Jurisprudență. Recuperarea echivalentului sporului pentru condiții periculoase sau vătămătoare cuvenit personalului didactic pentru perioada ian. 2016-dec. 2017

”Se recunoaşte dreptul personalului didactic de a beneficia de acest spor în perioada anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 63/2011 şi până la aprobarea regulamentului, însă un asemenea regulament nu a fost emis nici în baza Legii nr. 330/2009 şi nici în aplicarea actelor normative ulterioare de salarizare, omisiune care nu poate însă constitui un impediment pentru plata activităţii prestate în condiţii periculoase sau vătămătoare.

(…) În contextul în care condiţiile de desfăşurare a activităţii nu s-au schimbat, aşa cum rezultă din adeverinţele emise de angajatorul unitate de învăţământ, pretenţiile reclamantului apar ca întemeiate sub acest aspect.

(…) În ceea ce priveşte acţiunea formulată pentru membrii de sindicat angajaţi ulterior anului 2009 şi care nu au beneficiat de plata acestor sporuri, instanţa a reţinut că în privinţa acestora sunt incidente prevederile art. 5 din Codul Muncii.  Egalitatea de tratament şi interzicerea discriminării nu permit angajatorului să dezavantajeze unii salariaţi în favoarea altora, inclusiv în ce priveşte cuantumul salariilor.

Diferenţele de tratament trebuie să fie rezonabile şi cu o justificare obiectivă, ceea ce nu se confirmă în situaţia de faţă, în măsura în care o parte din angajaţi nu beneficiază de sporul în discuţie, deşi au aceeaşi funcţie, ocupă acelaşi post, şi desfăşoară activitate în condiţii identice cu angajaţii cărora le-a fost acordat sporul de condiţii vătămătoare, ipoteză în care ne aflăm în prezenţa unei situaţii de discriminare.”

CURTEA DE APEL C___

SECŢIA A IV-A PENTRU LITIGII DE MUNCĂ ŞI ASIGURĂRI SOCIALE

Dosar nr. ….

DECIZIA CIVILĂ NR. 1722/A/2018

Şedinţa publică din data 28 noiembrie 2018

….

S-au luat în examinare apelurile declarate de pârâţii I_ Ş_ J_ C_, U_ A_T_ A MUNICIPIULUI G_ şi P__ M_ G__ împotriva sentinţei civile nr. 1689 d__ 29 mai 2018, pronunţată de Tribunalul C___ în dosarul nr. X, privind pe reclamantul S____D__ Î__ G_____ şi pe pârâţii L__ T__ „A__ I__” G__ şi M__ E___ N__, având ca obiect drepturi băneşti.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică, la prima strigare a cauzei, se constată lipsa părţilor.

Curtea apreciază că se impune lăsarea cauzei la a doua strigare pentru a da posibilitatea părţilor să se prezinte la dezbateri.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică, la a doua strigare a cauzei, se prezintă reprezentanta intimatului-reclamant, doamna avocat P_______ G______, lipsă fiind reprezentanţii celorlalte părţi.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Apelurile au fost introduse în termenul legal, au fost comunicate cu intimaţii şi sunt scutite de la plata taxei judiciare de timbru, în conformitate cu dispoziţiile art. 270 d__ Codul Muncii.

Se constată că părţile au solicitat judecarea în lipsă a apelului în temeiul dispoziţiilor art. 223 şi art. 411C.pr.civ.

S-a făcut referatul cauzei, prin care se arată că a fost parcursă procedura prevăzută de art. XV d__ Legea nr. 2/2013, la dosar fiind depuse întâmpinări formulate de intimaţii S_________ d__ Învăţământ G_____, în data de 2 octombrie 2018 (filele 21-26), I____________ Şcolar Judeţean C___, în data de 1 octombrie 2018 (fila 36) şi M_________ Educaţiei Naţionale, în data de 12 octombrie 2018 (filele 38-42), iar în data de 25 octombrie 2018, a fost înregistrat răspunsul apelantului I____________ Şcolar Judeţean la întâmpinarea formulată de intimatul S_________ d__ Învăţământ G_____. (filele 54-55).

Curtea pune în discuţie in admisibilitatea invocării excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului M_________ Educaţiei Naţionale prin întâmpinare în condiţiile în care pârâtul nu a declarat calea de atac a apelului împotriva sentinţei primei instanţe .

Reprezentanta intimatului-reclamant S_________ d__ Învăţământ G_____ arată că în opinia sa excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocate de pârâtul M_________ Educaţiei Naţionale este inadmisibilă, raportat la împrejurarea că intimatul nu a declarat apel în prezenta cauză.

Curtea pune în discuţie cererea în probaţiune formulată de apelantul-pârât I____________ Şcolar Judeţean C___ privind efectuarea unei adrese către u_______ de învăţământ angajatoare, pentru a comunica dacă, pentru perioada în litigiu, membrilor de sindicat reprezentaţi în cauză li s-au schimbat funcţia şi fişa postului sau dacă acestora li s-au îmbunătăţit condiţiile de muncă.

Reprezentanta intimatului-pârât solicită respingerea cererii în probaţiune formulate de I____________ Şcolar Judeţean C___.

În urma deliberării, Curtea va respinge ca neconcludentă cererea în probaţiune formulată de apelantul-pârât I____________ Şcolar Judeţean C___.

Reprezentanta intimatului-reclamant învederează că nu mai are cereri de formulat.

La întrebarea instanţei, adresată în conformitate cu dispoziţiile art. 244 alin. 1 şi alin. 3 C .pr.civ., arată că este de acord ca apelul să fie soluţionat la prezentul termen de judecată.

Nemaifiind formulate alte cereri în probaţiune şi nemaifiind invocate excepţii, Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 392 C .pr.civ., declară deschise dezbaterile şi acordă cuvântul reprezentantei intimatului-reclamant pentru a pune concluzii asupra apelului.

Reprezentanta intimatului-reclamant solicită respingerea apelurilor şi menţinerea hotărârii pronunţate de prima instanţă, fără cheltuieli de judecată.

Curtea, considerând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt şi temeiurile de drept ale cauzei, închide dezbaterile, în conformitate cu prevederile art. 394 C .pr.civ. şi reţine cauza în pronunţare.

C U R T E A

Prin sentinţa civilă nr. 1689 d__ 29.05.2018 a Tribunalului C_ pronunţată în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX , s-a admis acţiunea formulată şi extinsă de către reclamantul S_ d__ Învăţământ G_, în numele membrilor de sindicat D_G_ G_, D_ M_, S_ M_, C________ V_ V_, PUSKAS C_ C_, B_ M_, D_ V_, L_ A_ A_, I_ I_ R_, V_ C_ O_, D___ A______ M____, SIMIONAS V_______, C_______ L____, BOCICA C_______ I____, M______ A______ S_____, R____ D______ în contradictoriu cu pârâţii L_____ T_______ „A__ IPATESCU” G_____, P_______ M___________ G_____ prin primar, U_______ A____________ TERITORIALA MUNICIPIUL G_____, prin primar, I____________ S_____ J_______ C___ şi M_________ E________ N________.

U_______ de învăţământ L_____ T_______ “A__ IPATESCU” G_____, a fost obligată în calitate de angajator, la calcularea şi la plata drepturilor salariale a sumele compensatorii reprezentând echivalentul sporului pentru condiţii vătămătoare şi periculoase în cuantum de 15 % d__ salariul de baza, actualizata cu indicele de inflaţie la data efectiva a plaţii şi la plata de daune-interese egale cu dobânda legala calculata de la data scadentei şi pana la data plaţii efective, corespunzător perioadei lucrate de către fiecare membru de sindicat în parte, pentru perioada 10.06.xxxxxxxxxxxxxxx17, astfel:

  1. pentru perioada 10.06.2015 – 31.12.2017 pentru membrii de sindicat D____ G_______ G______, D___ M______, S____ M______, PUSKAS C_____ C____, I______ I___ R___, D___ A______ M____
  2. pentru perioada 10.06.2015 – 09.01.2017 pentru membrii de sindicat C________ V_____ V_______
  3. pentru perioada 09.01.2017 – 31.12.2017 pentru membrii de sindicat V_____ C_______ O_____.

U_______ de învăţământ L_____ T_______ „A__ IPATESCU” G_____, a fost obligată în calitate de angajator, la calcularea şi la plata drepturilor salariale a sumele compensatorii reprezentând echivalentul sporului pentru condiţii vătămătoare şi periculoase în cuantum de 10 % d__ salariul de baza, actualizata cu indicele de inflaţie la data efectiva a plaţii şi la plata de daune-interese egale cu dobânda legala calculata de la data scadentei şi pana la data plaţii efective, corespunzător perioadei lucrate de către fiecare membru de sindicat în parte, pentru perioada 10. 06.xxxxxxxxxxxxxxx17, astfel:

  1. pentru perioada 10.06.2015 – 31.12.2017 pentru membrii de sindicat B______ M______, D____ V______, SIMIONAS V_______, C_______ L____
  2. pentru perioada 01.02.2016 – 31.12.2017 pentru membrii de sindicat BOCICA C_______ I____, R____ D______
  3. pentru perioada 01.01.2016 – 31.12.2017 pentru membrii de sindicat M______ A______ S_____.

