TRIBUNALUL GORJ
SECŢIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 194/2020
Şedinţa publică din 16 Aprilie 2020
Completul compus din:
Preşedinte L____-M______ P______
Judecător D______ B______
Grefier F_____ Ş___
Pe rol fiind judecarea apelurilor declarate de apelant ul pârât BAC împotriva sentinţelor civile nr.1507/20.03.2020 şi nr.1561/03.04.2020, ambele pronunţate de Judecătoria T- J în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXX , în contradictoriu cu intimata reclamantă A C.
La apelul nominal făcut în şedinţa publică s-au prezentat avocat , pentru apelantul pârât BAC, şi intimata AC.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de şedinţă, după care:
Avocat xx , pentru apelantul pârât BAC, depune la dosarul cauzei împuternicirea avocaţială; chitanţa nr.42/25.03.2020 reprezentând dovada achitării onorariu lui de avocat în cuantum de xxx lei şi două chitanţe reprezentând dovada achit ării taxe lor de timbru aferente cererilor de apel şi copia că r ţii de identitate a apelantului.
Tribunalul acordă cuvântul pe cereri de probe :
Avocat XX , pentru apelantul pârât B A C , învederează instanţei că alte probe nu are de formulat decât înscrisurile depuse la dosar.
Intimata A C depune la dosar concluzii scrise şi învederează că alte probe nu are de formulat.
Tribunalul încuviinţează proba cu înscrisuri depuse de apelant până la acest moment, după care, având în vedere că nu mai sunt alte cereri de formulat sau probe de administrat, tribunalul declară încheiată cercetarea judecătorească în apel, declară deschise dezbaterile şi acordă cuvântul părţilor prezente.
Avocat XX , pentru apelantul BA C , solicită admiterea apelurilor, anularea sentinţelor şi, rejudecând , respingerea cererii de ordonanţă preşedinţială şi a cererii de completare dispozitiv.
Arată că potrivit art.155 alin.6 Cod de procedură civilă, citarea părţilor se face la domiciliu, la reşedinţă sau la locul de muncă, ori în raport de art.178Cod de procedură civilă solicită constatarea nulităţii actelor de procedură, întrucât apelantul nu a fost citat corect, astfel, s-a încălcat dreptul acestuia la apărare şi principiul contradictorialităţii, deoarece apelantul nu a avut posibilitatea de a-şi exprima un punct de vedere cu privire la cererea intimatei. Astfel, pentru acest motiv solicită anularea sentinţelor pronunţate de instanţa de fond.
De asemenea, mai arată că un alt motiv pentru care solicită admiterea apelului este acela că instanţa de fond nu a avut în vedere toată legislaţia în vigoare, nu a analizat sub acest aspect cererea de ordonanţă preşedinţială prin prisma dispoziţiilor art.997Cod de procedură civilă şi nici nu a avut în vedere ordonanţa specială cu privire la deplasarea cetăţenilor în străinătate, întrucât la nivel global există o pandemie, iar suplinirea acordului unui părinte pentru minor se acordă doar în situaţia în care are nevoie de asistenţă medicală, or, faptul că mama doreşte să-şi petreacă sărbătorile în străinătate, fără să ţină seama de Decretul de urgenţă, nu este un motiv întemeiat, motiv pentru care solicită admiterea apelului.
Cât priveşte împrejurarea invocată de reclamantă, că apelantul ar fi un tată rău, apreciază că excede cadrului procesual, însă susţine că apelantul nu a cunoscut faptul că trebuie să achite pensia de întreţinere de la data introducerii acţiunii, însă a contractat un credit şi a achitat toată suma la care a fost obligat prin sentinţa respectivă.
Totodată, apreciază că instanţa de fond a dat mai mult decât s-a cerut, întrucât prin cerere s-a cerut acordul apelantului pentru mamă de a însoţi minora , nu de deplasare a minorei în străinătate, astfel că solicită admiterea apelului şi cu privire la acest capăt de cerere.
Concluzionează prin admiterea apelului aşa cum a fost formulat, cu obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
Intimata A Csolicită respingerea apelurilor, menţinerea sentinţelor de fond ca legale şi temeinice, arătând că la momentul planificării plecării în străinătate cu minora pentru sărbătorile pascale nu exista această pandemie la nivel global. Susţine că va anula călătoria pentru binele minorei şi a l celorlalţi membri ai familiei , însă când va fi în siguranţă, probabil la vară, deoarece minora îşi doreşte să plece la fraţi i intimatei, nu ar dori ca minora să fie condiţionată de acordul tatălui pentru a-şi face paşaportul şi pentru a putea merge în străinătate, apreciind că pandemia va lua sfârşit, motiv pentru care solicită respingerea apelului. Cu privire la sumele de bani cheltuiţi şi pensia de întreţinere neachitată , există dosare pe rolul instanţei.
În replică, avocat XX susţine că singura neînţelegere cu privire la achitarea pensiei de întreţinere a fost data de la care apelantul a fost obligat să achite pensia, însă la acest moment este la zi cu plata pensiei de întreţinere. Mai arată că la momentul solicitării acordului tatălui de a pleca în străinătate există această stare de pandemie.
Intimata A C susţine că ar dori ca apelantul să-i dea acordul minorei să facă paşaportul pentru a putea pleca cu minora după ce se sfârşeşte această pandemie.
