Potrivit dispozițiilor art. 254 din Codul muncii, salariaţii răspund patrimonial, în temeiul normelor şi principiilor răspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina şi în legătură cu munca lor.
Salariaţii nu răspund de pagubele provocate de forţa majoră sau de alte cauze neprevăzute care nu puteau fi înlăturate şi nici de pagubele care se încadrează în riscul normal al serviciului.
În situaţia în care angajatorul constată că salariatul său a provocat o pagubă din vina şi în legătură cu munca sa, va putea solicita salariatului, printr-o notă de constatare şi evaluare a pagubei, recuperarea contravalorii acesteia, prin acordul părţilor, într-un termen care nu va putea fi mai mic de 30 de zile de la data comunicării.
Contravaloarea pagubei recuperate prin acordul părţilor, nu poate fi mai mare decât echivalentul a 5 salarii minime brute pe economie.
Pentru a putea fi antrenată răspunderea salariatului, este absolut necesară întrunirea cumulativă a următoarelor condiții:
– să existe o pagubă materială/un prejudiciu (este exclusă paguba morală). Pentru a se putea vorbi de existenţa unui prejudiciu, este necesar ca acesta să se reflecte cu certitudine în patrimoniul angajatorului, iar dovada certitudinii acestuia să se materializeze printr-o sumă de bani.
– paguba să se datoreze vinovăţiei salariatului;
– această pagubă să aibă legătură cu munca salariatului vinovat.
În caz de litigiu, angajatorul trebuie să probeze prejudiciul, precum şi fapta ilicită a salariatului care a produs acea pagubă, care atribuţii de serviciu au fost încălcate şi în ce a constat, în concret, acţiunea sau inacţiunea săvârşită de salariat.
În privința calității procesuale pasive, în cazul în care salariatul care a provocat prejudiciul societății angajatoare a decedat, aceasta se poate îndrepta împotriva moștenitorului salariatului decedat.
În acest sens este și soluția de practică judiciară redată mai jos. Instanţa de judecată a constatat ”că în patrimoniul pârâţilor s-a transmis obligaţia de a suporta prejudiciul cauzat asociaţiei reclamante de autoarea acestora, B____ L____, cauzat în exercitarea atribuţiilor de serviciu, acest prejudiciu constituind pasiv succesoral, urmând a fi suportat de către pârâţi numai în limita bunurilor succesorale şi proporţional cu cota fiecăruia din moştenire, astfel cum dispun prevederile art. 1114 şi art. 1155 C. Civil, iar nu solidar, astfel cum reclamanta a solicitat.”[1]
”R O M Â N I A
TRIBUNALUL B_____
SECŢIA I CIVILĂ
Complet specializat în soluţionarea litigiilor de muncă şi de asigurări sociale
Dosar nr. XXXXXXXXXXXX
SENTINŢA CIVILĂ XXXXXXXXXXX
Şedinţa publică de la 07.02.2019
Completul compus din:
PREŞEDINTE L____ P______
ASISTENT JUDICIAR I______ M______ M____
ASISTENT JUDICIAR Ş_____ O_______ C_______
GREFIER D______ C________
Pentru astăzi fiind amânată pronunţarea asupra litigiului de muncă privind pe reclamanta Asociaţia de P__________ „Mureşul” în contradictoriu cu pârâţii B____ G_______, B____ L____ şi H_____ S_____, având ca obiect acţiune în răspundere patrimonială.
Dezbaterile în cauza civilă de faţă au avut loc în şedinţa publică din data de 21 ianuarie 2019, conform celor consemnate în încheierea de şedinţă din acea zi, care face parte integrantă din prezenta sentinţă, iar instanţa, având nevoie de timp pentru deliberare, în temeiul art. 396Cod procedură civilă, a amânat pronunţarea pentru 04 feb ruarie 2019 şi apoi pentru astăzi când, în aceeaşi compunere a hotărât următoarele:
TRIBUNALUL,
Constată că prin cererea înregistrată sub nr. XXXXXXXXXXXX pe rolul Tribunalului B_____, reclamanta Asociaţia de P__________ „Mureşul” a solicitat obligarea pârâţilor B____ G_______, B____ L____ ş H_____ S_____ (născută B____), în solidar, la plata sumei de 15.368 lei, reprezentând precum şi la pla t a dobânzii legale la această sumă, începând cu data formulării cererii de chemare în judecată şi până la data achitării efective.
În motivarea cererii de che m are în judecată, s-a arătat că numita B____ M____ a fost angajată a asociaţiei reclamante, în funcţia de administrator atestat şi casier, cu normă întreagă de 8 ore/zi.