Pârâţii de rândul 2, 3, 4 şi 5au fost obligaţi în calitate de ordonatori de credite, sa aloce fondurile necesare plaţii drepturilor salariale obiect al prezentei cauze.

Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut următoarele:

  1. În ceea ce priveşte pretenţiile referitoare la acordarea echivalentului sporului pentru condiţii vătămătoare şi periculoase, instanţa a reţinut că potrivit dispoziţiilor art. 8 alin. 1 lit. a din H.G. nr. 281/1993 cu privire la salarizarea personalului din unităţile bugetare, în raport cu condiţiile în care se desfăşoară activitatea, pot fi acordate sporuri „pentru condiţii periculoase sau vătămătoare, un spor de până la 15%, d__ salariul de bază, corespunzător timpului lucrat la locurile de muncă respective ”.

Este adevărat că prin art. 48 din Legea nr. 330/2009 au fost abrogate prevederile din HG nr. 281/1993, însă noul act normativ a prevăzut la art. 5 că (1) sporul pentru condiţii periculoase sau vătămătoare, de până la 15% din salariul de bază, corespunzător timpului lucrat la locurile de muncă respective, poate fi acordat personalului salarizat potrivit anexelor nr. I/1-I/4, iar condiţiile de acordare a acestora se stabilesc „prin regulament aprobat de către ordonatorul principal de credite cu consultarea sindicatelor sau, după caz, a reprezentanţilor salariaţilor, avizat de M_ Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi M_ Finanţelor Publice”.

Aceleaşi dispoziţii privind sporul pentru condiţii periculoase sau vătămătoare sunt menţionate şi în art. 9 cap. I şi respectiv art. 6 cap. II d__ Legea nr. 63/2011, precizându-se că până la aprobarea regulamentului prevăzut la alin. (2), sporurile pentru condiţii de muncă, aprobate în condiţiile legii, se acordă numai persoanelor care au beneficiat de aceste sporuri şi numai în măsura în care activitatea se desfăşoară în aceleaşi condiţii.

Prin urmare se recunoaşte dreptul personalului didactic de a beneficia de acest spor în perioada anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 63/2011 şi până la aprobarea regulamentului, însă un asemenea regulament nu a fost emis nici în baza Legii nr.330/2009 şi nici în aplicarea actelor normative ulterioare de salarizare, omisiune care nu poate însă constitui un impediment pentru plata activităţii prestate în condiţii periculoase sau vătămătoare.

O parte din membrii de sindicat, semnatari ai acţiunii, au beneficiat de acordarea acestui drept pe cale judecătorească, prin sentinţa civilă nr. 714/2016 pronunţată în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX al Tribunalului C___, definitivă, recunoscându-se îndreptăţirea la plata echivalentului acestor sporuri până la introducerea acţiunii.

Instanţa a reţinut că legile de salarizare ulterioare lunii iunie 2015 (art. 1 din OUG nr. 83/2014, aprobata prin Legea nr. 71/2015, stabileşte că în anul 2015 cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare se menţine la nivelul celei din decembrie 2014; art. 1 din OUG nr. 57/2015 stabileşte că în anul 2016 cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare se menţine la nivelul celor din decembrie 2015, art. 1 d__ OUG nr. 99/2016, stabileşte că în primele doua luni ale anului 2017 cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare se menţine la nivelul din decembrie 2016; apoi art. 1 din OUG nr. 9/2017 face trimitere la nivelul d__ februarie 2017, iar art. 38 din Legea nr. 153/2017 prevede că începând cu luna iulie 2017 se menţin în plată – la nivelul acordat în iunie 2017, până la 31 decembrie 2017 – cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, în măsura în care personalul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii ) au prevăzut expres imperativul menţinerii şi în perioada 2015- 2017 a cuantumului drepturilor salariale avute în plată în luna decembrie 2009.

În contextul în care, condiţiile de desfăşurare a activităţii nu s-au schimbat, aşa cum rezultă d__ adeverinţele emise de angajatorul unitate de învăţământ, pretenţiile reclamantului apar ca întemeiate sub acest aspect.

  1. În ceea ce priveşte acţiunea formulată pentru membrii de sindicat angajaţi ulterior anului 2009 şi care nu au beneficiat de plata acestor sporuri, instanţa a reţinut că în privinţa acestora sunt incidente prevederile art. 5 din Codul Muncii potrivit cărora:

„(1) În cadrul relaţiilor de muncă funcţionează principiul egalităţii de tratament fata de toţi salariaţii şi angajatorii. (2) Orice discriminare directa sau indirecta fata de un salariat, bazată pe criterii de sex, orientare sexuală, caracteristici genetice, vârsta, apartenenţa naţionala, rasa, culoare, etnie, religie, opţiune politica, origine socială, handicap, situaţie sau responsabilitate familială, apartenenţa ori activitate sindicala, este interzisă. (3) Constituie discriminare directa actele şi faptele de excludere, deosebire, restricţie sau preferinţa, întemeiate pe unul sau mai multe dintre criteriile prevăzute la alin. (2), care au ca scop sau ca efect neacordarea, restrângerea ori înlăturarea recunoaşterii, folosinţei sau exercitării drepturilor prevăzute în legislaţia muncii. (4) Constituie discriminare indirecta actele şi faptele întemeiate în mod aparent pe alte criterii decât cele prevăzute la alin. (2), dar care produc efectele unei discriminări directe.”

Egalitatea de tratament şi interzicerea discriminării nu permit angajatorului să dezavantajeze unii salariaţi în favoarea altora, inclusiv în ce priveşte cuantumul salariilor.

Diferenţele de tratament trebuie să fie rezonabile şi cu o justificare obiectivă, ceea ce nu se confirmă în situaţia de faţă, în măsura în care o parte din angajaţi nu beneficiază de sporul în discuţie, deşi au aceeaşi funcţie, ocupă acelaşi post, şi desfăşoară activitate în condiţii identice cu angajaţii cărora le-a fost acordat sporul de condiţii vătămătoare, ipoteză în care ne aflăm în prezenţa unei situaţii de discriminare.

De asemenea, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul competent să judece recursul în interesul legii, prin DECIZIA Nr. 21 d__ 21 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial Nr 1002 d__ 13 decembrie 2016, obligatorie conform art. 517 alin. 4 d__ Codul de procedură civilă, a statuat în sensul că „existenţa mai multor acte normative, adoptate succesiv într-un interval scurt de timp, în baza cărora s-a intenţionat salarizarea unică a bugetarilor nu poate constitui un temei legal pentru instituirea unui tratament diferenţiat şi pentru nesocotirea principiului egalităţii de tratament faţă de toţi salariaţii şi care presupune plată egală pentru muncă de valoare egală” şi „criteriul temporal sau acela al unor reglementări diferite nu poate justifica diferenţe de salarizare între persoane care exercită aceeaşi funcţie şi care au aceeaşi pregătire profesională”.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie mai reţine că „salariile se stabilesc pe categorii de funcţii şi pe niveluri de pregătire profesională, iar nu în considerarea unor persoane privite ut singuli şi care sunt, în mod întâmplător, contemporane edictării unui act normativ”.

Existenţa discriminării directe rezultă şi d__ dispoziţiile: art. 7 şi art. 23 d__ Declaraţia Universală a Drepturilor Omului (care garantează dreptul tuturor la protecţie egală a legii împotriva oricărei discriminări şi dreptul la o remuneraţie echitabilă şi satisfăcătoare); art. 7 d__ Pactul Internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale, ratificat prin Decretul nr. 212/1974 (care garantează dreptul la condiţii de muncă juste şi prielnice şi la egalitate de tratament în salarizare, fără nicio distincţie); art. 14 d__ Convenţia Europeană privind apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, respectiv Protocolul nr. 12 la această Convenţie (care interzic discriminările); art. 4 d__ Carta socială europeană revizuită (ratificată prin Legea nr. 74/1999) care garantează dreptul la o salarizare echitabilă; art. 1 lit. (i) d__ OG nr. 137/2000 (care prevede că principiul egalităţii între cetăţeni, al excluderii privilegiilor şi discriminării sunt garantate în special în exercitarea următoarelor drepturi: dreptul la muncă, la libera alegere a ocupaţiei, la condiţii de muncă echitabile şi satisfăcătoare, la protecţia împotriva şomajului, la un salariu egal pentru muncă egală, la o remuneraţie echitabilă şi satisfăcătoare); art.5, art.6, art.8, art.39 alin. 1 lit. a, art. 40 alin. 2 lit. c şi lit. f, art. 159 alin.3, art.165 şi art.170 raportat la art. l d__ Codul muncii (care garantează plata integrală a drepturilor de natură salarială, fără discriminări, restrângeri sau limitări); art. 20, art. 16 alin.(l), art. 53 şi art. 41 d__ Constituţie (care garantează aplicarea principiului nediscriminării şi în raport cu dreptul la salariu, drept care face parte d__ conţinutul complex al dreptului constituţional la muncă şi care nu poate face obiectul unor limitări discriminatorii).

Aşadar, nu există vreo justificare obiectivă şi rezonabilă pentru excluderea de la beneficiul sporului a celorlalţi membrii de sindicat semnatari ai acţiunii, ce au fost angajaţi ulterior anului 2009 şi respectiv care nu au beneficiat anterior datei de 31.12.2009 de sporul pentru activitatea în condiţii vătămătoare şi periculoase, în condiţiile în care aceştia d__ urmă îşi desfăşoară munca în aceleaşi condiţii şi pe aceleaşi funcţii cu cei care beneficiază de plata acestui spor, aşa cum rezultă d__ adeverinţa eliberată de angajator.

