Sediul materiei dispozițiilor care guvernează concediul pentru creșterea copilului se găsește în cuprinsul O.U.G. nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor.
1. Cine beneficiază de concediul pentru creșterea copilului?
De prevederile O.U.G. nr. 111/2010 beneficiază:
a) oricare dintre părinţii fireşti ai copilului, dacă îndeplinesc condițiile prevăzute de ordonanță;
b) una dintre persoanele care a adoptat copilul;
c) una dintre persoanele căreia i s-a încredinţat copilul în vederea adopţiei;
d) una dintre persoanele care are copilul în plasament ori în plasament în regim de urgenţă, cu excepţia asistentului maternal profesionist care poate beneficia de aceste drepturi numai pentru copiii săi;
d) persoana care a fost numită tutore.
În situațiile de la lit. b)-d), acordarea indemnizației pentru creșterea copilului și a celorlalte drepturi, după caz, se face ţinându-se seama de perioada de 12 luni anterioare datei la care, după caz, s-a aprobat adopţia, a fost făcută încredinţarea, s-a instituit plasamentul sau tutela.
În cazul în care intervine decesul părintelui care îndeplinea condiţiile pentru a beneficia de drepturile prevăzute de O.U.G. nr. 111/2010, inclusiv de stimulentul de inserție, părintele supravieţuitor are dreptul să beneficieze, la cerere, de acestea, după cum urmează:
a) de drepturile părintelui decedat, în situaţia în care nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de O.U.G. nr. 111/2010;
b) de drepturile prevăzute de O.U.G. nr. 111/2010, dacă îndeplineşte condiţiile de acordare.
Persoanele care, în ultimii 2 ani anteriori datei naşterii copilului, au realizat timp de cel puţin 12 luni venituri din salarii şi asimilate salariilor, venituri din activităţi independente, venituri din drepturi de proprietate intelectuală, venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultura, supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, beneficiază de concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu handicap, precum şi de o indemnizaţie lunară.
Pentru a beneficia de concediul pentru creșterea copilului, de indemnizația aferentă și, după caz, de stimulentul de inserție, solicitantul trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:
a) este cetăţean român, cetăţean străin sau apatrid;
b) are, conform legii, domiciliul sau reşedinţa pe teritoriul României;
c) locuieşte împreună cu copilul/copiii pentru care solicită drepturile şi se ocupă de creşterea şi îngrijirea acestuia/acestora.
2. Situația sarcinii gemelare, de tripleţi sau multipleţi
În cazul în care sarcina este gemelară, de tripleți sau multipleți, cuantumul indemnizaţiei se majorează cu 2,5 ISR pentru fiecare copil născut, începând cu al doilea copil provenit dintr-o astfel de naştere.
Cu alte cuvinte:
– pentru sarcina gemelară, cuantumul indemnizației minime va fi de 2.500 lei;
– pentru sarcina de tripleți, cuantumul indemnizației minime va fi de 3.750 lei;
– pentru sarcina de multipleți, cuantumul indemnizației de bază va crește cu 2,5 pentru fiecare nou născut, începând cu al doilea.
3. Care este cuantumul indemnizației de concediu?
Pe durata concediului pentru creșterea copilului, aceste persoane beneficiază și de o indemnizație lunară de 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni din ultimii 2 ani anteriori datei naşterii copilului. Cuantumul minim al indemnizaţiei lunare nu poate fi mai mic decât suma rezultată din aplicarea unui coeficient de multiplicare de 2,5 la valoarea indicatorului social de referinţă (1250 lei), iar cuantumul maxim al acesteia nu poate depăşi valoarea de 8.500 lei.
La data publicării prezentului articol, valoarea ISR este de 500 de lei.
La stabilirea bazei de calcul al indemnizaţiei pentru creşterea copilului se iau în considerare toate veniturile supuse impozitului realizate de persoana îndreptăţită, precum şi veniturile aferente perioadelor asimilate prevăzute la art. 2 alin. (5) şi (6) din ordonanță.