TRIBUNALUL
Asupra apelurilor de faţă:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei T-J sub nr.XXXXXXXXXXXXX, reclamanta A C, în contradictoriu cu pârâtul B A C, a solicitat instanţei ca prin sentinţa ce va pronunţa, pe cale de ordonanţă preşedinţială, să dispună suplinirea consimţământului pârâtului, pentru ca reclamanta să fie împuternicită în vederea întocmirii paşaportului pentru minora B AM, născută la data de 25.08.2009, cât şi pentru a călători, dus-întors, cu minora în perioada vacanţei şcolare de P în străinătate (Suedia), cu obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că a fost căsătorită cu pârâtul, căsătorie din care a rezultat minora B A M, născută la data de 25.08.2009, însă, datorită neînţelegerilor, au divorţat în anul 2012, iar minora a rămas să locuiască împreună cu ea, mama reclamantă, iar pârâtul a fost obligat la plata pensiei de întreţinere, pentru plata căreia reclamanta a apelat de câteva ori la organele penale, întrucât cu pârâtul nu s-a putut menţine o relaţie firească potrivit interesului superior al minorei.
Reclamanta a mai arătat că a încercat să aibă o legătură amiabilă cu pârâtul, pentru ca minora să nu simtă lipsa acestuia, dar de fiecare dată pârâtul a avut un comportament neadecvat şi a refuzat total să sprijine minora în creşterea şi dezvoltarea sa, reclamanta arătând totodată că se află în concediu de maternitate şi, împreună cu actualul său soţ, a hotărât să meargă o săptămână în vacanţă de P____ la sora sa în Suedia.
A mai arătat reclamanta că, pe considerentul că pârâtul îi va da acordul la notar pentru a se deplasa cu minora în străinătate şi se va prezenta personal la Serviciul de paşapoarte pentru a solicita emiterea paşaportului pentru minoră, a cumpărat şi biletele de călătorie, însă când a luat legătura cu pârâtul telefonic, acesta a refuzat-o şi i-a închis telefonul, menţionând totodată că i-a trimis şi mesaje în acest sens şi notificare pentru a se prezenta la notariat.
Consideră reclamanta că minora nu poate fi privată de dreptul de a-şi vizita rudele în străinătate, de a fi alături de ea în vacanţele pe care încearcă să le aibă cu familia, având în vedere faptul că nu poate să o lase singură cu părinţii săi pe perioada vacanţei, întrucât atât minorei, cât şi ei, i s-ar crea sentimentul de izolare, de nelinişte şi mai ales pentru minoră s-ar crea un sentiment de frustrare sau de suferinţă care este potrivnic unei dezvoltări şi creşteri armonioase.
Reclamanta apreciază că sunt îndeplinite dispoziţiile art. 997 C.p.civ., astfel încât instanţa de judecată poate ordona măsuri provizorii în cazuri grabnice, cum este cazul de faţă, menţionând că dreptul care s-ar putea păgubi prin întârziere îl reprezintă faptul că, neîndeplinind procedurile legale privind suplinirea consimţământului, ar conduce la pierderea contravalorii biletelor de transport şi a cheltuielilor efectuate în vederea vacanţei stabilite.
În temeiul art.997 alin 3 C.p.civ., reclamanta solicită ca executarea să se facă somaţie sau fără trecerea unui termen de la data comunicării hotărârii, având în vedere timpul scurt de îndeplinire a tuturor formalităţilor.
În drept, cererea a fost întemeiată pe disp. art.997 şi urm. C.p.civ.
Cererea a fost timbrată cu taxă de timbru în cuantum de 20 lei.
În dovedirea cererii, reclamanta a depus la dosar, în copii conforme cu originalul, cartea sa de identitate, biletul de avion, mesajul transmis pârâtului, certificatul de naştere al minorei, certificatul de căsătorie, sentinţa civilă nr.xxxxx/2012 pronunţată de Judecătoria Tg-J.
Pârâtul BA C nu a formulat întâmpinare în cauză.
Prin sentinţa civilă nr.1507 din 20.03.2020 pronunţată de Judecătoria T-J în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXX, s-a admis cererea de ordonanţă preşedinţială formulată de reclamanta A C, în contradictoriu cu pârâtul B AC; s-a dispus suplinirea acordului pârâtului în vederea deplasării minorei B______ A______-M____, născută la data de 25.08.2009, însoţită de mama sa, A______ C_______, în perioada 17.04.xxxxxxxxxxxxx20, pe ruta Bucureşti-Stockholm şi retur şi a fost obligat pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 720 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut următoarele:
Din relaţia de căsătorie a părţilor a rezultat minora B______ A______-M____, născută la data de 25.08.2009, căsătoria soţilor fiind desfăcută prin sentinţa civilă nr.xxxxx/17.12.2012 pronunţată de Judecătoria T-J în dosarul nr.xxxxx/318/2012.
Prin aceeaşi sentinţă, s-a dispus stabilirea locuinţei minorei la mamă, iar autoritatea părintească cu privire la minoră să fie exercitată în comun de către ambii părinţi.
Dispoziţiile art.997C.pr.civ., reglementează o procedură specială pentru admisibilitatea căreia trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiţii şi anume: aparenţa dreptului în favoarea reclamantului, caracterul provizoriu al măsurii, existenţa unor cazuri grabnice şi neprejudicierea fondului dreptului.
Pe calea ordonanţei preşedinţiale se pot lua doar măsuri provizorii, vremelnice, grabnice, necesare pentru păstrarea unui drept sau pentru prevenirea unei pagube iminente care nu poate fi înlăturată în alt mod.