Acordarea sumelor solicitate reprezintă o aplicare a prevederilor art. 253 Codul muncii, care garantează dreptul la despăgubire, inclusiv pentru discriminările în muncă.

III . Cu privire la dobânda legală, instanţa a reţinut că şi aceste pretenţii sunt întemeiate, raportat la dispoziţiile art. 166 alin. 4 Codul muncii ce prevăd că întârzierea nejustificată a plăţii salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune-interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului.

De asemenea, potrivit art. 1531 alin. 1 şi 2 Cod civil, creditorul are dreptul la repararea integrală a prejudiciului suferit urmare a neexecutării, acesta cuprinzând pierderea efectiv suferită de creditor şi beneficiul de care acesta a fost lipsit, iar pentru suma de bani neplătită la scadenţă, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la data scadenţei şi până la momentul plăţii, în cuantumul prevăzut de lege, fără a trebui să dovedească vreun prejudiciu.

Totodată, instanţa a reţinut că actualizarea debitului cu rata inflaţiei urmăreşte păstrarea valorii reale a obligaţiilor băneşti şi nu exclude acordarea dobânzilor legale, deoarece acestea au temeiuri de drept şi scopuri diferite, sens în care s-a pronunţat şi Decizia nr. 2/2014 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în cadrul soluţionării recursului în interesul legii.

Instanţa a mai reţinut că dobânda poate fi acordată doar pentru sumele reprezentând drepturile salariale , nu şi pentru sumele rezultate d__ actualizarea cu indicele de inflaţie.

  1. În ceea ce priveşte petitul de obligare a pârâţilor la alocarea fondurilor necesare plăţii acestor drepturi salariale, instanţa a apreciat că, în considerarea perioadei de timp la care se referă pretenţiile reclamantului, precum şi raportat la prevederile legale ce reglementează atribuţiile pârâţilor de rândul 2-5, competenţele de aprobare, alocare şi repartizare a fondurilor necesare plăţii drepturilor salariale pentru învăţământul preuniversitar, cad în sarcina acestora, astfel că şi acest capăt de cerere apare ca fiind în temeiat.

Având în vedere cele de mai sus, instanţa a admis acţiunea aşa cum a fost formulată.

Văzând dispoziţiile art. 453Cod procedură civilă şi raportat la principiul disponibilităţii ce guvernează procesul civil, nu s-au acordat cheltuieli de judecată nefiind solicitate.

Împotriva acestei hotărâri pârâţii I____________ ŞCOLAR AL JUDEŢULUI C___, P_______ M___________ G_____ şi U_______ A____________ TERITORIALA MUNICIPIUL G_____ au declarat apel în termen legal.

  1. Prin apelul declarat de pârâtul I____________ ŞCOLAR AL JUDEŢULUI C___ s- a solicitat modificarea hotărârii apelate şi, pe cale de consecinţă, respingerea acţiunii ca fiind netemeinică şi nelegală.

În motivarea cererii de apel s-a arătat că, în primul rând, se critică hotărârea instanţei de fond, ca fiind netemeinică şi nelegală, în raport de respingerea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a inspectoratului şcolar care, în mod nejustificat a fost chemat în judecată, în prezenta cauză.

Este real faptul că, începând cu anul 2018, în temeiul prevederilor art. 39 alin. (l)-(2) d__ O.U.G. nr. 90 d__ 6 decembrie 2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, d__ bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educaţiei Naţionale, se asigură, pentru unităţile de învăţământ preuniversitar de stat, finanţarea cheltuielilor cu salariile, sporurile, indemnizaţiile şi alte drepturi salariale în bani, stabilite prin lege, respectiv faptul că, începând cu aceeaşi dată, creditele bugetare aferente acestor cheltuieli se repartizează de către M_________ Educaţiei Naţionale pe inspectoratele şcolare în vederea repartizării pe unităţi de învăţământ.

Însă, prin acţiunea ce face obiectul prezentei cauze, se solicită drepturi salariale pentru perioada 2015 – 2017, perioadă în care I____________ Şcolar Judeţean C___ nu a avut atribuţii de repartizare, pe unităţi de învăţământ, a fondurilor aprobate şi alocate, cu această destinaţie, de către M_________ Educaţiei Naţionale – aceste atribuţii fiind în sarcina primarului, în calitate sa de ordonator principal de credite, în baza Legii nr. 215/2001 şi a dispoziţiilor art. 21 d__ Legea nr. 273/2006 – iar, pe cale de consecinţa, nu este justificată o atare calitate procesuala pasivă a instituţiei, în prezenta cauză.

Astfel, Codul de procedură civilă reglementează, în mod expres, condiţiile de exercitare a acţiunii civile, respectiv: capacitatea procesuală, calitatea procesuală, formularea unei pretenţii şi interesul.

După cum se poate observa, calitatea procesuală este una dintre condiţiile ce se cer a fi întrunite cumulativ pentru exercitarea acţiunii civile.

Interesul atragerii în proces şi a ordonatorului de credite, pe motiv că acest demers ar reprezenta o garanţie a executării obligaţiei de plată ce revine instituţiei/autorităţii publice cu care este stabilit raportul de serviciu, nu este de natură să conducă la o altă concluzie, întrucât acest interes nu este unul legitim, atâta vreme cât atribuţiile prevăzute de lege în materia repartizării creditelor bugetare, alocării şi stabilirii destinaţiei acestora nu cuprind o obligaţie de garanţie sau de despăgubire a ordonatorului principal de credite, care să constituie fundamentul pretenţiilor deduse judecăţii.

Un argument suplimentar d__ perspectiva analizată este reprezentat de dispoziţiile art. 222 d__ Codul civil, sub denumirea marginală „Independenţa patrimonială”, care consacră principiul potrivit căruia persoana juridică având în subordine o altă persoană juridică nu răspunde pentru neexecutarea obligaţiilor acesteia d__ urmă şi nici persoana juridică subordonata nu răspunde pentru persoana juridică faţă de care este subordonată, dacă prin lege nu se dispune altfel.

În acest sens, invocă incidenţa Deciziei nr. 13 d__ 13 iunie 2016 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, (publicată în Monitorul Oficial nr. 763 d__ 29 septembrie 2016), respectiv a Deciziei nr. 10 d__ 19 septembrie 2009 (publicată în Monitorul Oficial nr. 786 d__ 4 noiembrie 2011), d__ care se desprinde concluzia că nu este permisă atragerea în proces a ordonatorului de credite pentru a fi obligat la alocarea de fonduri.

În subsidiar, arată că, excepţia invocată este justificată şi în raport de faptul că aprobarea şi alocarea fondurilor necesare finanţarea cheltuielilor cu salariile, sporurile, indemnizaţiile şi alte drepturi salariale în bani, în raport de prevederile art. 39 d__ O.U.G. nr. 90/2017, revine ordonatorului principal de credite, respectiv Ministerului Educaţiei Naţionale şi nu inspectoratului şcolar.

Pentru aceste considerente, solicită admiterea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive al Inspectoratului Şcolar Judeţean C___ şi, pe cale de consecinţă, admiterea apelului şi respingerea cererii prin care se solicită obligarea instituţiei, „în calitate de ordonator de credite , la alocarea fondurilor necesare drepturilor salariale, obiect al prezentei cauze”.

În al doilea rând, critică hotărârea apelata în privinţa soluţionării fondului cauzei, prin care s-a dispus admiterea acţiunii, cu aplicarea în mod greşit a dispoziţiile legale invocate pe fondul cauzei.

Astfel, având în vedere prevederile legale incidente (în principal, cele prevăzute de art. 1 şi urm. d__ O.U.G. nr. 83/2014, art. 2 şi urm. d__ O.U.G. nr. 57/2015, art. 3 alin, 2 şi urm. d__ O.U.G. nr. 20/2016, art. 1 alin. 5 şi urm. d__ O.U.G. nr. 99/2016), consideră că membrii de sindicat reprezentaţi de către reclamant, nu pot beneficia de aceste drepturi băneşti, deoarece odată cu intrarea în vigoare a O.U.G. nr. 20/2016 prevederile Legii nr. 63/2011 au fost abrogate, dată la care aceştia nu au beneficiat de sporul solicitat, iar odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 153/2017, reclamantul trebuia să facă dovada existenţei buletinelor de determinare, buletine care nu au fost depuse la dosarul cauzei.

Prin urmare, consideră că instanţa de fond a făcut o aplicare greşită a dispoziţiilor legale incidente, fără a avea în vedere faptul că acordarea acestor sporuri trebuia să aibă la bază existenţa unor Buletine de determinare care să ateste existenţa condiţiilor vătămătoare şi periculoase la locul de muncă, în condiţiile legii, pentru fiecare dintre membrii de sindicat, reprezentaţi, în prezenta cauză, de reclamant, şi care să justifice acordarea sporului solicitat prin acţiune.

În subsidiar, solicită instanţei să aibă în vedere faptul că, începând cu data de 01.05.2012, stabilirea salariilor de bază individuale, a sporurilor, a premiilor şi a altor drepturi salariale, s-a făcut prin decizie emisă de către directorul unităţii de învăţământ (în calitate de ordonator de credite), decizie care putea fi contestată în termen de 5 zile de la dala luării la cunoştinţă, în conformitate cu prevederile art. 34 d__ Legea nr. 330/2009.