Baza de calcul al indemnizaţiei pentru creşterea copilului se determină ca suma totală a veniturilor realizate în ultimele 12 luni anterioare naşterii copilului împărţită la 12.
În cazul veniturilor din activităţi independente sau agricole, la stabilirea cuantumului indemnizaţiei pentru creşterea copilului se iau în calcul veniturile înscrise în actele doveditoare împărţite la numărul de luni în care s-au realizat acestea.
4. Veniturile realizate în ultimele 12 luni luate în calculul indemnizației
Potrivit Ordonanței, cele 12 luni anterioare datei nașterii copilului pot fi constituite integral şi din perioadele în care persoanele s-au aflat în una sau mai multe dintre următoarele situaţii:
a) au beneficiat de indemnizaţie de şomaj, stabilită conform legii, sau au realizat perioade de stagiu de cotizare în sistemul public de pensii, în condiţiile prevăzute de actele normative cu caracter special care reglementează concedierile colective;
b) s-au aflat în evidenţa agenţiilor judeţene pentru ocuparea forţei de muncă, respectiv a municipiului Bucureşti, în vederea acordării indemnizaţiei de şomaj;
c) au beneficiat de concedii şi de indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate;
d) au beneficiat de concedii medicale şi de indemnizaţii pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de muncă, exclusiv pentru situaţiile rezultate ca urmare a unor accidente de muncă sau boli profesionale, în baza Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale, republicată;
e) au beneficiat de pensie de invaliditate, în condiţiile legii;
f) se află în perioada de întrerupere temporară a activităţii, din iniţiativa angajatorului, fără încetarea raportului de muncă, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare, potrivit legii;
g) au beneficiat de concediu şi indemnizaţie lunară pentru creşterea copilului;
h) au beneficiat de concediu şi indemnizaţie lunară pentru creşterea sau, după caz, pentru îngrijirea copilului cu handicap;
i) au beneficiat de concediu fără plată pentru creşterea copilului;
j) se află în perioada de 3 luni de la încetarea unui contract de muncă pe durată determinată şi începerea unui alt contract de muncă pe durată determinată, aşa cum este aceasta definită de Legea nr. 53/2003 – Codul muncii;
k) au însoţit soţul/soţia trimis/trimisă în misiune permanentă în străinătate;
l) au efectuat sau efectuează serviciul militar pe bază de voluntariat, au fost concentraţi, mobilizaţi sau în prizonierat;
m) frecventează, fără întrerupere, cursurile de zi ale învăţământului preuniversitar, inclusiv în cadrul programului „A doua şansă”, sau, după caz, universitar la nivelul studiilor universitare de licenţă ori de master, precum şi ale învăţământului postuniversitar la nivel de masterat, organizate potrivit legii, în ţară sau în străinătate, într-un domeniu recunoscut de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, cu excepţia situaţiei de întrerupere a cursurilor din motive medicale;
n) au calitatea de doctorand, în condiţiile prevăzute de Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011;
o) se află în perioada cuprinsă între încheierea unei forme de învăţământ preuniversitar şi începerea, în acelaşi an calendaristic, a unei alte forme de învăţământ preuniversitar, cursuri de zi, organizate potrivit legii, frecventate fără întrerupere;
p) se află în perioada cuprinsă între absolvirea cursurilor de zi ale învăţământului preuniversitar, organizat potrivit legii, şi începerea învăţământului universitar, cursuri de zi, în acelaşi an calendaristic;
q) se află în perioada cuprinsă între încheierea unei forme de învăţământ universitar, cursuri de zi, cu sau fără examen de licenţă sau de diplomă, şi începerea, în acelaşi an calendaristic, a unei alte forme de învăţământ universitar, cursuri de zi, organizate potrivit legii, frecventate fără întrerupere;
r) se află în perioada cuprinsă între încheierea unei forme de învăţământ universitar, la nivelul studiilor universitare de licenţă sau de maşter, precum şi ale învăţământului postuniversitar la nivel de masterat, cursuri de zi, şi începerea, în acelaşi an calendaristic, a unei alte forme de învăţământ universitar la nivelul studiilor universitare de licenţă sau de maşter, cursuri de zi, organizate potrivit legii, frecventate fără întrerupere;