Conform dispoziţiilor art.23 al. (2) din Legea nr.272/2004 R. deplasarea copiilor în străinătate se realizează cu respectarea prevederilor Legii nr.248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate, cu modificările şi completările ulterioare, iar conform art.31 alin. (3) din Legea nr. 248/2005 ieşirea din România a minorilor, în situaţia în care există neînţelegeri între părinţi cu privire la exprimarea acordului ori unul dintre părinţi se află în imposibilitatea de a-şi exprima voinţa, cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. 30 alin. (2) şi (3), se permite numai după soluţionarea neînţelegerilor de către instanţa de judecată, în condiţiile legii.
Prin intermediul probei cu înscrisuri, reclamanta a făcut dovada că a achiziţionat bilete de avion pentru perioada 17.04.xxxxxxxxxxxxx20, în vederea deplasării minorei şi a reclamantei pe ruta Bucureşti-Stockholm şi retur, la rudele sale din Suedia, dar şi a faptului că i-a solicitat în acest sens pârâtului să-şi dea acordul, necesar pentru deplasarea minorei, solicitare realizată de reclamantă atât prin intermediul sms-ului transmis pârâtului, conform înscrisului ataşat la fila 12 din dosar, dar şi prin invitarea acestuia la sediul notarului public S B, la data de 12.03.2020, ora 10, dată la care pârâtul nu s-a prezentat, aşa cum rezultă din încheierea de certificare nr. 4/12.03.2020, ataşată la dosarul cauzei.
Reclamanta a făcut dovada că a achitat contravaloarea biletelor de călătorie la data de 01.03.2020, astfel că, dat fiind faptul că la data prezentei sentinţe nu există o interdicţie instituită în sarcina cetăţenilor români să părăsească ţara, datorită stării de pericol generată de epidemia cu Convid 19, instanţa nu a identificat din actele dosarului un motiv pentru care pârâtul refuză să-şi dea acordul în vederea deplasării minorei B A_-M____, născută la data de 25.08.2009, însoţită de mama sa, A______ C_______, în perioada 17.04.xxxxxxxxxxxxx20, pe ruta Bucureşti-Stockholm şi retur.
Pentru considerentele expuse, s-a admis cererea de ordonanţă preşedinţială formulată de reclamanta A______ C_______ în contradictoriu cu pârâtul B______ Alin C_____, şi în consecinţă, s-a dispus suplinirea acordului pârâtului în vederea deplasării minorei B______ A______-M____, născută la data de 25.08.2009, însoţită de mama sa, A______ C_______, în perioada 17.04.xxxxxxxxxxxxx20, pe ruta Bucureşti-Stockholm şi retur.
De asemenea, reţinând culpa procesuală a pârâtului, instanţa văzând disp. art. 453 alin.1 coroborat cu disp. art. 451 alin.1 C. pr.civ., a obligat pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 720 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, din care: suma de 20 lei reprezentând taxă de timbru şi suma de 700 lei onorariu apărător.
La data de 24.03.2020 reclamanta a formulat cerere de completare dispozitiv, solicitând instanţei să se pronunţe şi asupra capătului de cerere privind suplinirea acordului pârâtului şi în vederea întocmirii paşaportului pentru minora B______ A______-M____, având în vedere că fără paşaport, minora nu poate să se deplaseze în afara ţării.
Prin sentinţa civilă nr.1561/03.04.2020 pronunţată în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXX, Judecătoria Tg-J__ a admis cererea formulată de reclamanta A______ C_______, în contradictoriu cu pârâtul B______ Alin C_____; a completat sentinţa civilă nr.1507/20.03.2020 pronunţată de Judecătoria Târgu-J__ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, în sensul că a suplinit acordul pârâtului cu privire la efectuarea demersurilor necesare de către reclamanta A______ C_______ la Serviciul Public Comunitar pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor din judeţul Gorj, în vederea emiterii paşaportului în favoarea minorei B______ A______-M____, născută la data de 25.08.2009.
Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a reţinut următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgu J__ sub nr.XXXXXXXXXXXXX, reclamanta A______ C_______, în contradictoriu cu pârâtul B______ Alin C_____, a solicitat instanţei ca prin sentinţa ce va pronunţa, pe cale de ordonanţă preşedinţială, să dispună suplinirea consimţământului pârâtului, pentru ca ea, reclamanta, să fie împuternicită în vederea întocmirii paşaportului pentru minora B______ A______-M____, născută la data de 25.08.2009, cât şi pentru a călători, dus-întors, cu minora în perioada vacanţei şcolare de P____ în străinătate (Suedia), cu obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
Prin sentinţa civilă nr.1507/20.03.2020 pronunţată de Judecătoria Târgu-J__ în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXX, a fost admisă cererea de ordonanţă preşedinţială formulată de reclamanta A______ C_______, în contradictoriu cu pârâtul B______ Alin C_____, s-a dispus suplinirea acordului pârâtului în vederea deplasării minorei B______ A______ -M____, născută la data de 25.08.2009, însoţită de mama sa, A______ C_______, în perioada 17.04.xxxxxxxxxxxxxxx20, pe ruta Bucureşti-Stockholm şi retur şi a fost obligat pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 720 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Conform disp. art.444C.pr.civ. dacă prin hotărârea dată instanţa a omis să se pronunţe asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, se poate cere completarea hotărârii în acelaşi termen în care se poate declara, după caz, apel sau recurs împotriva acelei hotărâri, iar in cazul hotărârilor date în căile extraordinare de atac sau în fond după casarea cu reţinere, în termen de 15 zile de la pronunţare.