În ipoteza emiterii şi comunicării acestor decizii, de către u_______ de învăţământ, în raport de considerentele, de la pct. VI/13-14, d__ Decizia nr. 9 d__ 29 mai 2017 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (publicată în Monitorul Oficial nr. 988 d__ 13 decembrie 2017), prin care se reţine faptul că în situaţia în care pretenţia reclamantului decurge dintr-un act de reîncadrare, admisibilitatea şi temeinicia cererii de chemare în judecată sunt condiţionate de parcurgerea procedurii prealabile, consideră că este incidenţă excepţia inadmisibilităţii acţiunii pentru neparcurgerea procedurii prealabile.

În drept, s-au invocat dispoziţiile art. 466, art. 470 şi art. 480 alin. (2) d__ Codul de procedură civilă, precum şi pe celelalte acte normative precizate în cuprinsul apelului.

  1. Prin apelul declarat de pârâţii P_______ M___________ G_____ şi U_______ ADMINISTR ATIV TERITORIALA MUNICIPIUL G_____ s-a solicitat admiterea apelului şi respingerea acţiunii.

În motivare s-a arătat că sentinţa atacată este nelegală în ceea ce priveşte obligarea acestora la alocarea fondurilor necesare plăţii drepturilor salariale.

Potrivit art. 104 alin .2 d__ Legea nr. 1/2011, finanţarea de bază se asigură d__ bugetul de stat, d__ sume defalcate d__ taxa pe valoarea adăugată, prin bugetele locale, pentru următoarele articole de cheltuieli, în funcţie de care se calculează costul standard per elev/preşcolar; a) cheltuieli cu salariile, sporurile, indemnizaţiile şi alte drepturi salariale în bani, stabilite prin lege, precum şi contribuţiile aferente acestora; b) cheltuieli cu pregătirea profesională; c) cheltuieli cu evaluarea periodică a elevilor; d) cheltuieli cu bunuri şi servicii”.

La alin.5 se prevede „Finanţarea de bază aprobată anual prin legea bugetului de stat se repartizează pe comune, oraşe, municipii şi sectoare ale m_ Bucureşti de către direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene, respectiv a m___________ Bucureşti, cu asistenţa tehnică de specialitate a inspectoratelor şcolare judeţene, respectiv Inspectoratului Şcolar al M___________ Bucureşti”.

Ca atare, sursa de finanţare a acestor cheltuieli este bugetul de stat d__ sumele defalcate d__ taxa pe valoare adăugată, iar la alin.5 se stabileşte şi procedura de asigurare a finanţării de bază, adică după aprobarea finanţării prin legea bugetului de stat, aceasta urmează a se repartiza pe unităţi a_-teritoriale de către direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene, cu asistenţa tehnică de specialitate a inspectoratelor şcolare judeţene.

Astfel spus, sumele de bani pentru plata drepturilor salariale solicitate nu sunt asigurate d__ bugetul local, c i în mod exclusiv d__ bugetul de stat, d__ sumele defalcate d__ TVA.

Totodată, potrivit art . 39 alin. l şi 2 al Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene „(1) Prin derogare de la prevederile art. 104 alin. (2) d__ Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18 d__ 10 ianuarie 2011, cu modificările şi completările ulterioare, începând cu anul 2018, d__ bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educaţiei Naţionale, se asigură, pentru unităţile de învăţământ preuniversitar de stat, finanţarea cheltuielilor cu salariile, sporurile, indemnizaţiile şi alte drepturi salariale în bani, stabilite prin lege, inclusiv plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială, precum şi contribuţiile aferente acestora, precum şi diferenţele salariate prevăzute la art. 1 şi 2 d__ Legea nr. 85/2016 privind plata diferenţelor salariate cuvenite personalului didactic d__ învăţământul de stat pentru perioada octombrie 2008 – 13 mai 2011; (2) Creditele bugetare aferente cheltuielilor prevăzute la alin. (1) se repartizează de către M_________ Educaţiei Naţionale pe inspectorate şcolare în vederea repartizării pe unităţi de învăţământ”.

Susţine că bugetul local nu reprezintă sursa de plată a acestor drepturi salariale, ci bugetul de stat d__ sumele defalcate d__ TVA.

Reclamantul intimat S_________ D__ Î__G_____ a formulat întâmpinare la apelurile declarate de pârâţi prin care a solicitat respingerea acestora ca nefondate, cu consecinţa menţinerii sentinţei civile atacate ca fiind temeinică şi legală (f.21-25).

În susţinerea poziţiei procesuale, reclamantul intimat a arătat că, prin soluţia pronunţată, prima instanţă dovedeşte atât o cunoaştere a documentelor aflate la dosarul cauzei, cât şi o abordare corectă şi fundamentată a normelor legale incidente în prezentul litigiu.

Cu privire la excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Inspectoratului Şcolar al Judeţului C___, solicită respingerea acesteia prin raportare la dispoziţiile art. 39 d__ O.U.G. nr. 90/2017.

Decizia ÎCCJ nr. 13/2016 face vorbire de M_ A_ I_însă în prezenta speţa sunt incidente dispoziţiile legale imperative citate anterior, a căror aplicabilitate nu poate fi tăgăduită.

În ce priveşte fondul cauzei, s-a arătat că începând cu 01.01.2010 legiuitorul a stabilit existenta salariului de baza avut în luna decembrie 2009 pentru funcţiile în care personalul bugetar a fost încadrat, a reglementat sporurile de care acest personal a beneficiat şi modalitatea de calcul şi plata a acestora.

Se impune a fi avute în vedere prevederile art. 30 alin. 5 d__ Legea nr. 330/2009 privind salarizarea unitara a personalului plătit d__ fonduri publice, conform cărora „în anul 2010 personalul aflat în funcţie la 31 decembrie 2009, îşi va păstra fără a fi afectat de masurile de reducere a cheltuielilor de personal din luna decembrie 2009” , precum şi de dispoziţiile art. 6 alin. 1 d__ OUG nr. 1/2010 privind unele masuri de reîncadrare în funcţii a unor categorii de personal d__ sectorul bugetar şi stabilirea salariilor acestora, care instituie dreptul salariaţilor afectaţi de aplicarea Legii nr. 330/2009 de a beneficia de sume corespunzătoare cu caracter tranzitoriu care sa acopere diferenţe de salariu aferent lunii decembrie 2009, în măsura în care condiţiile de desfăşurare a activităţii se menţin.

Prin urmare, dispoziţiile legale mai sus indicate enunţa clar şi expres imperativul menţinerii în anul 2030 a cuantumului drepturilor salariale avute în plata în luna decembrie 2009, în măsura în care condiţiile de desfăşurare a activităţii un se schimba. Prin Decizia nr. 11/2012 pronunţata de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în soluţionarea unui recurs în interesul legii, se statuează ca „… reîncadrarea personalului didactic d__ învăţământ la data de 1 ianuarie 2010, urma a se realiza luând în calcul salarial de baza la care ar fi fost îndreptăţit acesta la data de 31 decembrie 2009, ceea ce reprezintă dreptul recunoscut şi ocrotit de lege …”.

D____ urmare, suma corespunzătoare sporului solicitat prin prezenta acţiune, trebuia acordata sub forma sumelor compensatorii cu caracter tranzitoriu, aşa cum prevăd legile anuale de salarizare, respectiv art. 6 alin. 3 d__ OUG nr. 1/2010 pentru anul 2010, art. 1 alin. 5 d__ Legea nr. 285/2010 pentru anul 2011, art. 1 alin. 2 şi 3 al art. II d__ OUG nr. 80/2010 (astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 283/2011) pentru anul 2012, respective art. 1 d__ OUG nr. 84/2012 pentru anul 2013, art. 1 alin. 3 d__ OUG nr. 103/2013 pentru anul 2014 şi art. 1 alin. 1 şi 2 d__ OUG nr. 83/2014 pentru anul 2015.

Pentru anul 2011 sunt relevante şi dispoziţiile art. 6 d__ cap. II al anexei nr. 5 d__ Legea nr. 63/2011, potrivit cărora pana la aprobarea regulamentului prevăzut de alin. 2, sporurile pentru condiţii de munca aprobate în condiţiile legii se acorda numai persoanelor care au beneficiar de aceste sporuri şi numai în măsura în care activitatea se desfăşoară în aceleaşi condiţii, ceea ce reprezintă, în egala măsura, şi o recunoaştere de către legiuitor a dreptului personalului didactic de a beneficia de acest spor în perioada intrării în vigoare a Legii nr. 63 /2011.

În concluzie, personalul d__ învăţământ care la data intrării în vigoare a Legii nr. 63/2011 (14.05.2011) beneficia de acordarea unui spor de 15 % sau 10 % d__ salariul de baza pentru activitatea desfăşurata în condiţii periculoase sau vătămătoare, va beneficia în continuare de acest spor.

Pe scurt acestea sunt motivele pentru care în dosarul d__ anul 2015 instanţele judecătoreşti au apreciat ca fiind temeinica şi legala solicitarea de acordare a sporului pentru condiţii vătămătoare şi periculoase.

