Modificare importantă în Legea medierii privind posibilitatea încheierii acordului de mediere în procesul penal

Prin O.U.G. nr. 24/2019 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea protecţiei victimelor infracţiunilor, precum şi a altor acte normative, publicată în Mon. Of. nr. 274 din 10.04.2019, s-a dispus, printre altele, și modificarea prevederilor din Legea nr. 192/2006 referitoare la posibilitatea încheierii unui acord de mediere în cauzele privind infracțiuni pentru care, potrivit legii, retragerea plângerii prealabile sau împăcarea părților înlătură răspunderea penală. Începând cu data de 10 aprilie 2019, alin. (2) al art. 67 din Legea nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, …

Continuă lectura

RIL admis. Instanța de tutelă poate compensa obligațiile de întreținere datorate copilului de părinți

Prin Decizia nr. 6 din 11 februarie 2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr. 2960/1/2018 a fost admis recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și, în consecinţă, a stabilit că: ”În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 1.616 – 1.618 lit. c) raportat la art. 499, art. 514 alin. (1) şi (3), art. 515, art. 525 alin. (1), art. 529 – 531 din Codul civil şi art. 729 alin. (3) şi (7) din Codul de procedură civilă, instanţa de tutelă va …

Continuă lectura

Reprezentarea convenţională a persoanei juridice în fața instanței nu se poate face prin mandatar persoană juridică, nici prin consilierul juridic sau avocatul acesteia din urmă

Prin Decizia nr. 19 din 19 martie 2018 (Mun. Of. nr. 510 din data de 21 iunie 2018) privind pronunţarea unei hotărâri prealabile cu privire la aplicabilitatea dispoziţiilor cărţii I, titlul II, secţiunea a 4-a, art. 80-89 din Codul de procedură civilă şi dispoziţiilor Deciziei nr. 9/2016 la faza de executare silită, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis sesizarea formulată de Tribunalul Sibiu – Secţia I civilă în Dosarul nr. 8.860/306/2015 şi, în consecinţă, a stabilit că: ”În interpretarea şi aplicarea art. 664 alin. (2) din Codul de procedură civilă, reprezentarea convenţională a persoanei juridice nu se poate …

Continuă lectura

RIL. Tribunalele specializate sunt competente să judece apelurile ce fac obiectul specializării lor în procedura executării silite

Prin Decizia nr. 2 din data de 14 ianuarie 2019 pronunțată în Dosarul nr.  1527/1/2018 Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul competent să judece recursul în interesul legii, a admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Cluj şi, în consecinţă, a stabilit că: ”În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 226 din Legea nr. 71/2011, raportat la art. 95 pct. 2 din Codul de procedură civilă, tribunalele specializate sunt competente să soluţioneze apelurile în cererile formulate în procedura executării silite în materiile ce fac obiectul specializării lor.” Decizia este obligatorie, potrivit dispozițiilor …

Continuă lectura

RIL. Recursurile împotriva hotărârilor pronunțate în apel de către tribunale, în cauzele având ca obiect cereri evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 lei inclusiv, intră în competența de soluționare a curților de apel

Prin Decizia nr. 18/2018 privind examinarea recursului în interesul legii declarat de Colegiul de conducere al Curții de Apel Cluj, vizând stabilirea competenței materiale de soluționare a recursurilor declarate ca urmare a pronunțării Deciziei nr. 369 din 30 mai 2017 a Curții Constituționale, împotriva hotărârilor pronunțate în apel de către tribunale, în cauzele având ca obiect cereri evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 lei inclusiv, Înalta Curte de Casație a stabilit că: ”În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 96 pct. 3, art. 97 pct. 1 și art. 483 din Codul de procedură civilă, competența de …

Continuă lectura

Ajutorul public judiciar – beneficiari, forme, condiții de acordare

În România ajutorul public judiciar este reglementat, în principal, prin O.U.G. nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 193/2008, cu modificările și completările ulterioare, precum și prin acte normative conexe, cum ar fi: Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru ș.a. Ajutorul public judiciar reprezintă acea formă de asistenţă acordată de stat care are ca scop asigurarea dreptului la un proces echitabil şi garantarea accesului egal la …

Continuă lectura