În cauza dedusă judecăţii, instanţa a constatat că a omis să se pronunţe pe cererea formulată de reclamantă referitoare la suplinirea acordului pârâtului cu privire la efectuarea demersurilor necesare de către reclamanta A______ C_______ în vederea emiterii paşaportului în favoarea minorei B______ A______-M____, născută la data de 25.08.2009.
Conform dispoziţiilor art. 23 al. (2) din Legea nr. 272/2004 R. deplasarea copiilor în străinătate se realizează cu re spectarea prevederilor Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate, cu modificările şi completările ulterioare, iar conform art.31 alin. (3) din Legea nr. 248/2005 ieşirea din România a minorilor, în situaţia în care există neînţelegeri între părinţi cu privire la exprimarea acordului ori unul dintre părinţi se află în imposibilitatea de a-şi exprima voinţa, cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. 30 alin. (2) şi (3), se permite numai după soluţionarea neînţelegerilor de către instanţa de judecată, în condiţiile legii.
Dispoziţiile art. 997C.pr.civ., reglementează o procedură specială pentru admisibilitatea căreia trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiţii şi anume: aparenţa dreptului în favoarea reclamantului, caracterul provizoriu al măsurii, existenţa unor cazuri grabnice şi neprejudicierea fondului dreptului.
Pe calea ordonanţei preşedinţiale se pot lua doar măsuri provizorii, vremelnice, grabnice, necesare pentru păstrarea unui drept sau pentru prevenirea unei pagube iminente care nu poate fi înlăturată în alt mod.
Instanţa a reţinut că măsura solicitată de reclamantă pe cale de ordonanţă preşedinţială este urgentă, deoarece, prin sentinţa civilă nr.1507/20.03.2020 pronunţată de Judecătoria Târgu-J__ în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXX, a fost admisă cererea de ordonanţă preşedinţială formulată de aceasta, în contradictoriu cu pârâtul B______ Alin C_____, dispunîndu-se suplinirea acordului pârâtului în vederea deplasării minorei B______ A______ -M____, născută la data de 25.08.2009, însoţită de mama sa, A______ C_______, în perioada 17.04.xxxxxxxxxxxxxxx20, pe ruta Bucureşti-Stockholm şi retur, iar potrivit celor învederate de reclamantă la termenul din data de 03.04.2020, aceasta a fost programată pentru data de 06.04.2020, în vederea emiterii paşaportului minorei, ca urmare a solicitării on line realizată de reclamantă.
Pentru considerentele expuse, s-a admis cererea şi în consecinţă, s-a completat sentinţa civilă nr.1507/20.03.2020 pronunţată de Judecătoria Târgu-J__ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, în sensul că a fost suplinit acordul pârâtului cu privire la efectuarea demersurilor necesare de către reclamanta A______ C_______ la Serviciul Public Comunitar pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor din judeţul Gorj, în vederea emiterii paşaportului în favoarea minorei B______ A______-M____, născută la data de 25.08.2009.
Împotriva sentinţei civile nr.1507/20.03.2020 şi sentinţei civile nr.1561/03.04.2020 a declarat apel pârâtul B______ Alin C_____, criticându-le pentru nelegalitate şi netemeinicie.
În apelul declarat împotriva sentinţei civile nr.1507/20.03.2020, apelantul a solicitat admiterea apelului, anularea sentinţei şi respingerea ordonanţei preşedinţiale formulate, cu obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare, apelantul a învederat că instanţa de fond a făcut o greşită apreciere si aplicare a dispoziţiilor legale in materie, a probatoriilor administrate în cauză, a stării de urgenţă din România si a pandemiei la nivel global.
În primul rând, apelantul a înţeles să invoce excepţia nulităţii actelor de procedura îndeplinite in acest dosar.
Având în vedere dispoziţiile art.174 si art.175C.pr.civ., în temeiul art.178C.pr.civ., invocă nulitatea absoluta a actelor de procedura îndeplinite în acest dosar, întrucât, potrivit art.155 alin.6 C.pr.civ,, citarea se face la locul de domiciliu, la reşedinţa cunoscuta sau la locul unde îşi desfăşoară permanent activitatea. Astfel, se poate observa că domiciliul său este Tg-J__, __________________________, ___________, judeţul Gorj, şi nu în Tg-J__, ________________________.5, __________, judeţul Gorj. Astfel, prin citarea sa la altă adresa decât cea prevăzuta prin lege, a fost vătămat în dreptul său la apărare, contradictorialitate, la dreptul său de a avea o opinie cu privire la refuzul său de a da consimţământul ca fiica sa să meargă în plina pandemie, într-o ţară străină la sărbătorile pascale, în care nu ştie daca are acces la sistemul de sănătate din acea tara în caz de nevoie.
Astfel, consideră că actele de procedura îndeplinite în acest dosar sunt nule absolut, întrucât i s-a produs o vătămare care nu poate fi înlăturata decât prin desfiinţarea ei.
Potrivit art.178C.pr.civ., invocă nulitatea absoluta a acestor acte de procedura, nulitate care poate fi invocată, potrivit acestui text de lege în orice faza a procesului.
In al doilea rând, apreciază că instanţa de fond nu a făcut o analiza a îndeplinirii condiţiilor prevăzute de art . 997C.pr.civ. Astfel, nu s-a făcut dovada existentei unui litigiu pe fondul dreptului. Mai mult decât atât, arată că prin ordonanţă preşedinţială nu pot fi dispuse masuri care să rezolve litigiul în fond si nici masuri a căror executare nu ar face posibilă restabilirea situaţiei de fapt.