Ca o consecinţa a prestării aceleiaşi activităţi şi în aceleaşi condiţii se impune a se aplica principiul la munca egala, salar egal, se impune a se acorda sporul şi ulterior lunii mai 2015 (data pana ta care instanţa a admis acţiunea în primul dosar având acest obiect).

Ordonanţele anuale de salarizare succesive d__ perioada de referinţa stabilesc menţinerea în plata a cuantumului brut al salariilor de baza, respectiv cuantumul sporurilor (dispoziţiile fiind citate integral în acţiunea introductiva de instanţa), astfel ca u_______ de învăţământ aplicând aceste prevederi legale trebuia sa acorde în continuare sporul respectiv.

Solicită respingerea apelului ca netemeinic şi nefondat prin raportare şi la următoarele argumente:

Legea-cadru de salarizare nr. 284/2010 stabileşte principiile fundamentale în ceea ce priveşte salarizare a personalului bugetar: principiul nediscriminării, principiul stabilităţii raporturilor juridice, principiul neretroactivităţii legii noi (ultimele doua traduse în această materie prin „teoria drepturilor câştigate”), principiul previzibilităţii normelor juridice etc.

Inclusiv noua legea de salarizare nr. 153/2017 la art. 6 face vorbire de aceleaşi principii: principiul legalităţii, principiul nediscriminării, principiul egalităţii, principiul importantei sociale a muncii, principiul stimulării personalului d__ sectorul bugetar, principiul ierarhizării pe verticala şi pe orizontala.

Pe perioada de aplicabilitate a Legii nr. 284/2010 esenţa sistemului de salarizare poate fi redata succint prin expresia repetata în ordonanţele anuale de salarizare „pentru personalul nou-încadrat pe funcţii, pentru personalul numit/încadrat în aceeaşi instituţie/autoritate publică pe funcţii de acelaşi fel, precum şi pentru personalul promovat în funcţii sau în grade/trepte, salarizarea se face la nivelul de salarizare în plată pentru funcţiile similare d__ instituţia/autoritatea publică în care acesta este încadrat”.

Prin „funcţie similara” se înţelege funcţie identica, cu aceeaşi vechime, grad/treapta, cat egorie, condiţii de munca etc. d__ instituţia respectiva sau dintr-o afta instituţie care are încadrate astfel de funcţii. în plus, sintagma „in plata” nu trebuie interpretata restrictiv, astfel meat textul în discuţie sa se poată aplica şi în situaţia în care exista funcţia, dar nicio persoana încadrata pe aceasta funcţie în instituţia/autoritatea publica respectiva (deci nu exista nivel de salarizare „în plata” pentru acea funcţie).

Se impune a se constata ca însăşi legiuitorul a recunoscut inegalitatea de tratament şi implicit starea de discriminare rezultate ca urmare a aplicării succesive a actelor normative privind salarizarea în sistemul bugetar __ aceleaşi funcţii, în aceleaşi condiţii de studii şi vechime, motiv pentru care a adoptat Legea nr. 71/2015.

Egalitatea de tratament şi interzicerea discriminării, principiu consacrat prin dispoziţiile anterior menţionate şi care îşi are izvorul în art. 16 din Constituţia României stabileşte, în esenţa, ca salariaţii indiferent de sex, opţiune politica şi sindicala, origine sociala, vârsta, etc. trebuie sa se bucure de egalitate de tratament, angajatorului fiindu-i interzis sa-i dezavantajeze pe unii în favoarea altora, în ceea ce priveşte încheierea, suspendarea, modificarea sau încetarea raportului juridic de munca, stabilirea atribuţiilor de serviciu, cuantumul salariilor, promovarea profesionala, aplicarea sancţiunilor disciplinare, etc.

Prin urmare, reglementările legale interzic nu numai aplicarea unui tratament având ca scop discriminarea, dar şi conduita care, având aparent alt scop, ar produce un efect discriminator.

Nu lipsita de importanta este şi decizia Curţii Constituţionale nr. 794/2016 care are în vedere uniformizarea salariilor de baza a funcţiilor similare la nivelul maxim în cadrul aceleaşi categorii profesionale, respectiv familii ocupaţionale prevăzute de Legea-cadru nr. 284/2010.

Ori, din moment ce salariul de baza se stabileşte prin raportare la maximul funcţiei similare din cadrul familiei ocupaţionale, se susţine ca sporul pentru condiţii vătămătoare şi periculoase trebuie acordat în cadrul aceleiaşi familii ocupaţionale pentru funcţii similare şi care prestează aceeaşi activitate în aceleaşi condiţii de munca.

Este adevărat ca Legea-cadru nr. 284/2010 prevede la art. 7 alin. (1): „Aplicarea prevederilor prezentei legi se realizează etapizat, prin modificarea succesivă, după caz, a salariilor de bază, soldelor funcţiilor de bază/salariilor funcţiilor de bază şi a indemnizaţiilor lunare de încadrare, prin legi speciale anuale de aplicare.”, iar la art. 21 „Locurile de muncă, categoriile de personal, mărimea concretă a sporului pentru condiţii de muncă, prevăzut în anexele nr. I-VIII, precum şi condiţiile de acordare a acestuia se stabilesc prin regulament elaborat de către fiecare dintre ministerele coordonatoare ale celor 6 domenii de activitate bugetară – administraţie, sănătate, învăţământ, justiţie, cultură, diplomaţie, de către instituţiile de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, precum şi de către autorităţile publice centrale autonome, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea fiecăruia dintre ministerele coordonatoare, fiecăreia dintre instituţiile de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională sau autorităţile centrale autonome, cu avizul Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice şi al Ministerului Finanţelor Publice şi cu consultarea federaţiilor sindicale reprezentative domeniului de activitate.”

Însă un astfel de regulament care sa reglementeze locurile de munca, categoriile de personal, mărimea corecta a sporului pentru condiţii de munca prevăzute în anexele nr. I-VIII la Legea-cadru nr. 284/2010 nu a fost adoptat, aplicarea dispoziţiilor art. 21 fiind amânata succesiv, prin legile anuale de salarizare, pana în ianuarie 2017. Astfel, prin art. 12 alin. (1) d__ art. II d__ Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 80/2010 (articol introdus de punctul 2 al articolului unic d__ Legea nr. 283/2011) s-a stabilit ca „prevederile art. 21 d__ Legea-cadru nr. 284/2010, cu modificările ulterioare, se aplică începând cu data de 1 ianuarie 2013” .

În mod similar, prin art. 5 d__ OUG nr. 84/2012, aplicarea art. 21 d__ Legea-cadru nr. 284/2010 a fost amânata pana la data de 1 ianuarie 2014; prin art. 8 d__ OUG nr. 103/2013, aplicarea a fost amânata pana la 1 ianuarie 2015; prin art. 7 d__ OUG nr. 83/2014, pana la data de 1 ianuarie 2016, iar, prin art. 6 d__ OUG nr. 57/2015, aplicarea art. 21 d__ Legea-cadru nr. 284/2010 a fost amânata pana la data de 1 ianuarie 2017.

Susţine ca în lipsa unui regulament emis în baza dispoziţiilor art. 21 d__ Legea-cadru nr. 284/2010 (a căror aplicare a fost amânată succesiv pana la data de 1 ianuarie 2017) de către m_________ coordonator, acordarea sporului pentru care nu au beneficiat de el în luna decembrie 2009 trebuie făcută prin raportare la principiul nediscriminării, principiul la munca egala salar egal.

Trebuie reţinute şi deciziile pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie: Decizia nr. 21/2016 pronunţata de completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în dosarul nr. 20/2016, care chiar daca se refera la sporul de doctorat este relevanta şi incidenţa nu prin dispozitivul sau, ci prin raţionamentul urmat, interpretarea legilor de salarizare în corelare cu principiile de drept; Decizia nr. 82/2017 pronunţata de completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în dosarul nr. XXXXXXXXXXX; Decizia nr. 10/2017 pronunţata de completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în dosarul nr. 3476/2016, care chiar daca se refera la sporul pentru condiţii vătămătoare şi periculoase în cadrul familiei ocupaţionale Sănătate este relevanta în prezenta cauza nu prin dispozitivul sau, ci prin raţionamentul sau.

Referitor le cererea în probaţiune formulata de ISJ (de efectuare a unei adrese către u_______ de învăţământ pentru a se comunica daca membrii de sindicat au urmat procedura contestaţiei reglementata de art. 30 d__ Legea nr. 284/2010) se solicita respingere acestei cereri.

Decizia ÎCCJ nr. 9/2017 pronunţata în recursul în interesul legii prevede la pct. 48 ca: „Per a contrario, nu fac obiectul procedurii de contestare administrativă alte categorii de drepturi (sporuri, compensaţii, ajutoare) reglementate de lege, ce pot _____________________ al salariatului, nerecunoscute de angajator, şi nici eventualele solicitări de acordare retroactivă a oricăror drepturi salariale, pentru aceste situaţii este aplicabil dreptul comun care permite formularea unei acţiuni directe la instanţa competentă a statua asupra litigiilor privind drepturile salariale pretinse de părţi, recunoscute sau nu de ordonatorii de credite.”

Ori, în prezenta cauza se solicita acordarea cu titlu retroactiv a unui spor (sporul pentru condiţii vătămătoare şi periculoase) pentru care ÎCCJ a stabilit ca nu este necesara procedura prealabila a contestaţiei.