s) se află în perioada cuprinsă între încheierea unei forme de învăţământ postuniversitar, cursuri de zi, şi începerea, în acelaşi an calendaristic, a unei alte forme de învăţământ postuniversitar, cursuri de zi, organizate potrivit legii, frecventate fără întrerupere;
t) se află în perioada de 60 de zile de la finalizarea cursurilor învăţământului obligatoriu sau, după caz, de la absolvirea cursurilor de zi ale învăţământului preuniversitar, universitar la nivelul studiilor universitare de licenţă sau de master şi postuniversitar la nivel de masterat, organizate potrivit legii, cu sau fără examen de absolvire, în vederea angajării ori, după caz, trecerii în şomaj, calculate începând cu data de 1 a lunii următoare finalizării studiilor;
u) au beneficiat de concediu fără plată pentru a participa la cursuri de formare şi perfecţionare profesională din iniţiativa angajatorului sau la care acesta şi-a dat acordul, organizate în condiţiile legii;
v) se află în perioada cuprinsă între absolvirea cursurilor de zi ale învăţământului medical superior, organizat potrivit legii, cu examen de licenţă organizat în prima sesiune, şi începerea primului rezidenţiat după absolvire.
Veniturile din salarii şi asimilate salariilor, din activităţi independente, din drepturi de proprietate intelectuală şi din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură prevăzute la art. 2 alin. (1) sunt cele definite la art. 67, art. 70, art. 76 alin. (1) şi (2) şi art. 103 din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare.
În calculul celor 12 luni se includ şi fracţiunile de lună în care s-au realizat venituri supuse impozitului, precum şi cele în care solicitanţii s-au aflat în situaţiile prevăzute la art. 2 alin. (5) şi (6) din Ordonanță, considerate lună întreagă.
5. Dreptul la stimulentul de inserție
Persoanele care, în perioada în care sunt îndreptăţite să beneficieze de concediul pentru creşterea copilului, obţin venituri supuse impozitului au dreptul la un stimulent de inserţie în cuantum lunar de 50% din cuantumul minim al indemnizaţiei de concediu.
Pentru persoanele care obţin venituri supuse impozitului, cu cel puţin 60 de zile înainte de împlinirea de către copil a vârstei de 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu handicap, stimulentul de inserţie se acordă astfel:
a) până la împlinirea de către copil a vârstei de 3 ani;
b) până la împlinirea de către copil a vârstei de 4 ani, în cazul copilului cu handicap, fără a beneficia în această perioadă de concediul pentru îngrijirea copilului și de indemnizația lunară aferentă.
În cazul persoanelor care beneficiază de indemnizaţia lunară şi solicită dreptul la stimulent de inserţie, plata acestei indemnizaţii se suspendă.
Începând cu drepturile lunii aprilie 2017, cuantumul stimulentului de inserţie se stabileşte la 650 lei.
6. Acte necesare pentru depunerea dosarului
Drepturile la indemnizaţia de concediu şi la stimulentul de inserție, se acordă, la cerere, în baza următoarelor documente, după caz:
a) copia actului de identitate al solicitantului şi a certificatului de naştere al copilului pentru care se solicită dreptul ori, după caz, de livretul de familie, certificate pentru conformitate cu originalul de către persoana care primeşte documentele;
b) actele doveditoare privind calitatea solicitantului şi relaţia acestuia cu copilul/copiii pentru care solicită dreptul, pentru situaţiile prevăzute la art. 8 alin. (2) din Ordonanță;
c) actele doveditoare care să ateste îndeplinirea perioadelor prevăzute de art. 2 din Ordonanță;
d) dovada privind veniturile realizate, eliberată de angajator/plătitorul de venit sau de organele fiscale competente, ori declaraţia fiscală, prevăzută de lege, pentru categoriile de venituri prevăzute la art. 3, pentru care Legea nr. 227/2015, nu prevede emiterea unei decizii de impunere din partea organului fiscal central;
e) dovada privind suspendarea activităţii pentru perioada în care se solicită concediul pentru creşterea copilului;
f) orice alte documente care să ateste îndeplinirea condiţiilor de eligibilitate.
