TRIBUNALUL BUCUREŞTI
SECŢIA A-VIII-A CONFLICTE DE MUNCĂ ŞI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINŢA CIVILĂ NR. 2427
ŞEDINŢA PUBLICĂ DIN DATA 21.03.2018
TRIBUNALUL CONSTITUIT DIN:
P_________: GHEO RGHE C_____ L______
ASISTENT JUDICIAR: V_____ J____
ASISTENT JUDICIAR: S___ C_____ A_______
GREFIER: M______ M_____ I_____
Pe rol soluţionarea cauzei civile formulată de reclamantul D______ M____ , în contradictoriu cu pârâtele _______________________ _________________ C_____ SRL şi __________________________ V____ C___________ având ca obiect „reconstituire vechime”.
La apelul nominal făcut în şedinţă publică, la ordine, se prezintă reclamantul personal şi asistat de apărător ales A_____ D______, cu împuternicire aflată al fila 5 din dosarul cauzei, lipsă fiind pârâtele.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă conform art. 121 alin. 2 din Regulamentul de Ordine Interioară al Instanţelor Judecătoreşti prin care învederează instanţei obiectul cauzei, părţile şi legalitatea îndeplinirii procedurii de citare, precum şi faptul că prezenta cauză se află la primul termen de judecată, după care,
Tribunalul pune în discuţia părţilor prezente competenţa instanţ ei.
Reclamantul, prin apărător ales, apreciază că Tribunalul Bucureşti este competent să soluţioneze prezenta cauză.
Tribunalul, în conformitate cu dispoziţiile art. 131 alin. 1 Cod de procedură civilă (NCPC) potrivit cărora „ la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate în faţa primei instanţe, judecătorul este obligat, din oficiu, să verifice şi să stabilească dacă instanţa sesizată este competentă general, material şi teritorial să judece pricina, consemnând în cuprinsul încheierii de şedinţă temeiurile de drept pentru care constată competenţa instanţei sesizate” , având în vedere dispoziţiile prevăzute de art. 132Cod de procedură civilă (NCPC), art. 269 din Codul Muncii, republicat, art. 208-210 din Legea nr. 62/2011 şi dispoziţiile art. 95 pct. 1 din Codul de procedură civilă (NCPC), faţă de faptul că reclamantul are domiciliul în Bucureşti, conform menţiunilor din cuprinsul cererii de chemare în judecată, consideră că litigiul este de competenţa generala a instanţelor judecătoreşti iar material şi teritorial consideră litigiul de competenţa Tribunalului Bucureşti – Secţia a VIII-a Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale.
Tribunalul pune în discuţia părţilor prezente durata necesară pentru cercetarea procesului.
Reclamantul, prin apărător ales, estimează la 3 luni durata necesară pentru cercetarea procesului.
Tribunalul, în conformitate cu dispoziţiile art. 238Cod de procedură civilă (NCPC) potrivit căruia „ La primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate, judecătorul, după ascultarea părţilor, va estima durata necesară pentru cercetarea procesului, ţinând cont de împrejurările cauzei, astfel încât procesul să fie soluţionat într-un termen optim şi previzibil. Durata astfel estimată va fi consemnată în încheiere” şi potrivit Hotărârii nr. 5 din 15.02.2013 a Colegiului de Conducere al Tribunalului Bucureşti,estimează ca durata necesară pentru cercetarea procesului de 3 luni.
Nefiind cereri prealabile de formulat sau excepţii de invocat, instanţa acordă cuvântul pe aspectu l propunerii de probe.
Reclamantul, prin apărător ales, solicită administrarea probei cu expertiză de specialitate pentru a se stabili vechimea în muncă a acestuia corespunzătoare perioadei indicate în acţiunea introductivă de instanţă (reconstituirea vechimii în muncă), precum şi administrarea probei cu înscrisuri.
Tribunalul, în temeiul art. 258Cod Procedura Civila, încuviinţează reclamantului, asistat de apărător, proba cu înscrisurile de la dosarul cauzei, apreciind-o ca fiind admisibilă şi putând duce la soluţionarea procesului.
Tribunalul, în privinţa solicitării de administrare a probei cu expertiză de specialitate, având în vedere obiectul prezentei cauzei, precum şi înscrisurile de la dosar, apreciază că nu este utilă administrarea probei cu expertiză, având ca obiectiv reconstituirea vechimii corespunzătoare perioadei indicate în acţiunea introductivă de instanţă. Pentru considerentele anterior enunţate respinge solicitarea reclamantului de administrare a probei cu expertiză, ca neîntemeiată.
În temeiul dispoziţiilor art. 244 alineatul 1 din Codul de procedură civilă instanţa declară cercetarea procesului încheiată si nemaifiind alte cereri de formulat şi nici alte incidente de soluţionat, în temeiul dispoziţiilor art. 392 din Codul de procedură civilă, instanţa declară deschise dezbaterile asupra fondului cauzei şi acordă cuvântul părţii prezente în vederea susţinerii cererilor şi apărărilor formulate în proces.