Pârâtul I____________ Ş_ AL J_ C___ a formulat întâmpinare la apelul declarat de pârâţii P_______ M___________ G_____ şi UAT Municipiul G_____ prin care arată că se opune admiterii apelului considerând ca fiind temeinică şi legală hotărârea instanţei de fond, strict sub aspectul obligării acestor pârâţi, în calitate de ordonatori de credite, la alocarea fondurilor necesare plăţii drepturilor salariale obiect al prezentei cauze (f.36).

Astfel, consideră că instanţa de fond a apreciat şi reţinut, în mod just, faptul că „în ceea ce priveşte petitul de obligare a pârâţilor la alocarea fondurilor necesare plăţii acestor drepturi salariale” în considerarea „perioadei de timp Ia care se referă pretenţiile, precum şi raportat la prevederile legale ce reglementează atribuţiile pârâţilor de rândul 2-3, competenţele de aprobare, alocare şi repartizare a fondurilor necesare plăţii drepturilor salariale pentru învăţământul preuniversitar, cad în sarcina acestora (art. 6 d__ H.G. nr. 1251/2005 coroborat cu art. 110 alin.3 d__ Legea nr. 1/2011, art. 21 alin. 2 d__ Legea nr. 273/2006)”, motiv pentru care se solicită respingerea apelului declarat de către P_______ M___________ C___-N_____ şi Municipiul C___-N_____.

În drept, a invocat prevederile art. 471 alin. (5) d__ Codul de procedură civilă, precum şi celelalte prevederi legale invocate în întâmpinare.

Pârâtul intimat M_ E_ N_ a formulat întâmpinare la apelul declarat de pârâtul I____________ Ş_ AL J_ C___ prin care a solicitat admiterea apelului, schimbarea sentinţei civile atacate (f.38-42).

În susţinerea poziţiei procesuale pârâtul a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Ministerului Educaţiei Naţionale deoarece conform art. 32 d__ Codul de Procedură Civilă se prevăd în mod expres condiţiile de exercitare a acţiunii civile, respectiv: capacitatea procesuală, calitatea procesuală, formularea unei pretenţii şi interesul.

După cum se poate observa, calitatea procesuală este una dintre condiţiile ce se cer a fi întrunite cumulativ pentru exercitarea acţiunii civile. Conţinutul acestei noţiuni este precizat în cuprinsul art. 36 C .pr.civ., potrivit căruia „calitatea procesuală rezultă d__ identitatea dintre părţi şi subiectele raportului juridic litigios astfel cum acesta este dedus judecăţii. Existenţa sau inexistenţa drepturilor şi a obligaţiilor afirmate constituie o chestiune de fond”.

Între M_________ Educaţiei Naţionale şi cadrele didactice, nu există nici un fel de raporturi juridice de muncă, cu atât mai mult nu există nici obligaţii d__ partea ministerului cu privire la calcularea şi plata drepturilor salariale.

Potrivit art. 57 alin. (1) d__ Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Sector de Activitate d__ 20.02.2017: „în învăţământul preuniversitar de stat, pentru personalul didactic de predare, contractele individuale de muncă se încheie între instituţia/ u_______ de învăţământ reprezentată de director şi salariat, în baza deciziei de repartizare semnată de inspectorul şcolar general. Pentru personalul didactic auxiliar şi personalul nedidactic, contractul individual de munca se încheie între instituţia/ u_______ de învăţământ reprezentată de director şi salariat.”

Conform prevederilor art. 56 alin. (4) şi art. 57 alin. (3) d__ Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Sector de Activitate d__ 20,02.2017: „fişa postului pentru fiecare salariat este anexă la contractul individual de muncă. Orice modificare a acesteia se negociază de salariat cu angajatorul, în prezenţa liderului de sindicat, la solicitarea membrului de sindicat. La solicitarea scrisă a salariatului, organizaţia sindicală d__ care face parte acesta, afiliată la una dintre federaţiile semnatare ale prezentului contract, poate acorda asistenţă la încheierea/modificarea contractului individual de muncă”.

Prin urmare, reclamanţii trebuiau să pună în discuţie eventuala modificare a fişei postului lor direct cu angajatorul. M_________ Educaţiei Naţionale nu este parte la aceste negocieri potrivit legislaţiei în vigoare, pentru simplul fapt că acesta nu are calitate de angajator faţă de reclamanţi întrucât, conform principiului specialităţii capacităţii de folosinţă, nu poate încheia contracte individuale de muncă cu personalul didactic de predare, nu are competenta de a recalcula salarii şi implicit nici de a plăti salarii.

Obligaţiile Ministerului Educaţiei Naţionale sunt generale, pentru tot sistemul de învăţământ preuniversitar şi nu special pentru reclamant. Faptul că M_________ Educaţiei Naţionale are atribuţii în procedura de finanţare a învăţământului, nu atrage după sine naşterea unor raporturi juridice de muncă între noi şi reclamanţi.

Mai arată că M_________ Educaţiei Naţionale, este organ al administraţiei publice centrale cu rol în elaborarea şi coordonarea politicilor naţionale în domeniul educaţiei.

Calitatea de angajator, aşa cum este definită prin art. 10 şi art. 14 d__ Legea nr. 53/2003 – Codul Muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi art. 91 alin (2) d__ Legea Educaţiei nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, o are numai u_______ de învăţământ preuniversitar, care angajează personal didactic auxiliar şi a____________ prin încheierea contractului individual de muncă prin directorul unităţii, cu aprobarea consiliului de administraţie.

Aşadar, obligaţiile ministerului sunt expres reglementate în Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare. Potrivit art. 94 d__ Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 în coroborare cu prevederile Legii nr. 90/2001, M_________ Educaţiei Naţionale în calitate de organ de specialitate al administraţiei publice centrale are funcţii publice specifice care implică exerciţiul autorităţii de stat şi funcţii de conducere, îndrumare şi control.

M_________ Educaţiei Naţionale nu a plătit şi nici nu a asigurat plata unor drepturi salariale ale cadrelor didactice, întrucât nu are aceste atribuţii.

Potrivit art. 104 alin. (2) d__ Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, „finanţarea de bază se asigură d__ bugetul de stat, d__ sume defalcate d__ taxa pe valoarea adăugată, prin bugetele locale (..)..” iar potrivit alin. (5) „Finanţarea de bază aprobată anual prin legea bugetului de stat se repartizează pe comune, oraşe, municipii şi sectoare ale m___________ Bucureşti de către direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene, respectiv a m___________ Bucureşti, cu asistenţa tehnică de specialitate a inspectoratelor şcolare judeţene, respectiv a Inspectoratului Şcolar al M___________ Bucureşti”.

Consiliile locale şi consiliul judeţean, respectiv consiliile locale ale sectoarelor m___________ Bucureşti pot contribui d__ bugetele proprii la finanţarea de bază şi complementară a unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat.

Astfel, conform art. 13 d__ O.U.G. nr. 32/2001 pentru reglementarea unor probleme financiare: „Începând cu anul 200J finanţarea instituţiilor de învăţământ preuniversitar de stat se asigură d__ bugetele locale ale unităţilor a____________-teritoriale pe a căror rază acestea îşi desfăşoară activitatea”.

Prin art. 1 d__ Normele metodologice privind finanţarea învăţământului preuniversitar de stat aprobate prin Hotărârea de Guvern nr. 538/2001 se prevede: „începând cu anul 2001 cheltuielile privind finanţarea instituţiilor de învăţământ preuniversitar de stat se asigură d__ bugetele locale ale unităţilor a____________-teritoriale în a căror rază acestea îşi desfăşoară activitatea, cu excepţia cheltuielilor suportate de la bugetul de stat”.

Prin urmare, faţă de cele invocate, solicită admiterea excepţiei lipsei calităţii procesual pasive a M.E.N. şi respingerea acţiunii ca fiind formulată împotriva unei persoane care nu are calitatea procesuală pasivă.

Pe fondul cauzei , potrivit prevederilor art. 3 indice 4 alin. (3) d__ O.U.G. nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit d__ fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, cu modificările şi completările ulterioare, „salariile de bază ale personalului didactic auxiliar se majorează de la 01.01.2017 în medie cu 15% faţa de salariile de bază d__ luna decembrie 2016 astfel: „Începând cu data de 01.01.2017, salariile de bază ale personalului d__ învăţământ aferente lunii decembrie 2016, care se regăsesc în anexa nr. 2 indice 1 la prezenta ordonanţă de urgenţă se majorează în medie cu 15% conform normelor metodologice elaborate de MENCŞ şi aprobate prin hotărâre a Guvernului”.

În conformitate cu prevederile art. 1 alin. (2) d__ O.U.G. nr. 99/2016 şi ale art. 1 alin. (1) d__ O.U.G. 9/2017 cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte potrivit legii d__ salariul brut se menţin în plată la nivelul acordat pentru luna decembrie 2016 pentru perioada 01.01.xxxxxxxxxxxxx17, în măsura în care personalul îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.

Art. 1 alin. (2) d__ O.U.G. nr. 99/2016 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prevede faptul că începând cu data de 1 februarie 2017, cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare fac parte, potrivit legii, d__ salariul brut de care beneficiază personalul prevăzut la alin.(l) se majorează cu acelaşi procent de 20%, în măsura în care personalul respectiv îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.