In egală măsură, apreciază că instanţa de fond nu a luat în calcul situaţia existenta la nivel global a pandemiei; apreciază că orice părinte responsabil, în starea de urgenţă declarata în tara în care se dispune sa nu se iasă din casa, nu poate fi de acord ca fiica sa să plece într-o tara străina, să meargă cu avionul, cu alte mijloace de transport care sunt surse de infectare cu COVID 19. Acest virus a suferit multe mutaţii, sens în care poate deveni din ce în ce mai periculos, cuprinzând toate categoriile de vârstă. Împrejurarea că reclamanta a procurat bilete de avion nu este de natura a înlătura pericolul preexistent al virusului.
Mai arată că a purtat discuţii cu intimata-reclamanta cu privire la refuzul său de a-şi da acordul ca fiica sa să plece din tara în plină pandemie, motiv pentru care nu s-a prezentat la notariat pentru a-şi da acordul. Mai mult decât atât, intimata-reclamanta cumpărase deja biletele de avion fără să-l consulte cu privire la acest aspect.
Astfel, apreciază că instanţa de fond nu a avut în vedere situaţia reală din ţară, starea de urgenta decretată, pericolul la care ar fi supusă minora cu aceasta călătorie, interesul major al minorei. Apreciază că dobândirea unor bilete de avion nu primează în faţa cauzelor obiective expuse.
In atare situaţie, apreciază ca ordonanţa presedintială formulată trebuia respinsa.
In al treilea rând, învederează instanţei de apel că în motivarea cererii formulate reclamanta a arătat ce părinte rău este el, astfel încât, deşi apreciază că excede cadrului procesual, trebuie să facă anumite precizări:
A fost căsătorit cu intimata-reclamantă până în decembrie 2012 când s-a dispus desfacerea căsătoriei. În timpul căsătoriei, soţii au stabilit să dobândească o locuinţă, sens în care au stabilit ca pârâtul să plece sa lucreze in Suedia. Aşa cum au stabilit, el a trimis într-un cont deschis pe numele soţiei la acea dată sume de bani care să fie folosite în scopul stabilit, în afara de sume trimise pentru traiul de zi cu zi. Astfel, arată că el a fost cel plecat din tara departe de copii, rude, prieteni, cunoscuţi, el a muncit si a strâns acei bani pe care i-a virat în contul intimatei-reclamante pentru a achiziţiona împreună o casă. Reclamanta însă a scos toţi aceşti bani din cont, din care pârâtul nu a văzut nici un leu, aceasta fiind o altă problemă care formează obiectul altui litigiu aflat pe rolul Judecătoriei Tg-J__.
Cu privire la refuzul său de a plăti pensia de întreţinere, învederează instanţei că de la pronunţarea divorţului si stabilirea pensiei de întreţinere în sarcina sa a plătit lunar suma dispusa. Ulterior, când s-a formulat cerere si s-a solicitat majorarea pensiei, a plătit în continuare prima sumă dispusă de instanţă, apoi a plătit suma majorata. Întrucât nu a cunoscut faptul că prin sentinţa a fost obligat la plata sume de la data introducerii cererii, crezând că este obligat de la data pronunţării sentinţei, nu a plătit suma aferenta acestei perioade la noua suma dispusa, ci a plătit la prima suma la care a fost obligat, nu din rea intenţie, ci din neştiinţa. In aceste condiţii parata a formulat plângere penala, prilej cu care a aflat de obligaţia pe care o avea si s-a conformat.
De asemenea, pe rolul acestei instanţe s-a formulat încă o cerere de majorare a pensiei de întreţinere care face obiectul dosarului nr.xxxxx/318/2015, motivata de reclamanta ca minora are şase ani si au crescut nevoile, 1500 lei nu mai sunt de ajuns pentru întreţinerea ei, în condiţiile în care mama ei câştigă 800 lei si se poate descurca cu aceasta suma. Mai mult decât atât, minora nu locuieşte cu mama ei, deşi s-a stabilit de instanţă locuinţa la mama si nu la bunicii materni, de asemenea, minorei îi este interzis să îi răspundă tatălui la telefon, să-l întâlnească, să primească daruri de la el când vine în ţară.
Mai arată instanţei de control că pentru a putea să plătească suma la care a fost obligat prin hotârâre, a fost nevoit sa facă un credit in Suedia, buna sa credinţă fiind dovedita de faptul ca a virat toate sumele de bani într-un cont deschis pe numele intimatei-reclamante, deşi ar fi avut posibilitatea deschiderii unui cont pe numele său si să vireze banii în acest cont, reaua credinţa a intimatei-reclamante fiind dovedita de faptul că a scos sumele de bani din cont fără a face dovada cum au fost folosite, de faptul că imediat după divorţ s-a recăsătorit şi a născut şi un copil din aceasta noua căsătorie, folosind sumele de bani trimise de el cu concubinul si mai apoi soţul, de faptul ca a scos sumele de buni înainte de formularea cererii de divorţ.
Aceasta este realitatea, dovada in acest sens sunt nenumăratele procese avute cu reclamanta -intimată de la desfacerea căsătoriei si care au fost formulate pe rolul acestei instanţe.
Concluzionează prin admiterea apelului aşa cum a fost formulat.