La data de 31.03.2016, ca urmare a încetării raportului de muncă s-a constatat că în perioada verificată, 12.03.xxxxxxxxxxxxx16 exista lipsă din fondul bănesc, fiind ridicate la anumite intervale de timp din contul bancar al asociaţiei sume de bani fără a fi evidenţiate în registrul de casă, în total 36.800 lei, însuşită fără drept de administratorul casier, din care a fost recuperată suma de 15.250 lei, depusă la B____ M____ la data de 25.11.2015 şi suma de 868 lei, achitată la 30.03.2016.
La data de 4.05.2016 este semnat de către B____ M____ angajamentul de plată prin care aceasta recunoaşte că a ridicat din bancă sume pe care nu le-a înregistrat în registrul de casă, şi garantează restituirea sumei de 20.682 lei conform Legii nr. 134/2010 în mod eşalonat, cu 30% din pensie, până la achitarea debitului de 20.682 lei.
O parte din aceste sume au fost achitate de către B____ M____ în mod benevol, iar după data decesului acesteia au fost achitate de soţul supravieţuitor B____ G_______, ultima chitanţă fiind din data de 15.11.2015, după care plăţile au încetat.
În aprilie 2017 acesta a fost notificat din nou, a mai achitat o parte din sumă, iar ultima plată a fost efec t uată la data de 16.03.2018.
Reclamanta redă în continuare dispoziţiile art. 36 din Legea 230/2010, privind atribuţiile administratorului, precum şi dispoziţiile at. 254 alin. 1 C.Muncii.
Reclamanta arată că potrivit dispoziţiilor art. 351 lit. d) C.Civil, soţii răspund cu bunurile comune pentru repararea prejudiciului cauzat prin însuşirea de către unul dintre soţi a bunurilor aparţinând unui terţ, în măsura în care acestea au sporit bunurile comune ale soţilor, dar şi faptul că pârâţii sunt moştenitori ai angajatei B____ Ma ria, astfel că le revine obligaţ ia de a repara prejudiciul produs de aceasta asociaţiei reclamante.
Anexat cererii de chemare în judecată au fost depuse înscrisuri.
Pârâţ ii au depus întâmpinare şi au solicitat respingerea cererii de chemare în judecată formulate, invocând excepţia de necompetenţă materială a Tribunalului B_____, care a fost respinsă conform celor consemnate în încheierea de şedinţă din data de 7.12.2018.
De asemenea, aceştia au invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, având în vedere faptul că nu a fost dezbătută succesiunea după autoarea lor, şi, chiar dacă pârâtul B____ G_______ a efectuat plăţi către reclamantă, aceasta a fost doar cu intenţia de a mai diminua prejudiciul generat de fosta soţie.
Se arată că nici unul dintre pârâţi nu a efectuat în act de acceptare a succesiunii.
În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 351 lit. d) C.Civ, ele îşi găsesc incidenţa în cauză doar sub condiţia dovedirii sporirii patrimoniului comun al părţilor.
În consecinţă, pârâţii solicită respingerea cererii de chemare în judecată formulată.
Excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a fost unită cu judecată fondului cauzei.
În cauza a fost administrată proba cu înscrisuri.
Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:
Numita B____ M____ a fost angajată la asociaţia reclamantă în funcţia de administrator, conform contractului individual de muncă depus la fila 11.
Conform procesului verbal nr. 2029/2016 întocmit de Primăria Municipiului B_____ – Serviciul Relaţii cu Asociaţiile de P__________, s-a constatat că în perioada verificată (noiembrie 2013-oct. 2015), au existat situaţii în care s-ar retras din contul bancar al asociaţie diverse sume, care nu au fost operate ca intrări în registrul de casă.
Conform înscrisului „ridicări numerar din bancă neînregistrate în registrul de casă” , diferenţa de returnat către asociaţie ca urmare a acestor ridicări este de 20.682 lei.
Prin angajamentul de plată din data de 15.04.2016, B____ M____ a recunoscut faptul că a creat asociaţiei un prejudiciu de 20.682 lei, şi se obliga la restituirea de bună voie a acesteia, sens în care la dosarul cauzei au fost depuse chitanţele de plată de la fila 58.
Ulterior, după decesul numitei B____ M____, au fost achitate de către pârâtul B____ G_______ sume către asociaţie, conform angajamentului de plată.
Pârâţii nu au contest at starea de fapt, nu au contestat cuantumul sumei pretinsă de către reclamantă, apărarea lor fiind întemeiată pe faptul că nu au acceptat succesiunea după B____ M____.
