”În ceea ce priveşte legăturile personale efective, se reţine că acestea sunt principala modalitate de a menţine relaţiile normale dintre părinţi şi copii, atunci când aceştia nu mai locuiesc împreună, asigurând păstrarea afecţiunii reciproce şi oferind posibilitatea ambilor părinţi de a veghea în continuare la buna creştere şi educare a minorilor, astfel încât desfacerea căsătoriei să nu afecteze dezvoltarea lor echilibrată.
Dreptul părintelui care locuieşte separat de copil, de a menţine legături personale cu acesta este o componentă esenţială a dreptului la viaţa de familie, garantat de art. 8 CEDO, precum şi de reglementarea internă în materie, acesta neconstituind o simplă facultate oferită de legiuitor ci o obligaţie legală, a cărei finalitate rezidă tocmai în asigurarea prezenţei ambilor părinţi în evoluţia ulterioară a copilului.”
SENTINŢA CIVILĂ NR.118
Şedinţa publica din data de 16 . 04 .20 20
Instanta constituita din:
PREŞEDINTE: I___ F_____
GREFIER: G___ A____
Pe rol judecarea cauzei Minori şi familie privind pe reclamant I_____ M_____ M______ şi pe pârât Z____ F_________, având ca obiect ordonanţă preşedinţială .
Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din data de 15.04.2020 , fiind consemnate in încheierea de şedinţa de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta, când instanţa având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea la data de 16.04 .20 20 , când în aceeaşi compunere a reţinut următoarele.
INSTANŢA
Deliberând asupra cauzei civile de faţă, reţine următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei C_____, la data de 10.02.2020 , reclamantul I_______ M_____-M______ în contradictoriu cu pârâta Z____ F_________, a solicitat pe calea ordonanţei preşedinţiale încuviinţarea următorului program de vizitare cu privire la minora I_____ C_____ M____ D_____, născută la data de 14.01.2014, până la soluţionarea acţiunii de fond:
– Un weekend la două săptămâni de vineri ora 18:00 şi până duminică ora 18:00;
– O lună în vacanţa de vară;
– O săptămână în vacanţa de toamnă;
– O săptămână în vacanţa de P____;
– Sărbătorile de P____ în anii pari cu tata, în anii impari cu mama;
– Sărbătorile de iarnă, în anii impari cu tata, în anii pari cu mama;
– Ziua de naştere a minorei, în anii impari cu mama, în anii pari cu tata;
– Încuviinţarea de a participa la evenimentele şcolare şi extraşcolare ale minorei.
În susţinerea cererii, reclamantul a arătat faptul că a avut o relaţie de concubinaj cu pârâta în urma căreia s-a născut minora C_____ M____ D_____, la data de 14.01.2014.
Deşi la început relaţia a fost una bună, pe parcurs au apărut divergente între părţi, motiv pentru care părţile au decis să despartă.
La început, reclamantul putea să îşi vadă copilul, însă, când minora avea doi ani, reclamanta s-a deplasat cu minora în Anglia pentru câteva luni, la iubitul ei, iar după întoarcera în ţară, reclamanta îi permitea să vadă minora doar pentru puţin timp iar ulterior reclamanta a refuzat să-i mai permită să vadă minora, fiind nevoit să apeleze la organele de poliţie pentru a-i permite să aibă legături cu copilul său.
Astfel, părţile au semnat un acord, în urma căruia reclamantul îi dadea copilului o sumă de bani iar pârâta îi încredinţa minora o zi pe săptămână.
Întrucât pârâta nu era deschisă la discuţii cu privire la respectarea programului de vizită stabilit de común acord, reclamantul a fost nevoit să demareze o primă cerere de emitere a ordonanţei preşedinţiale pentru a adapta respectivul program la situaţia data.
Prin Sentinţa civilă cu nr. 5814/06.12.2019, cererea a fost admisă, iar reclamantul a reuşit să petreacă momente minunate alături de fiica lui.