În apelul declarat împotriva sentinţei civile nr.1561/03.04.2020, apelantul a solicitat admiterea apelului, schimbarea sentinţei şi respingerea ordonanţei preşedinţiale formulate, cu obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare, apelantul a reluat toate motivele expuse în apelul declarat împotriva sentinţei civile nr.1507/20.03.2020. În plus, apelantul a susţinut că prin sentinţa civilă nr.1561/03.04.2020 instanţa a a dat mai mult decât s-a cerut sau a dat ce nu s-a cerut. Astfel, apelantul a învederat că prin cererea formulată s-a cerut suplinirea acordului apelantului pârât pentru ca reclamanta să însoţească minora dus-întors în călătorie, şi nu suplinirea acordului apelantului pârât ca minora să călătorească în perioada vacanţei şcolare de P____ în străinătate (Suedia).
Ambele apeluri au fost legal timbrate, cu câte 20 lei taxă de timbru.
Intimata nu a formulat întâmpinare, iar la primul termen de judecată a depus concluzii scrise, prin care a solicitat respingerea apelurilor şi menţinerea hotărârilor pronunţate de prima instanţă.
Tribunalul, analizând actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei T-J__ sub nr.XXXXXXXXXXXXX, reclamanta A______ C_______, în contradictoriu cu pârâtul B______ A C_____, a solicitat instanţei ca prin sentinţa ce va pronunţa, pe cale de ordonanţă preşedinţială, să dispună suplinirea consimţământului pârâtului, pentru ca reclamanta să fie împuternicită în vederea întocmirii paşaportului pentru minora B______ A______-M____, născută la data de 25.08.2009, cât şi pentru a călători, dus-întors, cu minora în perioada vacanţei şcolare de P____ în străinătate (Suedia), cu obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
Prin sentinţa civilă nr.1507/20.03.2020, a fost admisă cererea de ordonanţă preşedinţială formulată de reclamanta A______ C_______, în contradictoriu cu pârâtul B______ Alin C_____, s-a dispus suplinirea acordului pârâtului în vederea deplasării minorei B______ A______ -M____, născută la data de 25.08.2009, însoţită de mama sa, A______ C_______, în perioada 17.04.xxxxxxxxxxxxxxx20, pe ruta Bucureşti-Stockholm şi retur şi a fost obligat pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 720 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Prin sentinţa civilă nr.1561/03.04.2020, a fost admisă cererea formulată de reclamanta A______ C_______, în contradictoriu cu pârâtul B______ Alin C_____; a fost completată sentinţa civilă nr.1507/20.03.2020 pronunţată de Judecătoria Târgu-J__ în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXX, în sensul că a fost suplinit acordul pârâtului cu privire la efectuarea demersurilor necesare de către reclamanta A______ C_______ la Serviciul Public Comunitar pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor din judeţul Gorj, în vederea emiterii paşaportului în favoarea minorei B______ A______-M____, născută la data de 25.08.2009.
Împotriva ambelor sentinţe pronunţate de Judecătoria Tg-J__ în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXX, a declarat apel pârâtul B______ AC_____, criticându-le pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Apelurile sunt fondate, urmând a fi admise, pentru considerentele ce succed.
Ca prim motiv de apel, apelantul pârât a invocat faptul că la judecata înaintea primei instanţe nu a fost legal citat, drept pentru care au fost încălcate atât dreptul său la apărare, cât şi principiul contradictorialităţii care guvernează procesul civil. În concret, apelantul a susţinut că a fost citat la adresa din Tg-J__, ________________________.5, __________, judeţul Gorj, în condiţiile în care el are domiciliul în Tg-J__, __________________________, _________________________, astfel cum rezultă din copia cărţii de identitate ataşată cererii de apel.
Motivul de apel este întemeiat.
Înaintea primei instanţe pârâtul a fost citat în Tg-J, __________________, dovezile de citare pentru termenele de judecată din 20.03.2020 şi 03.04.2020 restituindu-se la dosarul cauzei cu menţiunea depunerii la cutia poştală, întrucât nu a fost găsită nicio persoană la această adresă.
Conform cărţii de identitate ________ nr.xxxxxx, valabilă pentru perioada 08.01.xxxxxxxxxxxxx25, depusă în copie la dosarul de apel, apelantul B______ Alin-C_____ are domiciliul în Tg-J__, __________________________, __________, ___________, judeţul Gorj. În acest sens, tribunalul are în vedere disp. art.91 alin.1 Cod civil, potrivit cărora ”dovada domiciliului şi a reşedinţei se face cu menţiunile cuprinse în cartea de identitate”.
Potrivit art.155 alin.6 teza I C.pr.civ., persoanele fizice vor fi citate ”la domiciliul lor”.
Se impune astfel concluzia că înaintea primei instanţe pârâtul nu a fost citat la domiciliul său actual, reclamanta indicând drept domiciliu locuinţa la care pârâtul a fost citat în cadrul dosarului de divorţ în anul 2012 şi care nu reprezintă ”domiciliul” pârâtului în prezent, la această locuinţă citaţiile fiind depuse în cutia poştală.
Aşa fiind, se constată că la judecata cauzei înaintea primei instanţe pârâtul a fost nelegal citat, lipsind atât la termenul de judecată din 20.03.2020, cât şi la termenul de judecată din 03.04.2020, motiv pentru care sunt incidente disp. art.480 alin.3 C.pr.civ., potrivit cărora ”În cazul în care se constată că, în mod greşit, prima instanţă a soluţionat procesul fără a _______________________ ori judecata s-a făcut în lipsa părţii care nu a fost legal citată, instanţa de apel va anula hotărârea atacată şi va judeca procesul, evocând fondul”.