Art. 1 alin. (1) d__ O.U.G. nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative în perioada 1 martie-31 decembrie 2017, se menţin în plată la nivelul acordat pentru luna februarie 2017 cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcţiei de bază/salariilor funcţiei de bază/indemnizaţiilor de încadrare lunară, precum şi cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, d__ salariul brut, solda lunară brută/salariul lunar brut, indemnizaţia brută de încadrare de care beneficiază personalul plătit d__ fonduri publice, în măsura în care îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.

Având în vedere motivele invocate mai sus, solicită instanţei admiterea excepţiei invocate şi respingerea cererii de chemare în judecată, ca neîntemeiată.

În drept, a invocat prevederile art. 205 d__ Codul de Procedură Civilă; Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare; Legea nr. 53/2003 – Codul Muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Pârâtul apelant I____________ Ş_ J_ C___ a formulat răspuns la întâmpinare, prin care arată că îşi susţine în continuare toate motivele de fapt şi de drept, aşa cum au fost invocate în cuprinsul apelului pe cale l-a formulat (f.54-55).

Analizând sentinţa atacată prin prisma motivelor de apel invocate şi a apărărilor formulate Curtea, în temeiul art. 479 alin.1 C.pr.civ. , reţine următoarele:

Astfel, art. 482 C .pr.civ. statuează că dispoziţiile de procedură privind judecata în primă instanţă se aplică şi în instanţa de apel, în măsura în care nu sunt potrivnice celor cuprinse în prezentul capitol.

Potrivit art. 245 C .pr.civ., excepţia procesuală este mijlocul prin care, în condiţiile legii, partea interesată, procurorul sau instanţa invocă, fără să pună în discuţie fondul dreptului, neregularităţi procedurale privitoare la compunerea completului sau constituirea instanţei, competenţa instanţei ori la procedura de judecată sau lipsuri referitoare la dreptul la acţiune urmărind, după caz, declinarea competenţei, amânarea judecăţii, refacerea unor acte ori anularea, respingerea sau perimarea cererii.

Conform art. 248 alin.1 C.pr.civ., instanţa se va pronunţa mai întâi asupra excepţiilor de procedură, precum şi asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei.

Cu privire la excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE invocată prin întâmpinare, Curtea reţine că această excepţie a fost pusă în discuţia părţilor de prima instanţă în şedinţa publică din 29 .05.2018, iar prin practicaua sentinţei apelate s-a respins această excepţie.

Deşi excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE este o excepţie de fond, cu caracter absolut care, potrivit art. 147 alin.1 C.pr.civ., poate fi invocată de parte sau de instanţă în orice stare a procesului, alin. 3 al aceluiaşi text legal, obligă partea să invoce toate excepţiile procesuale de îndată ce îi sunt cunoscute.

Având în vedere că excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE a fost respinsă prin hotărârea tribunalului, Curtea apreciază că pârâtul nemulţumit de modul de soluţionare a excepţiei trebuia să exercite calea de atac a apelului şi nu să o invoce doar prin întâmpinare, motiv pentru care în temeiul art. 482 coroborat cu art. 245 şi art. 248 alin.1 C.pr.civ. o va respinge ca inadmisibilă.

Motivul de apel invocat de pârâţii I_ Ş_ AL J_ C_ referitor la modul greşit de soluţionare de către prima instanţă a excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a acestuia, precum şi motivul de apel al pârâţilor P_ M_ G_ şi U_ A_ TERITORIALA MUNICIPIUL G_____ privitor la nelegalitatea obligării acestor pârâţi la alocarea fondurilor necesare plăţii drepturilor salariale care, raportat la motivele de drept invocate este considerat de Curte ca fiind subsumat excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a acestor pârâţi sunt apreciate de instanţa de control judiciar ca fiind întemeiate .

Astfel, Codul de procedură civilă reglementează, în mod expres, în art. 32 condiţiile de exercitare a acţiunii civile, respectiv: capacitatea procesuală, calitatea procesuală, formularea unei pretenţii şi justificarea unui interes, cerinţe care trebuie îndeplinite cumulativ.

După cum se poate observa, calitatea procesuală este una dintre condiţiile ce se cer a fi întrunite cumulativ pentru exercitarea acţiunii civile.

Conţinutul acestei noţiuni este precizat în cuprinsul art. 36 C .pr.civ., potrivit căruia „Calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părţi şi subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecăţii. Existenţa sau inexistenţa drepturilor şi a obligaţiilor afirmate constituie o chestiune de fond”. În consecinţă, calitatea procesuală este determinată de transpunerea în plan procesual a subiectelor raportului juridic de drept substanţial dedus judecăţii.

Potrivit doctrinei juridice, calitatea procesuală presupune existenţa unei identităţi între persoana reclamantului şi cel care este titularul dreptului afirmat (calitate procesuală activă), precum şi între persoana chemată în judecată (pârâtul) şi cel care este subiect pasiv în raportul juridic dedus judecăţii (calitate procesuală pasivă).

Particularizând, în situaţia în care pretenţia formulată prin acţiune, alcătuind obiectul cererii de chemare în judecată, constă în acordarea unor drepturi de natură salarială, ţinând seama că subiectele raportului de muncă sunt determinate, stabilirea calităţii procesuale nu prezintă dificultăţi, părţile din raportul de drept procesual fiind identice cu subiectele raportului juridic de drept substanţial.

În cazul în care reclamantul înţelege să acţioneze în justiţie pentru recunoaşterea şi valorificarea drepturilor sale atât instituţia/autoritatea publică angajatoare, cât şi autoritatea publică centrală, în considerarea calităţii acesteia de ordonator principal de credite, determinarea calităţii procesuale pasive presupune identificarea subiectului pasiv al raportului juridic dedus judecăţii, respectiv titularul obligaţiei de plată a drepturilor salariale.

Potrivit art. 39 alin. l din O.U.G. nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 973 din 7 decembrie 2017, prin derogare de la prevederile art. 104 alin. 2 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, începând cu anul 2018, din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educaţiei Naţionale, se asigură, pentru unităţile de învăţământ preuniversitar de stat, finanţarea cheltuielilor cu salariile, sporurile, indemnizaţiile şi alte drepturi salariate în bani, stabilite prin lege, inclusiv plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială, precum şi contribuţiile aferente acestora, precum şi diferenţele salariale prevăzute la art. l şi 2 din Legea nr. 85/2016 privind plata diferenţelor salariale cuvenite personalului didactic din învăţământul de stat pentru perioada octombrie 2008 -13 mai 2011.

Conform alineatului (2) al aceluiaşi articol, creditele bugetare aferente cheltuielilor prevăzute la alin. (1) se repartizează de către Ministerul Educaţiei Naţionale pe inspectorate şcolare în vederea repartizării pe unităţi de învăţământ.

În accepţiunea art. 159 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care constituie dreptul comun în materie, salariul reprezintă contraprestaţia muncii depuse de salariat în baza contractului individual de muncă.

O caracteristică a raportului juridic de muncă este aceea că poate exista numai între două persoane, spre deosebire de raportul obligaţional civil, în cadrul căruia poate fi, uneori, o pluralitate de subiecte active sau pasive.

Interesul atragerii în proces şi a ordonatorului de credite, pe motiv că acest demers ar reprezenta o garanţie a executării obligaţiei de plată ce revine instituţiei/autorităţii publice cu care este stabilit raportul de serviciu, nu este de natură să conducă la o altă concluzie întrucât acest interes nu este unul legitim, atâta vreme cât atribuţiile prevăzute de lege în materia repartizării creditelor bugetare, alocării şi stabilirii destinaţiei acestora nu cuprind o obligaţie de garanţie sau de despăgubire a ordonatorului principal de credite, care să constituie fundamentul pretenţiilor deduse judecăţii.

Un argument suplimentar din perspectiva analizată este reprezentat de dispoziţiile art. 222 din Codul civil, sub denumirea marginală „Independenţa patrimonială”, care consacră principiul potrivit căruia persoana juridică având în subordine o altă persoană juridică nu răspunde pentru neexecutarea obligaţiilor acesteia din urmă şi nici persoana juridică subordonata nu răspunde pentru persoana juridică faţă de care este subordonată, dacă prin lege nu se dispune altfel.

Aşadar, independent de existenţa din punct de vedere juridic a unei relaţii de subordonare între două persoane juridice, legea opreşte confuziunea patrimonială între acestea şi, în consecinţă, interzice răspunderea reciprocă a celor două persoane juridice pentru obligaţiile proprii.

Textul legal evocat se referă la finanţarea, începând cu anul 2018, a cheltuielilor cu salariile, inclusiv a sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială, fără a distinge după cum drepturile băneşti sunt cuvenite pentru perioade anterioare ori ulterioare anului 2018, fiind lipsit de relevanţă în această privinţă că la momentul introducerii acţiunii, 06.12.2017, aceşti pârâţi justificau calitate procesuală pasivă în temeiul art. 104 alin. 2 din Legea nr. 1/2011 a educaţiei naţionale.

D__ analiza art. 39 alin. l din O.U.G. nr. 90/2017 rezultă că inspectoratului şcolar judeţean, ca ordonator secundar de credite, nu îi revine decât o obligaţie subsidiară tehnico-administrativă de dispersare pe unităţi de învăţământ a creditelor astfel repartizate de către M.E.N.