Reclamantul, prin apărător ales, solicită admiterea acţiunii, stabilirea perioadei de vechime în muncă a acestuia conform Cărţii de Muncă pentru perioada 1963-1973. Precizează că nu solicită cheltuieli de judecată.
În temeiul dispoziţiilor art. 394 alineatul 1 din Codul de procedură civilă, Tribunalul declară închise dezbaterile şi rămâne în pronunţare asupra fondului cauzei.
TRIBUNALUL
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti Secţia a VIII a Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale sub nr.XXXXXXXXXXXX, reclamantul D______ M____ a solicitat în contradictoriu cu pârâtele S C R___________ SA PRIN ________________ C_____ SRL şi __________________________ V____ C___________ pronunţarea unei hotărâri prin care instanţa să oblige pârâtele să reconstituie vechimea în muncă şi veniturile tarifare obţinute în perioada 04.07.xxxxxxxxxxxxxx73.
În motivare, a arătat că are colegi care şi-au desfăşurat activitatea în aceleaşi condiţii şi locuri de muncă şi la momentul depunerii dosarelor de pensionare, li s-au făcut menţiunile corespunzătoare în carnetele de muncă.
A mai arătat faptul că în urma verificării datelor menţionate în carnetul de muncă şi în certificatul nr.153 din 07.10.2016, nu se regăsesc veniturile realizate pentru mai multe luni în perioada 15.07.xxxxxxxxxxxxx67 şi 04.07.xxxxxxxxxxxxx73.
În drept, au fost invocate preve derile art.279Codul Muncii.
În susţinere, a depus înscrisuri, în copie certificată pentru conformitate (filele 6-15)
Legal citată, pârâta ______________ C_____ SRL a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată susţinând în esenţă faptul că în calitate de operator economic autorizat pentru prestarea serviciilor de arhivare, poate să elibereze doar adeverinţe care să ateste situaţiile rezultate din documentele deţinute în depozitul arhivă. Or, a eliberat reclamantului adeverinţe conform celor rezultate din documentele preluate de la ___________________________., acestea nefiind predate pe bază de proces verbal.
În cauză, Tribunalul a încuviinţat şi administrat proba cu înscrisuri.
Analizând ansamblul materialului probator administrat în cauză, Tribunalul reţine următoarele:
Potrivit art.6 alin.3 din Decretul nr.92/1976 privind carnetul de muncă, cu modificările ulterioare,” p ersonalul insarcinat cu intocmirea si completarea carnetului de munca este obligat sa efectueze inscrierile la termenele prevazute in alineatele precedente, sa le certifice prin semnatura si prin aplicarea parafei cu numele si functia detinuta, la locul prevazut in formularul carnetului de munca si sa pastreze carnetele in bune conditii. In caz de schimbare a acestui personal, predarea carnetelor de munca se va face pe baza de proces-verbal, fiind descarcat de pastrarea si evidenta acestora numai dupa aprobarea procesului verbal de catre conducatorul unitatii sau de persoana delegata de conducerea uni tatii. „
De asemenea,
art. 15 din acelaşi act normativ prevedea faptul că ” – (1) Reconstituirea se face de comisii care functioneaza pe linga comitetul executiv al consiliului popular judetean sau de sector in municipiul Bucuresti. Comisia de reconstituire a vechimii in munca este compusa din cite un delegat al Oficiului raporturi de munca, al Oficiului de pensii, ambii din cadrul Directiei pentru probleme de munca si ocrotiri sociale judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, precum si un delegat al consiliului sindical local. Fiecare dintre membrii comisiei va avea cite un supleant.
(2) Desemnarea presedintelui comisiei, a membrilor si a secretarului care asigura lucrarile de secretariat precum si a supleantilor acestora, se va face prin decizia comitetului executiv al consiliului popular judetean sau de sector in municipiul Bucuresti.”
(3) Comisia lucreaza valabil in prezenta tuturor membrilor sai si hotaraste cu majoritate de voturi.
Art. 17 din acelaşi act menţiona că „ – (1) Dupa efectuarea probatoriilor, comisia consemneaza intr-un proces-verbal de reconstituire a vechimii in munca, semnat de catre toti membrii, concluzia in legatura cu fiecare din situatiile aratate la art. 14 (1), ce s-au cerut a fi stabilite, cu indicarea perioadei si a unitatii unde s-a desfasurat munca, mentionindu-se inscrisurile prezentate, din care a rezultat ca _____________________ un raport de munca si ca persoanele care au fost audiate au lucrat in aceeasi perioada in unitate cu persoana care a solicitat reconstituirea.
(2) Impotriva procesului-verbal al comisiei, solicitantul sau unitatea unde lucreaza acesta se va putea adresa, cu plingere, judecatoriei in a carei raza teritoriala functioneaza comisia, in termen de 15 zile de la comunicare, hotarirea judecatoriei fiind definitiva.
