”Apelantul MNV a indicat faptul că, suma de 12.005 lei net nu corespunde timpului de muncă lucrat în timpul societăţii apreciind că suma este mai mică decât i s-ar fi cuvenit fără însă a indica prin apel care este suma pe care o apreciază corectă şi care sunt erorile de calcul iar apelanta ________________ a indicat faptul că, este netemeinică soluţia instanţei de adăugare la timpul de 9:39 h a unui tip suplimentar de muncă de 1:21 h pentru fiecare cursă.
Pentru stabilirea sumei reprezentând drepturi salariale, în cauză au fost realitate 3 expertize: prima de către expert IM anulată conform art. 335 Cod procedură civilă, a doua de către excelaşi expert incompletă prin lipsa posibilităţii acesteia de a mai răspunde obiecţiunilor formulate de părţi întrucât a renunţat la calitatea de expert judiciar, instanţa procedând la înlocuirea acesteia şi faţă de modul defectuos de efectuare a lucrării, a treia de către expert BF aceasta răspunzând şi obiecţiunilor formulate.
Având în vedere faptul că, ultimul raport a fost cel care a răspuns tuturor obiectivelor stabilite şi obiecţiunilor formulate, în mod just, instanţa de fond a valorificat concluziile acestui raport.
În analiza numărului orelor suplimentare, expertul a verificat pontaje, foi de parcurs, evidenţa biletelor de călătorie aflate în gestiunea contestatorului, diagramele tahograf, evidenţa curselor speciale interne şi externe către Italia, Polonia, Republica Moldova, efectuând astfel o analiză exhaustivă a tuturor mijloacelor de probă propuse de părţi pentru stabilirea timpului suplimentar, neputându-se reţine susţinerile apelantului principal.
Cu privire la intervalul de timp în care s-a prestat munca, ________________ a formulat obiecţiuni încuviinţate de către prima instanţă, expertul a indicat faptul că, în urma analizei înscrisurilor puse la dispoziţie s-au constatat neconcordanţele între foile de pontaj şi graficele curselor indicând că o cursă nu are cum să dureze 8 sau 7 ore motiv pentru care a procedat la ajustarea acestora, aplicând o metodologie unitară pentru întreaga perioadă avută în vedere.
De asemenea, a indicat că, efectuarea unei curse presupune un timp pentru îmbarcarea/debarcarea pasagerilor, gestiunea biletelor de călătorie, completarea foilor de parcurs, a bagajelor călătorilor etc., aplicând raţionamentul profesional acolo unde a fost cazul. A mai menţionat faptul că, prin sistemul GPS se monitorizează activitatea autovehiculului pe care este amplasat dar nu activitatea şoferului, deducându-se astfel lipsa de relevanţă a unui calcul efectuat în această manieră.
Deşi intimatul prin apelul incident critică această modalitate de calcul avută în vedere de expert, indicând că nu a justificat motivul pentru care a adăugat o ora la timpul prevăzut în graficul de circulaţie, Curtea reţine faptul că, aceasta a explicat motivul pentru care a recurs la această formă de calcul respectiv neconcordanţele între foile de pontaj ce se impuneau a fi principala probă a timpului de lucru şi graficele curselor, rezultând că foile de pontaj erau întocmite în mod vădit eronat motiv pentru care s-a impus aplicarea raţionamentului profesional prin adăugarea la timpul incontestabil necesar pentru efectuarea unui curse a unui interval de timp apreciat ca fiind în concordanţă cu activităţile strict necesare desfăşurării unei curse respectiv, îmbarcarea/debarcarea pasagerilor, gestiunea biletelor de călătorie, completarea foilor de parcurs, manevrarea bagajelor călătorilor etc.
Astfel, deşi apelanta susţine că acest mod de calcul nu este justificat, Curtea constată faptul că, s-a impus recurgerea la o prezumţie simplă referitoare la timpul necesar activităţilor conexe şi strict necesare celei de conducere autovehicul datorită pontajelor efectuate incorect de către apelantă. Dacă aceasta ar fi realizat în mod corect aceste pontaje sau ar fi stabilit în mod clar într-un act asumat atât de societate cât şi de angajat care este timpul necesar acestor operaţiuni conexe, nu mai era necesară recurgerea la o astfel de modalitate de calcul care să implice raţionamentul profesional al expertului. În lipsa elementului obiectiv prevăzut de lege (pontaj), timpul suplimentar se dovedeşte cu orice mijloc de probă, astfel încât aprecierea expertului justificată prin prisma actelor analizate şi a analizei specifice acestei munci, este apreciată de către Curte ca fiind pertinentă.
Mai mult, deşi apelata critică acest mod de calcul, nu a indicat care este suma pe care o critică în urma modului de calcul agreat, respectiv nu a indicat ce sumă a acordat instanţa în plus faţă de cât ar fi trebuit acordat în opinia sa şi nici nu a propus prin apelul incident efectuarea unei expertize pentru stabilirea acestor sume (cuantum brut şi net).
Cu privire la susţinerile referitoare la rotunjirea orelor, Curtea apreciază că în mod corect instanţa de fond s-a raportat la prevederile art. 164 Codul muncii care prevede raportare la o unitate de timp unică, respectiv ora, şi nu la fracţiuni ale acesteia, cum ar fi minute sau jumătăţi de oră, nefiind astfel fondate susţinerile apelantului sub acest aspect.”
Curtea de Apel Bacău, Decizia civilă nr. 132/23.03.2020, definitivă
Avocat Gherasim Andrei-Gheorghe
Titular Cabinet de Avocat ”Gherasim Andrei-Gheorghe” specializat litigii de muncă