Astfel fiind, reţinând şi faptul că această obligaţie subsidiară tehnico-administrativă a inspectoratului judeţean şcolar aparţine etapei de executare, voluntară sau silită, etapă la care nu există nici măcar certitudinea că se va ajunge în prezenta cauză, Curtea apreciază că nu există nicio identitate între subiectul pasiv al raportului juridic dedus judecăţii, respectiv inspectoratul şcolar judeţean şi titularul obligaţiei de alocare a drepturilor salariale motiv pentru care în temeiul art. 482 coroborat cu art. 245, art. 248 alin. 1 raportat la art. 36 C.pr.civ. va admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului INSPECTORATUL ŞCOLAR AL JUDEŢULUI C___, ca fiind întemeiată.

Având în vedere soluţia dată excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului I_ Şcolar al Judeţului C___, Curtea apreciază că este inutilă analiza sentinţei atacate sub aspectul celorlalte motive de nelegalitate şi netemeinicie d__ apelul acestui pârât.

Referitor la calitatea procesuală pasivă a pârâţilor P_ M_ G_ şi U_A_ TERITORIALA MUNICIPIUL G_, Curtea reţine că anterior O.U.G. nr. 90/2017, P_ avea doar calitatea de ordonator principal de credite al bugetului local în ceea ce priveşte finanţarea de bază a învăţământului preuniversitar de stat.

Astfel, art. 104 alin. 2 din Legea nr. 1/2011 stabilea că finanţarea de bază se asigură din bugetul de stat, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată, prin bugetele locale, pentru următoarele articole de cheltuieli, în funcţie de care se calculează costul standard per elev/preşcolar: a) cheltuieli cu salariile, sporurile, indemnizaţiile şi alte drepturi salariale în bani, stabilite prin lege, precum şi contribuţiile aferente acestora; (…). Însă, alin. următoare ale art. 104, precum şi dispoziţiile art. 106, art.110 din Legea nr. 1/2011, coroborate cu art.96 alin.7 lit. a, art.97 alin.2 lit. b) şi e) d__ aceeaşi lege, precum şi cu Legea nr. 273/2006 prevăd modul de stabilire a sumelor de bani circumscrise finanţării de bază a învăţământului preuniversitar şi entităţile cu atribuţii în acest proces, rezultând totodată că P_ este doar ordonator principal de credite, alocând sumele de bani necesare, stabilite şi comunicate de către unităţile de învăţământ.

Ulterior intrării în vigoare a O.U.G. nr. 90/2017, finanţarea nu se mai asigură prin bugetele locale, ci conform dispoziţiilor art. 39 alin. l din O.U.G. nr. 90/2017, prin derogare de la prevederile art. 104 alin. (2) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18 din 10 ianuarie 2011, cu modificările şi completările ulterioare, începând cu anul 2018, din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educaţiei Naţionale.

În continuare, alin. 2 al aceluiaşi text legal prevede: „Creditele bugetare aferente cheltuielilor prevăzute la alin. (1) se repartizează de către Ministerul Educaţiei Naţionale pe inspectorate şcolare în vederea repartizării pe unităţi de învăţământ”.

Sintagma „inclusiv plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială” se referă tocmai la situaţia reclamantului din prezentul proces care în eventualitatea în care va avea câştig de cauză, va obţine drepturile salariale cuvenite prin hotărâre judecătorească pronunţată în anul 2018 sau după, an începând cu care ordonator de credite este Ministerul Educaţiei Naţionale.

Faptul că sumele eventual câştigate sunt aferente anilor 2015-2017 (ani în care pârâţii au avut calitatea de ordonatori de credite) nu prezintă relevanţă întrucât conform art. 39 alin. 1 din O.U.G. nr. 90/2017 calitatea de ordonator de credite al Ministerului Educaţiei Naţionale există pentru toate sumele reprezentând drepturi de natură salarială, acordate prin hotărâri judecătoreşti după 1 ianuarie 2018, indiferent de anul în care s-a născut dreptul de creanţă.

Chiar mai mult, însuşi legiuitorul stipulează în acelaşi art. 39 din O.U.G. nr. 90/2017 că, începând cu anul 2018 Ministerul Educaţiei Naţionale va fi ordonator de credite pentru plata diferenţelor salariale cuvenite personalului didactic din învăţământul de stat pentru perioada octombrie 2008 – 13 mai 2011, deşi în această perioadă Ministerul Educaţiei Naţionale nu avea calitatea de ordonator de credite.

Aceeaşi idee este subliniată şi prin modificările intervenite cu privire la art. 39 din O.U.G. nr. 90/2017 prin O.U.G. nr. 25/2018. Noul alin. 9 al acestui articol modificat prevede: „Sumele reprezentând daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale remuneratorii, acordate prin hotărâri judecătoreşti devenite executorii după data de 1 ianuarie 2018, se achită de la bugetul de stat, eşalonat în 5 ani de la data titlului executoriu. Prevederile alin. (6)-(8) se aplică în mod corespunzător”, iar prevederile alin. (6)-(8) fac referire la M_________ Educaţiei Naţionale ca şi ordonator de credite, alin. 8 statuând că „Fondurile aprobate pentru plata daunelor-interese moratorii sub forma dobânzii legale remuneratorii se repartizează de către Ministerul Educaţiei Naţionale inspectoratelor şcolare, în vederea repartizării pe unităţi de învăţământ”.

Aşadar, din dispoziţiile legale redate, rezultă că ulterior intrării în vigoare a O.U.G. nr. 90/2017, bugetul local şi autorităţile administraţiei publice locale nu mai au nicio implicare în procesul de finanţare a unităţilor de învăţământ, cu privire la salarizarea personalului didactic şi nedidactic, nici pentru sume de bani – drepturi salariale stabilite prin hotărâri judecătoreşti, textul de lege nefăcând distincţie după cum sumele de bani – drepturi salariale sunt cuvenite pentru perioada anterioară sau ulterioară anului 2018, ordonator principal de credite fiind Ministerul Educaţiei Naţionale indiferent dacă drepturile băneşti sunt aferente perioadei anterioare sau ulterioare anului 2018 şi indiferent de data promovării acţiunii.

Urmare a modificărilor aduse Legii nr. 1/2011, prin O.U.G nr. 90/2017 şi Legea nr. 201/2018, finanţarea cheltuielilor cu salariile, sporurile, indemnizaţiile şi alte drepturi salariale în bani pentru învăţământul preuniversitar de stat nu se mai asigură din bugetul de stat, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată, prin bugetele locale, ci din bugetul de stat prin bugetul Ministerului Educaţiei Naţionale.

Aşadar, Curtea apreciază ca nu există nicio identitate între subiectul pasiv al raportului juridic dedus judecăţii, respectiv pârâţii apelanţi şi titularul obligaţiei de alocare a drepturilor salariale motiv pentru care în temeiul art. 482 coroborat cu art. 245, art. 248 alin. 1 raportat la art. 36 C.pr.civ. va admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor apelanţi ca fiind întemeiată.

Pentru aceste considerente de fapt şi de drept, Curtea în temeiul art. 480 alin. 2 C.pr.civ., va admite în parte apelurile declarat e de pârâţii I_ ŞCOLAR AL JUDEŢULUI C_ , P_M_ G_ şi U_ A_TERITORIALA MUNICIPIUL G_ împotriva sentinţei civile nr. 1689 din 29.05.2018 a Tribunalului C___ pronunţată în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, pe care o va schimba în parte în sensul că va admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor I____________ ŞCOLAR AL JUDEŢULUI C___, P_______ MUNICIPIUL UI G_____ şi U_______ A____________ TERITORIALA MUNICIPIUL G_____ şi, în consecinţă, va respinge acţiunea formulată de reclamantul S_________ d__ Învăţământ G_____ î n contradictoriu cu aceşti pârâţi ca fiind introdusă împotriva unor persoane lipsite de calitate procesuală pasivă, menţinându-se restul dispoziţiilor sentinţei apelate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Respinge ca inadmisibilă excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului M_________ E________ N________, cu sediul în Bucureşti, Gen Berthelot, nr. 28 – 30, sector 1 invocată prin întâmpinare.

Admite în parte apelurile declarate de pârâţii I____________ ŞCOLAR JUDEŢEAN C___, cu sediul în C___-N_____, P-ta Ş_____ cel M___, nr. 4, jud. C___ , P_______ M___________ G_____ , cu sediul în G_____, ___________________, jud. C___, U_______ A____________ TERITORIALA MUNICIPIUL G_____, prin primar, cu sediul în G_____, ___________________, jud. C___, împotriva sentinţei civile nr. 1689 d__ 29.05.2018 a Tribunalului C___ , pronunţată în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, pe care o schimbă în parte în sensul că respinge acţiunea formulată de S_________ d__ Învăţământ G_____ , cu sediul în G_____, _____________________, nr. 20, jud. C___, în contradictoriu cu aceşti pârâţi, ca fiind introdusă împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.

Menţine restul dispoziţiilor sentinţei apelate.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţa publică d__ 28 noiembrie 2018.

(Decizia civilă nr. 1722/A/2018 din data de 28.11.2018, pronunțată de Curtea de Apel Cluj)

Selecție realizată de Avocat Gherasim Andrei-Gheorghe

În măsura în care aveți nevoie de consultanță în privința unor situații similare, scrieți-ne problema dumneavoastră în următorul formular de contact.