În continuare, pentru a se evita ruptura în relaţia tată-fiică, reclamantul a apreciat că se impune admiterea acţiunii, pentru a avea posibilitatea urmării unui program de vizită până la finalizarea acţiunii principale.
În drept au fost invocate prevederile art. 194, art. 997, art. 1002 Cod. Proc.civ.
În probaţiune a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri, înregistrări audio-video, proba testimonială şi interogatoriul pârâtei.
Pârâta Z F, a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii ca inadmisibilă şi în subsidiar ca neîntemeiată.
S-a susţinut faptul că reclamantul solicită un program de vizitare mult prea extins având în vedere lipsa legăturilor personale ale minorei cu tatăl său timp de doi ani.
Urmare a încuviinţării programului de vizitare pe perioada vacanţei de iarnă, tatăl a venit să-şi vadă copilul în data de 08.12.2019, însă, aceasta s-a lăsat foarte greu convinsă să plece cu tatăl ei, întrucât nu îl percepe ca pe un tată la acest moment.
După aproape doi ani de absenţă din viaţa minorei, perioadă în care doar bunica paternă s-a interesat de soarta acesteia, reclamantul trebuie să înţeleagă că minora are nevoie de o perioadă de acomodare.
De asemenea, minora nu trebuie scoasă din zona ei de confort, din casa mamei, unde a crescut, după ce a fost alungată împreună cu mama din casa tatălui biologic (care îşi găsise o altă parteneră de viaţă ) din moment ce acolo un îi lipseşte nimic.
În subisdiar, pârâta a solicitat restrângerea programului de vizitare, întrucât copilul se simte timorat în preajma tatălui.
În probaţiune a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri, înregistrări audio, interogatoriul reclamantului şi proba testimonială.
Reclamantul I MM, a depus răspuns la întâmpinare prin care a solicitat să se respingă apărările şi excepţiile reclamantei, învederând faptul că sunt îndeplinite condiţiile pentru admiterea ordonanţei preşedinţiale.
Analizând probele administrate, instanţe reţine următoarele:
Prin Sentinţa civilă cu nr. 5814/06.12.2019, pronuţată de Judecătoria C_____, instanţa a încuviinţat în mod provizoriu, până la soluţionarea definitivă a dosarului de fond nr. xxxxx/____/2019, în favoarea tatălui-reclamant exercitarea dreptului de legături personale cu minora I C M, născută la data de 14.01.2014, în următoarele modalităţi, prin luarea minorei de la locuinţa mamei şi readucerea acesteia la sfârşitul programului:
– în ziua de 8 decembrie 2019, în intervalul orar 11:00-18:00;
– în ziua de 26 decembrie 2019, în intervalul orar 11:00-18:00;
– în ziua de 2 ianuarie 2020, în intervalul orar 11:00-18:00;
– participarea tatălui-reclamant la serbarea de sfârşit de an a minorei, organizată la unitatea de învăţământ a copilului.
Astfel, instanţa constată faptul că prin Sentinţa civilă cu nr. 5814/06.12.2019, pronunţată de Judecătoria C_______, s-a stabilit un program de păstrarea a legăturilor personale cu minora doar pentru perioada sărbătorilor de iarnă, sens în care se vor analiza îndeplinirea condiţiilor de admisibilitate a ordonanţei preşedinţiale în continuare, până la soluţionarea dosarului de fond nr. xxxxx/xxxx/2019 .
În conformitate cu dispoziţiile art. 997 alin.1 Cod proc. civ., instanţa de judecată stabilind că în favoarea reclamantului există aparenţa de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere pentru prevenirea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara precum şi pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.
Procedura specială a ordonanţei preşedinţiale comportă, prin urmare, trei cerinţe esenţiale: urgenţa, caracterul vremelnic al măsurii ce se solicită a fi luată până la soluţionarea fondului litigiului existent între părţi, respectiv neprejudecarea acestuia prin examinarea aparenţei dreptului dedus judecăţii.
În ceea ce priveşte condiţia urgenţei, în principiu, aceasta trebuie să rezulte din împrejurările de fapt concrete ale situaţiei deduse judecăţii şi să persiste pe tot parcursul procesului.