Concediul pentru creşterea copilului se acordă, la cerere, de către persoanele juridice sau fizice, denumite angajatori, la care îşi desfăşoară activitatea solicitantul.
Dosarul se depune după caz, la primăria comunei, oraşului, municipiului, respectiv sectoarelor municipiului Bucureşti pe raza căreia solicitantul îşi are domiciliul sau reşedinţa.
7. Executarea silită a indemnizației de concediu și/sau a stimulentului de inserție
Potrivit ordonanței, indemnizația de concediu pentru creșterea copilului și stimulentul nu pot fi urmărite silit decât în vederea recuperării, conform legii, a sumelor încasate necuvenit cu acest titlu.
8. Reținerea contribuțiilor sociale
Asupra indemnizației de concediu pentru creștere copil și a stimulentului de inserție nu se datorează impozit şi nici contribuţiile sociale obligatorii stabilite de lege.
9. Plata indemnizației de concediu/stimulentului
Calculul şi plata drepturilor prevăzute de ordonanță se fac de către Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială, prin agenţiile teritoriale.
Drepturile se achită lunar beneficiarului, reprezentantului legal ori mandatarului acestora, împuternicit prin procură, pe bază de mandat poştal sau, după caz, în cont curent personal ori cont de card.
10. Recuperarea sumelor încasate necuvenit
Sumele reprezentând indemnizația de concediu și stimulentul de inserție, încasate necuvenit, se recuperează de la beneficiarii acestora, în condiţiile legii, pe baza deciziei emise de directorul executiv al agenţiei teritoriale, cu respectarea termenului general de prescripţie. Sumele se achită de către debitor, în termen de 180 de zile de la data comunicării deciziei.
În situaţia în care, pe perioada concediului pentru creşterea copilului, prevăzut la art. 2 alin. (1) din ordonanță, au fost realizate venituri peste nivelul prevăzut la art. 16 alin. (3) lit. c), recuperarea sumelor încasate necuvenit se realizează prin calculul diferenţei dintre cuantumul lunar al indemnizaţiei pentru creşterea copilului încasate, stabilit în condiţiile art. 2, şi nivelul lunar al stimulentului de inserţie la care ar fi avut dreptul. Debitul se constituie numai pentru lunile în care s-a desfăşurat o activitate.
În situaţia în care sumele încasate necuvenit cu titlu de indemnizaţii pentru creşterea copilului prevăzute la art. 2 alin. (2) din Ordonanță au drept cauză culpa persoanei care le-a încasat, materializată prin folosirea de către aceasta, cu intenţie, a unor documente despre care cunoştea că au fost eliberate cu nerespectarea legii, declararea de către aceasta a unor date neconforme realităţii sau nedeclararea unor informaţii, prevederile alin. (2) nu se aplică.
Sumele încasate necuvenit ca urmare a unei infracţiuni săvârşite de beneficiar se recuperează de la acesta, în condiţiile legii.
Decizia directorului agenției constituie titlu de creanţă şi devine titlu executoriu la data la care creanţa fiscală este scadentă prin expirarea termenului de plată. Decizia poate fi contestată conform prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004.
Sumele rămase nerecuperate de pe urma beneficiarilor decedaţi nu se mai urmăresc.
Avocat Gherasim Andrei-Gheorghe
Titular Cabinet de Avocat ”Gherasim Andrei-Gheorghe” – specializat litigii de muncă și asigurări sociale