Potrivit dispoziţiilor art. 254 C. Muncii, „salariaţii răspund patrimonial, în temeiul normelor şi principiilor răspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina şi în legătură cu munca lor.
(2) Salariaţii nu răspund de pagubele provocate de forţ a majora sau de alte cauze neprevăzute si care nu puteau fi înlă tura te si nici d e pagubele care se încadrează în riscul normal al serviciului.
(3) În situaţia în care angajatorul constată că salariatul sau a provocat o paguba din vina şi în legătură cu munca sa, va putea solicita salariatului, printr-o nota de constatare si evaluare a pagubei, recuperarea contrav alorii acesteia, prin acordul părţilor, intr-un termen care nu va putea fi mai mic de 30 de zile de la data comunicării.
(4) Contravaloarea pa gubei recuperate prin acordul părţ ilor, conform alin . (3), nu poate fi mai mare d ecâ t echivalentul a 5 salarii minime brute pe economie.
Elementele răspunderii patrimoniale sunt întrunite în persoana salariatei B____ M____, în prezent decedată, deoarece aceasta potrivit fişei postului avea atribuţia de a gestiona numerarul şi actele de valoare ale asociaţiei, s-a constatat lipsa sumei de 20.682 lei în casă, conform înscrisului „ridică ri numerar din bancă neînregistrate în registrul de casă”, iar în cauză nu s-a invocat o cauză exoneratoare de răspundere, nici de către pârâţi, nici de către autoarea lor, aceasta din urmă recunoscând producerea prejudiciului.
În ceea ce priveşte calitatea pârâţilor de moştenitori ai autoarei B____ L____, instanţa reţine faptul că, potrivit dispoziţiilor art. 1108 C.Civ, „Felurile acceptării:
(1) Acceptarea poate fi expresă sau tacită.
(2) Acceptarea este expresă când succesibilul îşi însuşeşte explicit titlul sau calitatea de moştenitor printr-un înscris autentic sau sub semnătură privată.
(3) Acceptarea este tacită când succesibilul face un act sau fapt pe care nu ar putea să îl facă decât în calitate de moştenitor.”
Instanţa reţine faptul că, potrivit dispoziţiilor art. 1112 C.Civ.:
„(1) Este prezumat, până la proba contrară, că a renunţat la moştenire succesibilul care, deşi cunoştea deschiderea moştenirii şi calitatea lui de succesibil, nu şi-a exercitat dreptul de opţiune succesorală, prin acceptarea moştenirii sau renunţarea expresă la moştenire, în termenul de un an prevăzut la art 1103
(2) Prezumţia de renunţare operează, după împlinirea termenului de un an de la deschiderea moştenirii, dacă succesibilul, citat în condiţiile legii, nu face dovada exercitării dreptului de opţiune succesorală. Citaţia trebuie să cuprindă, sub sancţiunea nulităţii acesteia, pe lângă elementele prevăzute de Codul de procedură civilă, şi precizarea că, dacă succesibilul nu şi-a exercitat dreptul de a accepta moştenirea în termenul de decădere prevăzut la art 1103, este prezumat că renunţă la moştenire.”
În cauză, nu poate opera prezumţia de renunţare, având în vedere faptul că, deşi a trecut, până la data formulării cererii de chemare în judecată mai mult de un an de la data decesului numitei B____ M____, succesibilii nu au fost citaţi în condiţiile prevăzute de art. 1112 C.Civ, având în vedere că din adresa emisă de Camera Notarilor Publici rezultă că nu a fost formulată cerere pentru pornirea procedurii succesorale.
Însă, acceptarea succesiunii de către pârâţi rezultă în mod tacit, atât prin plata unor datorii ale pasi vului succesoral, de către pârât ul B____ G_______, efectuate în interiorul termenului de opţiune succesorală, respectiv în termen de 1 an de la data decesului, cât şi prin folosinţa continuă de la data decesului a bunurilor succesorale, respectiv a imobilului situat în B_____, ____________________, ______________, apt. 11.
În acest sens, potrivit dispoziţiilor art 1110 alin. (2) C. Civ., „De asemenea, pot avea valoare de acceptare tacită a moştenirii actele de dispoziţie, administrare definitivă ori folosinţă a unor bunuri din moştenire.”
Este de arătat că pârâta B____ L____ locuieşte în imobilul menţionat, iar în ceea ce o priveşte pe pârâta H_____ S_____ (născută B____), aceasta nu a invocat o stare de fapt diferită de cea a celorlaţi pârâţi, care să conducă instanţa la concluzia că în interiorul termenului de opţiune succesorală nu ar fi efectuat acte de folosinţă a bunului imobil menţionat.