Totuşi, spre deosebire de norma cu caracter general, în cazul acţiunilor având ca obiect exercitarea drepturilor decurgând din raporturile de familie, art. 920 Cod proc. civ. instituie particularitatea prezumării urgenţei. Raţiunea reglementării rezidă în ocrotirea minorilor prin minimalizarea efectelor resimţite de către aceştia din cauza separării în fapt a părinţilor, în atare situaţie măsurile provizorii fiind destinate să înlăture presiuni suplimentare generate adesea prin starea de incertitudine ori divergenţele existente între părinţii care îşi dispută custodia.
În speţă, reclamantul solicită, în esenţă, intervenţia vremelnică şi urgentă a instanţei de judecată în procesul decizional de stabilire a legăturilor personale cu celălalt părinte, până la rămânerea definitivă a sentinţei ce se va pronunţa de instanţă în dosarul civil cu nr. xxxxx/xxxx/2019 .
În acest sens, examinând situaţia de fapt rezultată din probatoriul administrat, în lumina principiilor anterior enunţate, instanţa apreciază că dispunerea unor măsuri provizorii se impune dată fiind necesitatea soluţionării de urgenţă a neînţelegerilor manifestate între părinţii copilului, având în vedere că efectele ordonanţei preşedinţiale dispuse prin Sentinţa civilă cu nr. 5814/06.12.2019, pronunţată de Judecătoria C____, au avut un caracter temporar, respectiv stabilirea unui program de păstrare a legăturilor personale doar în perioada sărbătorilor de iarnă.
În ceea ce priveşte caracterul vremelnic al măsurilor solicitate, instanţa constată că reclamantul solicită dispunerea unor măsuri cu titlu provizoriu , respectiv până la soluţionarea dosarului de fond nr. xxxxx/xxxx/2019, astfel încât prezenta hotărâre nu tranşează situaţia minorei.
Totodată, prin stabilirea unui program de păstrare a legăturilor personale, instanţa nu procedează la prejudecarea fondului, hotărârea pronunţată în cadrul acestei proceduri speciale neprezentând autoritate de lucru judecat. În acest sens, aprecierile instanţei se limitează la asigurarea protejării interesului minor ei , la acest moment, raportat la conţinutul dispoziţiilor art.263 şi urm. Cod civil şi ale art.2 alin.3 din Legea nr.272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, care impun respectarea acestei cerinţe în orice demers judiciar.
În ceea ce priveşte legăturile personale efective, se reţine că acestea sunt principala modalitate de a menţine relaţiile normale dintre părinţi şi copii, atunci când aceştia nu mai locuiesc împreună, asigurând păstrarea afecţiunii reciproce şi oferind posibilitatea ambilor părinţi de a veghea în continuare la buna creştere şi educare a minorilor, astfel încât desfacerea căsătoriei să nu afecteze dezvoltarea lor echilibrată.
Dreptul părintelui care locuieşte separat de copil, de a menţine legături personale cu acesta este o componentă esenţială a dreptului la viaţa de familie, garantat de art. 8 CEDO, precum şi de reglementarea internă în materie, acesta neconstituind o simplă facultate oferită de legiuitor ci o obligaţie legală, a cărei finalitate rezidă tocmai în asigurarea prezenţei ambilor părinţi în evoluţia ulterioară a copilului.
În conformitate cu dispoziţiile art. 401 Cod Civil, părinţii separaţi de copilul lor păstrează dreptul de a avea legături personale cu acesta, în caz de neînţelegere, instanţa de tutelă stabilind modalitatea de exercitare a dreptului.
În acest sens, art. 496 alin. 5 Cod Civil stabileşte că părintele la care copilul nu locuieşte în chip statornic are dreptul de a avea legături personale cu minorul la locuinţa acestuia, exerciţiul acestui drept putând fi limitat de către instanţa de tutelă, doar în considerarea interesului superior al copilului.