În speţă, judecata în primă instanţă s-a făcut în lipsa pârâtului B______ A-C_____ care nu a fost legal citat, astfel încât tribunalul va admite apelurile, va anula sentinţa civilă nr.1507/20.03.2020 şi sentinţa civilă nr.1561/03.04.2020, ambele pronunţate de Judecătoria Tg-J__, şi va reţine cauza spre rejudecare.
Rejudecând cauza, tribunalul constată următoarele:
În analiza admisibilităţii şi temeiniciei cererii de ordonanţă preşedinţială deduse judecăţii, tribunalul are în vedere următoarele prevederile legale:
Potrivit art. 997C.pr.civ., ”(1) Instanţa de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparenţa de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara, precum şi pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări. (2) Ordonanţa este provizorie şi executorie. Dacă hotărârea nu cuprinde nicio menţiune privind durata sa şi nu s-au modificat împrejurările de fapt avute în vedere, măsurile dispuse vor produce efecte până la soluţionarea litigiului asupra fondului. (3) La cererea reclamantului, instanţa va putea hotărî ca executarea să se facă fără somaţie sau fără trecerea unui termen. (4) Ordonanţa va putea fi dată chiar şi atunci când este în curs judecata asupra fondului. (5) Pe cale de ordonanţă preşedinţială nu pot fi dispuse măsuri care să rezolve litigiul în fond şi nici măsuri a căror executare nu ar mai face posibilă restabilirea situaţiei de fapt”.
Potrivit art.23 alin.(2) din Legea nr.272/2004, ”Deplasarea copiilor în străinătate se realizează cu respectarea prevederilor Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate, cu modificările şi completările ulterioare”.
Potrivit art.2 alin.(2) din Legea nr.248/2005, ”Cetăţenii români minori pot călători în străinătate numai însoţiţi, cu acordul părinţilor ori al reprezentanţilor legali, în condiţiile prezentei legi. În sensul prezentei legi, prin reprezentant legal se înţelege persoana desemnată, potrivit legii, să exercite drepturile şi să îndeplinească obligaţiile părinteşti faţă de minor”. Art.17 alin.1 lit. a) din acelaşi act normativ prevede următoarele: ”(1) Minorilor cetăţeni români care nu se află în una dintre situaţiile de suspendare a exercitării dreptului la libera circulaţie în străinătate li se eliberează paşapoarte simple electronice în următoarele condiţii: a) în cazul minorului care nu a împlinit vârsta de 14 ani, numai la cererea ambilor părinţi, a părintelui supravieţuitor, a părintelui căruia i-a fost încredinţat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă şi irevocabilă, a părintelui care exercită singur autoritatea părintească în temeiul unei hotărâri judecătoreşti rămase definitivă şi irevocabilă ori în temeiul unei hotărâri judecătoreşti rămase definitivă pentru procesele începute cu data de 15 februarie 2013 sau, după caz, a reprezentantului legal;”, iar alin.(2) prevede că ”Emiterea paşaportului simplu electronic pentru minor, în situaţia în care există neînţelegeri între părinţi cu privire la exprimarea acordului ori unul dintre părinţi se află în imposibilitatea de a-şi exprima voinţa, cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. 171 alin. (1) lit. e), se efectuează numai după soluţionarea acestor situaţii de către instanţa de judecată, care se pronunţă în condiţiile legii”. De asemenea, potrivit art.30 alin. (1) lit. b) din Legea nr.248/2005,, ”Organele poliţiei de frontieră permit ieşirea din România a cetăţenilor români minori numai dacă sunt însoţiţi de o persoană fizică majoră, în următoarele cazuri: (…) b) minorului care este titular al unui document de călătorie individual ori, după caz, al unei cărţi de identitate şi călătoreşte în străinătate împreună cu unul dintre părinţi i se permite ieşirea în aceleaşi condiţii şi împreună cu acesta numai dacă părintele însoţitor prezintă o declaraţie a celuilalt părinte din care să rezulte acordul acestuia cu privire la efectuarea călătoriei respective în statul sau în statele de destinaţie, precum şi cu privire la perioada acesteia sau, după caz, face dovada decesului celuilalt părinte;”, iar potrivit art.31 alin.(3), ”Ieşirea din România a minorilor, în situaţia în care există neînţelegeri între părinţi cu privire la exprimarea acordului ori unul dintre părinţi se află în imposibilitatea de a-şi exprima voinţa, cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. 30 alin. (2) şi (3), se permite numai după soluţionarea neînţelegerilor de către instanţa de judecată, în condiţiile legii”.
De asemenea, tribunalul are în vedere faptul că în orice măsuri şi decizii luate cu privire la minori prevalează interesul superior al minorului, astfel cum este reglementat de disp. art.2 din Legea nr.272/2004.
Faţă de prevederile legal e enunţate, tribunalul apreciază că poate fi formulată, pe calea ordonanţei preşedinţiale, cerere pentru suplinirea consimţământului unuia din părinţi în vederea eliberării paşaportului şi, respectiv, în vederea deplasării unui minor în străinătate, chiar în situaţia în care nu există un litigiu de drept comun, atâta vreme cât suplinirea consimţământului se solicită punctual, pentru o anumită situaţie strict delimitată în timp, iar cererea verifică, totodată, condiţiile urgenţei şi aparenţei dreptului. Cu alte cuvinte, instanţa poate să decidă pe cale de ordonanţă preşedinţială suplinirea consimţământului unui părinte la eliberarea paşaportului şi deplasarea copilului său minor în străinătate, chiar în lipsa unui litigiu pe fondul dreptului, dacă există o stare de fapt caracterizată de urgenţă (exemplificativ, necesitatea ca minorul să meargă în străinătate în scop medical, pentru susţinerea unui concurs, etc.), iar unul din părinţi refuză în mod abuziv să îşi dea consimţământul.
