusă prin O.U.G. nr. 114/2018 – Contravenientul poate achita, pe loc sau în termen de cel mult 15 zile de la data înmânării procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din minimul amenzii prevăzute mai sus, agentul constatator făcând menţiune despre această posibilitate în procesul verbal.
Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 14 alin. (1) lit. a), b), e) şi f) din Lege se realizează de către inspectorii de muncă.
Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii prevăzute la art. 14 alin. (1) lit. d) din Lege se realizează de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală.
Constatarea şi sancţionarea contravenţiilor prevăzute la art. 14 alin. (1) lit. g) şi h) din Lege se realizează de organele de control ale agenţiilor pentru ocuparea forţei de muncă judeţene, precum şi a municipiului Bucureşti.
- Competența soluționării litigiilor dintre zilier și beneficiar
În cazul în care litigiile dintre beneficiar şi zilier se pot fi rezolvate pe cale amiabilă, acestea se soluţionează de către judecătoria competentă în a cărei rază teritorială se află locul desfăşurării activităţii zilierului.
Avocat Gherasim Andrei-Gheorghe
Titular Cabinet de Avocat ”Gherasim Andrei-Gheorghe” – specializat litigii de muncă și asigurări sociale