De asemenea, în conformitate cu dispoziţiile art. 16 din legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, copilul care a fost separat de ambii părinţi sau de unul dintre aceştia printr-o măsură dispusă în condiţiile legii are, la rândul său, dreptul de a menţine relaţii personale şi contacte directe cu ambii părinţi, cu excepţia situaţiei în care acest lucru contravine interesului său superior, când instanţa poate restrânge exercitarea acestui drept pentru motive temeinice de natură a-i periclita dezvoltarea fizică, mentală, spirituală, morală sau socială.
Analizând situaţia de fapt în raport de probatoriul administrat în cauză, instanţa constată că în cauză pârâta nu a făcut dovada unor motive temeinice apte să justifice necesitatea restrângerii exerciţiului dreptului tatălui de a stabili legături personale cu minora, nefiind probată o conduită reprobabilă care să denote iresponsabilitate vădită în ceea ce priveşte îndeplinirea îndatoririlor de părinte.
Dispoziţiile Codului Civil din 2009 au consacrat regula autorităţii părinteşti în comun de către ambii părinţi, lucru care presupune că, deşi copilul locuieşte statornic cu unul dintre părinţi, celălalt părinte „nerezident” are la rândul său o ________ drepturi şi obligaţii faţă de creşterea minorului.
Filosofia reglementării, după cum s-a arătat mai sus, a avut ca finalitate menţinerea, pe cât posibil, a unui climat de securitate şi continuitate pentru copil care s-a dorit, în mod ideal, a fi protejat de orice impact cauzat de separarea părinţilor săi.
Din punct de vedere psihologic, separarea părinţilor constituie un eveniment ce afectează viaţa unui copil, în unele circumstanţe această separare putând avea efect perturbator, însă în altele chiar benefic. În acest sens, o ________ studii clinice au dovedit faptul că nivelul de traumă respectiv perturbarea funcţiilor psihoemoţionale ale copilului este mai mare în cazul în care copilul asistă la un comportament conflictual al părinţilor, decât în cazul în care părinţii sunt separaţi, iar în interacţiunile dintre aceştia conflictele sunt rare.
Cu alte cuvinte, pentru un copil este mai uşor să trăiască o situaţie de separare, în condiţiile în care părinţii se înţeleg, decât o situaţie de convieţuire comună, în care părinţii sunt mereu în conflict sau se luptă pentru aprecierea şi iubirea copilului, în detrimentul reciproc.
Este, prin urmare, necesar ca, în numele ocrotirii interesului superior al minorului, părinţii să nu ignore tocmai acest interes, confundând nevoile lor cu cele ale copilului sau trecând pe primul loc propriile nevoi născute din situaţia conflictuală a cuplului, în detrimentul nevoilor copilului.
La transpunerea în practică a acestui deziderat concură stabilirea unui program de legături personale între părintele nerezident şi copil, astfel încât ambii părinţi să fie implicaţi în mod direct şi să fie prezenţi cât mai mult în viaţa copilului, contribuind în mod efectiv la creşterea şi educarea acestuia.
Cu titlu general, în stabilirea locuinţei şi a programului copilului există mai mulţi factori de care trebuie să se ţină seama, printre cei mai importanţi fiind programul copilului, contextul de viaţă în care acesta a trăit, timpul efectiv petrecut cu fiecare dintre părinţi sau alte persoane (bunici, bone etc.), dar şi obişnuinţele copilului (cine îl lua de la gradiniţa/şcoala, cine îi făcea baie seara, cine îi citea poveşti înainte de culcare etc.)
Având în vedere scopul primordial, şi anume ca impactul psihoemoţional asupra copilului să fie minim, este nevoie ca schimbările din programul copilului să nu fie bruşte.
Trecerea de la programul anterior de viaţă către programul agreat de comun acord de către părinţi sau stabilit de instanţa de judecată ar trebui să se facă gradual, în funcţie de vârsta copilului.