În acest sens, se reţine că refuzul părintelui trece în sfera ilicită doar în situaţia în care excede interesului superior al minorului, dreptul care stă la baza acestuia fiind exercitat abuziv, contrar scopului pentru care a fost recunoscut de abuz către legiuitor. Tocmai de aceea, la momentul analizei cererii, instanţa trebuie să aibă în vedere un ansamblu de circumstanţe şi împrejurări obiective şi să se raporteze la elemente factuale concrete şi determinante. În plus, consimţământul trebuie suplinit cu privire la fiecare plecare în parte, pentru că ceea ce face instanţa este să cenzureze un abuz de drept, iar abuzul de drept nu poate fi analizat, prin definiţie, decât atunci când se raportează la un aspect punctual, clar definit. Aşadar, nu se poate suplini, în mod abstract, consimţământul părintelui, pe o durată nedeterminată sau foarte lungă, dat fiind că, prin ipoteză, într-o atare situaţie este imposibil de stabilit dacă refuzul este sau nu unul abuziv.
În speţă, pârâtul B A-C_____ refuză să îşi dea consimţământul în vederea eliberării paşaportului şi deplasării minorei în străinătate (Suedia) , în perioada 17.04.xxxxxxxxxxxxx20 , date fiind riscurile şi pericolele la care este expusă minora în contextul general creat de pandemia de COVID 19.
Tribunalul apreciază că în speţă refuzul apelantului pârât nu este abuziv, întrucât în contextul actual călătoriile în afara ţării reprezintă o activitate care implică un risc mai mare de a contracta COVID-19, existând probabilitatea de a ___________________ mai multe persoane decât de obicei, în timpul zborurilor cu cursă lungă şi pe aeroporturile aglomerate. În plus, sistemele şi reţelele de asistenţă medicală din unele ţări pot avea capacitate şi proceduri diferite pentru a sprijini cetăţenii străini. De asemenea, călătoria în străinătate a devenit mai complexă şi imprevizibilă: multe ţări introduc restricţii de intrare sau de circulaţie, care se schimbă des şi rapid şi pot perturba planurile de călătorie. Există riscul refuzului intrării în ţară sau al plasamentului în carantină, situaţii care imp lică riscuri pentru sănătatea şi dezvoltarea minorei .
În aceste condiţii, tribunalul apreciază că refuzul tatălui pârât de a permite deplasarea minorei în străinătate în perioada 17.04.xxxxxxxxxxxxx20 este justificat, cu atât mai mult cu cât deplasarea minorei nu este impusă de o situaţie de urgenţă, ci este o deplasare în scop de agrement, în vederea petrecerii sărbătorilor pascale cu o parte din rudele mamei sale.
Analizând riscurile şi pericolele existente raportat la scopul călătoriei, tribunalul apreciază că nu este în interesul superior al minorei să efectueze o călătorie în Suedia în această perioadă, refuzul tatălui pârâtul de a consimţi în acest sens fiind justificat, drept pentru care cererea de suplinire a consimţământului tatălui în vederea deplasării minorei în Suedia se impune a fi respinsă. D__ fiind faptul că eliberarea paşaportului este necesară tocmai în considerarea efectuării călătoriei în Suedia în această perioadă, neputând fi analizată separat, având în vedere cadrul sumar al ordonanţei preşedinţiale, şi cererea privind suplinirea consimţământului tatălui în vederea emiterii paşaportului în favoarea minorei se impune a fi respinsă.
Pentru toate considerentele expuse, tribunalul va respinge cererea de ordonanţă preşedinţială sub toate petitele.
Faţă de disp. art.453C.pr.civ., constatând culpa procesuală a intimatei, tribunalul va obliga intimata la plata sumei de 1040 lei către apelant, cheltuieli de judecată în apel, din care 1000 lei onorariu avocat (chitanţa nr.42/25.03.2020) şi 40 lei taxe de timbru (chitanţele nr.xxxxxxx/25.03.2020 şi nr.xxxxxxx/09.04.2020).
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelurile declarate de apelantul pârât B A C, CNP xxxxxxxxxxxxx, domiciliat în T – J, ____________, cu domiciliul procesual ales la Cabinet avocat XX,, ______________, împotriva sentinţelor civile nr.1507/20.03.2020 şi nr.1561/03.04.2020, ambele pronunţate de Judecătoria T – J în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimata reclamantă A______ C_______, domiciliată în Tg-J__, _________________________, nr.2, __________, _______________ Gorj.
Anulează sentinţa civilă nr.1507/20.03.2020 şi sentinţa civilă nr.1561/03.04.2020, ambele pronunţate de Judecătoria T-J.
Reţine cauza spre rejudecare şi, rejudecând, respinge cererea de ordonanţă preşedinţială sub toate petitele.
Obligă intimata la plata sumei de 1040 lei cheltuieli de judecată în apel, către apelant.
Definitivă.
Pronunţată, azi, 16.04.2020, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin intermediul grefei.
Preşedinte,
L____-M______ P______
Judecător,
D______ B______
Grefier,
F_____ Ş___ ”
Avocat Gherasim Andrei-Gheorghe