(3) Perioada de vechime in munca si celelalte situatii reconstituite se vor inregistra in carnetul de munca pe baza procesului-verbal al comisiei, ramas definitiv, sau a hotaririi judecatoresti. „
Acest act normativ a fost abrogat începând cu data de 01.01.2011, astfel cum reiese din dispoziţiile art.281 alin.3 Codul Muncii. Totodată, legiuitorul a prevăzut prin art.279 alin.3 Codul Muncii, că angajatorii care păstrează şi completează carnetele de muncă le vor elibera titularilor eşalonat, până la data de 30.06.2011, pe bază de proces verbal individual de predare-primire.
Prin urmare, începând cu data de 01.01.2011, datele privind evidenta muncii prestate salariati in baza unui contract individual de munca nu se mai inscriu in carnetele de munca, evidenţa muncii realizându-se electronic prin intermediul registrului general de evidenţă a salariaţilor în concordanţă cu prevederile H.G. nr.161/2006, cu modificările şi completările ulterioare.
Totodată, p otrivit art. 279Codul Muncii „ (1) Vechimea în muncă stabilită până la data de 31 decembrie 2010 se probează cu carnetul de muncă.
(2) După data abrogării Decretului nr. 92/1976 privind carnetul de muncă, cu modificările ulterioare, vechimea în muncă stabilită până la data de 31 decembrie 2010 se reconstituie, la cererea persoanei care nu posedă carnet de muncă, de către instanţa judecătorească competentă să soluţioneze conflictele de muncă, pe baza înscrisurilor sau a altor probe din care să rezulte existenţa raporturilor de muncă. Cererile de reconstituire formulate anterior datei abrogării Decretului nr. 92/1976 , cu modificările ulterioare, se vor soluţiona potrivit dispoziţiilor acestui act normativ.
(3) Angajatorii care păstrează şi completează carnetele de muncă le vor elibera titularilor în mod eşalonat, până la data de 30 iunie 2011, pe bază de proces-verbal individual de predare/primire.
(4) Inspectoratele teritoriale de muncă ce deţin carnetele de muncă ale salariaţilor le vor elibera până la data prevăzută la alin. (3), în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale.
(5) Anunţul privind pierderea carnetelor de muncă emise în temeiul Decretului nr. 92/1976 , cu modificările ulterioare, se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a. „
Or, în cauză, vechimea în muncă a reclamantului este probată prin carnetul de muncă _______.m nr.xxxxxx (filele 10-16) acesta fiind singurul înscris probator al vechimii în muncă stabilită până la data de 31 decembrie 2010.
Prin urmare, reclamantul nu se află în situaţia de a reconstitui vechimea în muncă pentru perioadele indicate în acţiune care sunt anterioare datei de 31.12.2010, câtă vreme acesta posedă un carnet de muncă completat în temeiul Decretului nr.92/1976, singurul înscris care, potrivit legii, poate atesta vechimea sa în muncă. Împrejurarea că acesta a descoperit că unele menţiuni din carnetul de muncă sunt incomplete nu poate constitui situaţia premisă a acţiunii în reconstituirea vechimii în muncă, aceasta din urmă putând fi promovată doar în absenţa existenţei carnetului de muncă. Reclamantul ar fi putut recurge la promovarea unei acţiuni în rectificarea menţiunilor înscrise în carnetul de muncă ori ar fi putut solicita angajatorului emiterea unei adeverinţe care să evidenţieze toate perioadele lucrate, inclusiv acelea nemenţionate în carnetul de muncă, neputând însă obţine reconstituirea vechimii în muncă în condiţiile în care carnetul de muncă reprezintă un înscris autentic care se bucură de prezumţia de autenticitate şi validitate iar menţiunile înscrise în act fac dovadă până la proba contrară.
Pentru toate aceste considerente, urmează a respinge acţiunea ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂŞTE
Respinge actiunea reclamantul D______ M____ – CNP xxxxxxxxxxxxx, domiciliat în Bucureşti, ___________________, ______________, ___________________________ procesual ales la C__. Av. A_____ D______, cu sediul în Jud. Prahova Ploieşti, _____________________, _____________, ____________, în contradictoriu cu pârâtele _______________________ ________________ C_____ SRL – CUI xxxxxxxx, cu sediul în Jud. Prahova, Mun. Ploieşti, ____________________ şi __________________________ V____ C___________, cu sediul în Jud. Prahova, Mun. Ploieşti com. V____ C___________, , _________________, ca neintemeiata.
Cu apel in 10 zile de ca comunicare, care se depune la Tribunalul Bucuresti – Sectia a VIII a Conflicte de Munca si Asigurari Sociale.
Pronuntata in sedinta publica azi, 21.03.2018.
P_________, Asistent judiciar, Asistent judiciar, Grefier,
G_______ C_____ V_____ J____ S___ C_____ A_______ M______ M_____ I_____
L______
Red. Jud. G. C. L. ___/___/2018.
______________________/___/2018.
Avocat Gherasim Andrei-Gheorghe
Titular Cabinet de Avocat ”Gherasim Andrei-Gheorghe”