Dacă anterior nu a existat timp petrecut exclusiv cu copilul din partea unuia dintre părinţi, este recomandat ca trecerea să se facă treptat, în sensul în care minora să poată contacta telefonic celălalt părinte sau, la început, părintele cu care are deja dezvoltat ataşamentul să fie în preajmă, iar atunci când, în urma separarii, copilul petrece timp cu unul dintre părinţi, să aibă mereu acces la celălalt părinte (să îl poată contacta).
În procesul de repartizare a timpului petrecut cu unul sau altul dintre părinţi, a vacanţelor etc. psihologii descurajează tendinţa părinţilor de a proceda la stabilirea programului de viaţă în mod contorizat în virtutea asigurării egalizării formale de exercitare a drepturilor (o zi la un părinte, o zi la celălalt, o saptămână la un părinte o saptămână la celălalt, doua domicilii etc.) avându-se în vedere faptul că orice copil are nevoie de un reper stabil, inclusiv în realitatea materială obiectivă, respectiv un spaţiu pe care să-l considere locuinţa sa. Un atare aspect prezintă repercusiuni directe în privinţa sentimentului de stabilitate, a celui de apartenenţă şi a sentimentului de siguranţă, fiind un spaţiu puternic investit emoţional de fiecare dintre membrii unei familii.
Totodată, este necesar ca accentul că cadă pe calitatea timpului petrecut cu minorul şi în subsidiar pe întinderea acestui interval (copilul trebuie să ştie că deşi locuieşte cu unul dintre părinţi îl poate contacta/vedea oricând şi pe celălalt părinte, atât cât are nevoie, faptul că locuieşte doar la unul dintre aceştia neînsemnând anularea rolului parental al celuilalt).
În acelaşi registru, din perspectiva trasării reperelor principale de exercitare a legăturilor personale, este necesar a se reţine că nevoia copilului de a petrece timp cu părinţii diferă şi este supusă schimbării în funcţie de vârsta şi etapele de dezvoltare prin care trece.
Astfel, în timp ce un sugar are nevoie de mai mult timp petrecut cu mama decât cu tata, nevoile de relaţionare ale copilului se modifică, odată cu creşterea fiziologică, apărând şi nevoi mai pregnante de petrecere a timpului cu tatăl şi, în timp, cu alţi oameni decât membrii familiei, nevoi care ar trebui respectate chiar daca aceasta înseamnă reducerea timpului petrecut cu părinţii şi conştientizându-se că atare raporturi nu trebuie interpretate ca o respingere a părintelui în cauză.
Este motivul pentru care măsurile dispuse de instanţă în materie comportă, la rândul lor modificări, atunci când situaţia copilului suferă schimbări esenţiale.
Este vital, prin urmare, ca părinţii să se adapteze la nevoile specifice perioadei de dezvoltare în care se află copilul.
Evident că stabilirea legăturilor personale cu copilul de către părintele nerezident nu trebuie să aibă loc în orice condiţii, respectiv să interfereze cu interesul superior al minorului de a avea un anumit program de odihnă, alimentaţie şi educaţie bine stabilită şi de a beneficia de o îngrijire corespunzătoare.
Prin Sentinţa civilă civilă, cu nr. 5814/06.12.2019, reclamantul a beneficiat de un program temporar de a petrece timp cu minora, astfel încât, în continuare modalitatea de păstrarea legăturilor personale tată-fiică trebuie să se realize în mod treptat.
Din ancheta sociala efectuată la domiciliu pârâte Z F reiese faptul că aceasta locuieşte împreună cu soţul acesteia ZI N, împreună cu care mai are un copil minor în vârstă de doi ani. Minora I C M, în vârstă de 6 ani este grupa mare în cadrul Gradiniţei nr. 1 din ____. Imobilul din ____________ numiţilor Z N şi Z G, socrii acesteia, compusă din 6 camere, bucătărie, baie, iar aceasta împreună cu soţul său ocupă două camere, locuinţa fiind foarte bine îngrijită şi dotată cu toate cele necesare unui trai civilizat. De asemenea, la adresa indicată, mai locuieşte numita I T, cumnata acesteia, împreună cu soţul acesteia, IA şi doi copii minori.