Având în vedere aceste dispoziţii legale şi starea de fapt, instanţa reţine faptul că, “dovada contrară” la care face trimitere art 1112 alin. 1 C.Civ, anterior citar, a fost făcută tocmai prin efectuarea actelor de acceptare tacită a succesiunii, astfel cum s-a arătat anterior.
Având în vedere aceste dispoziţii legale, precum şi dispoziţiile art. 254 C. Muncii anterior citate, instanţa constată că în patrimoniul pârâţilor s-a transmis obligaţia de a suporta prejudiciul cauzat asociaţiei reclamante de autoarea acestora, B____ L____, cauzat în exercitarea atribuţiilor de serviciu, acest prejudiciu constituind pasiv succesoral, urmând a fi suportat de către pârâţi numai în limita bunurilor succesorale şi proporţional cu cota fiecăruia din moştenire, astfel cum dispun prevederile art 1114 şi art 1155 C.Civil, iar nu solidar, astfel cum reclamanta a solicitat.
Având în vedere faptul că instanţa a reţinut dispoziţiile art. 1114 şi art. 1155 C.Civ, respectiv faptul că moştenitorilor legali le revine sarcina de a suporta proporţional datoria succesorală, instanţa va dispune, prin raportare la dispoziţiile art. 972 alin. 1 lit. a) şi art. 975 alin. 4 C.Civ, ca pârâtul B____ G_______ să suporte ¼ din datorie, iar celelalte două pârâte fiecare câte 3/8 din datoria autoarei lor, B____ M____ către asociaţia reclamantă.
Pentru toate aceste considerente, instanţa va respinge excepţia lipsei calitătii procesuale pasive invocate de către pârâţi şi va admite în parte cererea de chemare în judecată, conform dispozitivului care urmează.
În ceea ce priveşte cheltuielile de judecată, având în vedere cele reţinute anterior, precum şi dispoziţiile art. 455 C.p.civ, acestea vor fi suportate tot în mod proporţional de către pârâţi, astfel că instanţa va dispune obligarea acestora la plata sumei de 2000 lei constând în onorariu avocaţial, după cum urmează: pârâtul B____ G_______, va fi obligat la plata sumei de 500 lei, iar pârâtele la plata sumei de câte 750 lei cu titlu de cheltuieli de judecată către reclamantă.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE:
Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, invocată de pârâţii B____ G_______, B____ L____ şi H_____ S_____.
Admite în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta Asociaţia de P__________ „Mureşul”, cu sediul în B_____, _____________________, __________________________, în contradictoriu cu pârâţii B____ G_______, CNP xxxxxxxxxxxxx, dom. în B_____, ________________________. 9, _____________, apt. 11, jud. B_____, B____ L____, dom. în _____________________, _____________, apt. 11, jud. B_____ şi H_____ S_____ (născută B____), dom. în B_____, ________________________. 5, ____________, apt. 7, jud. B_____, şi în consecinţă:
Obligă pârâtul B____ G_______ la plata către reclamantă a sumei de 3842 lei, şi a pârâtelor B____ L____ şi H_____ S_____ la plata către reclamantă a sumei de câte 5763 lei fiecare, reprezentând prejudiciu cauzat reclamantei de defuncta B____ M____, în calitate de angajat al asociaţiei reclamante.
Obligă pârâţii la plata dobânzii legale la sumele menţionate, calculate începând cu data de 03.xxxxxx, şi până la data achitării efective.
Respinge cererea reclamantei privind obligarea acestora în solidar la plata prejudiciului.
Obligă pârâtul B____ G_______ la plata sumei de 500 lei către reclamantă, reprezentând cheltuieli de judecată constând în onorariu avocatial.
Obligă pârâtele B____ L____ şi H_____ S_____, la plata sumei de câte 750 lei cu titlu de cheltuieli de judecată către reclamantă, constând în onorariu avocaţial.
Cu drept de apel în 10 zile de la comunicare, care se depune la Tribunalul B_____.
Pronunţată azi, 7.02.2019, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mjlocirea grefei instanţei.
Preşedinte, Cu votul consultativ al asistenţilor judiciari,
L____ P______ I______ M______ M____ Ş_____ O_______ C_______
Grefier,
D______ C________”
Avocat Gherasim Andrei-Gheorghe
Titular Cabinet de Avocat ”Gherasim Andrei-Gheorghe” – specializat litigii de muncă și asigurări sociale
[1] Sentința civilă din data de 07.02.2019 pronunțată de Tribunalul Brașov, Secția I Civilă.