Astfel, din ancheta socială, reiese faptul că minora beneficiază de condiţii bune de locuit, este integrată în noul mediu, urmează cursurile Grdiniţei nr. 1 din ___________ într-un mediu stabil.
Din declaraţia martorului IA reiese faptul că minora este bine îngrijită de pârâtă şi că aceasta nu îşi doreşte să îşi vadă tatăl, acesta neimplicându-se financiar în creşterea şi educarea minorei.
Fiind audiat martorul CC, acest a a declarat faptul că minora se înţelege bine cu ambii părinţii, fiind doar mai retrasă faţă de tată.
De asemenea, martora a mai precizat faptul că minora a precizat faptul că nu îi permite pârâta să se vadă cu tatăl său.
Din coroborarea mijloacelor de probă se poate deduce faptul că minora comporta anumite restricţii din partea mamei în ce priveşte relaţia acesteia cu tatăl biologic la care se adaugă reticenţa minorei în a interacţiona, având în vedere faptul că minora nu este obişnuită să petreacă timp doar în prezenţa tatălui, după cum reiese şi din interogatoriile administrate precum şi din înregistrările auudio-video.
Faţă de considerentele anterior expuse, instanţa va obliga pârâta să permită reclamantului, până la soluţionarea dosarului de fond nr. xxxxx/xxxx/2019, stabilirea de legături personale cu minora ICMD, născută la data de 14.01.2014 , conform următorului program de vizitare, apreciat ca fiind adecvat criteriilor sus-menţionate şi de natură să asigure o prezenţă echilibrată a tatălui în viaţa copilului său şi fără introducerea unor elemente de instabilitate cu titlu de normalitate la o vârstă atât de mică în stadiu incipient de formare a reperelor:
– în primul weekend din fiecare lună, cu preluarea de către tată în ziua de vineri ora 18:00 şi cu înapoierea minorei la locuinţa mamei, duminică ora 18:00;
– în primele două săptămâni şi în ultimele două săptămâni din vacanţa de vară-toamnă (vacanţa mare);
– în prima şi a doua zi de Paşti în anii impari şi în prima şi a doua zi de Crăciun în anii pari;
– ziua de naştere a minorei în anii impari;
– încuviinţarea ca reclamantul să participe la evenimentele şcolare şi extraşcolare ale minorei.
În stabilirea programului de vizită, s-a avut în vedere inclusiv faptul că programa şcolara a fost modificată şi se poate modifica în continuare dată fiind instituirea Stării de Urgenţă.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂŞTE
Admite în parte acţiunea având ca obiect ordonanţă preşedinţială– stabilire program de legături personale , privind pe reclamantul IMM CNP xxxxxxxxxxxxx, cu domiciliul ales în C, la av ____, jud. , în contradictoriu cu pârâta Z F, CNP xxxxxxxxxxxxx, cu domiciliul ales in ____, _________________, jud. ____.
Obligă pârâta să permită reclamantului, până la soluţionarea definitivă a dosarului civil nr. xxxxx/xxxx/2019 , stabilirea de legături personale cu minora I C M D , născută la data de 14.01.2014 , conform următorului program de vizitare:
– în primul weekend din fiecare lună, cu preluarea de către tată în ziua de vineri ora 18:00 şi cu înapoierea minorei la locuinţa mamei, duminică ora 18:00 ;
– în primele două săptămâni şi în ultimele două săptămâni din vacanţa de vară-toamnă ( vacanţa mare );
– în prima şi a doua zi de Paşti în anii impari şi în prima şi a doua zi de C______ în anii pari;
– ziua de naştere a minorei în anii impari;
– încuviinţarea ca reclamantul să participe la evenimentele şcolare şi extraşcolare ale minorei.
Vremelnică şi executorie.
Cu drept de apel în termen de 5 de zile de la pronunţare ce se va înregistra la Judecătoria _______ .
Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei astăzi, 16.04.2020 .
PREŞEDINTE, GREFIER,
I___ F_____ A____ G___”
Avocat Gherasim Andrei-Gheorghe