”31. Cu privire la chestiunea litigioasă centrală, a calificării bursei de rezidenţiat drept parte componentă a salariului sau drept cheltuială ocazionată de pregătirea profesională a medicului rezident, Curtea reţine că, potrivit art. 160 din Codul muncii, salariul cuprinde salariul de bază, indemnizaţiile, sporurile, precum şi alte adaosuri.
De asemenea, conform art. 9 alin. 2 din Legea nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, sistemul (unitar) de salarizare (a personalului plătit din fonduri publice) cuprinde salariile de bază, soldele/salariile de funcţie şi indemnizaţiile lunare de încadrare, sporurile, premiile, stimulentele şi alte drepturi în bani şi în natură, corespunzătoare fiecărei categorii de personal din sectorul bugetar.
Totodată, conform art. 12 alin. 1 din acelaşi act normativ:
Salariul brut, solda lunară brută cuprind salariul de bază, solda funcţiei de bază /salariul funcţiei de bază, sporurile, indemnizaţiile, compensaţiile, precum şi celelalte elemente ale sistemului de salarizare, corespunzătoare fiecărei categorii de personal din sectorul bugetar.
Potrivit art. 7 lit. a şi e din Legea nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, în înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarea semnificaţie:
a) salariul de bază reprezintă suma de bani la care are dreptul lunar personalul plătit din fonduri publice, corespunzător funcţiei, gradului/treptei profesionale, gradaţiei, vechimii în specialitate, astfel cum este stabilită în anexele nr. I – IX;
e) salariul lunar cuprinde salariul de bază ori, după caz, indemnizaţia lunară sau indemnizaţia de încadrare, compensaţiile, indemnizaţiile, sporurile, adaosurile, primele, premiile, precum şi celelalte elemente ale sistemului de salarizare corespunzătoare fiecărei categorii de personal din sectorul bugetar;
32. În acord cu prevederile art. 131 alin. 3 din O.U.G. nr. 18/2009, dispoziţie inclusă în corpul acestui act normativ prin O.U.G. nr. 11/2014:
(3) B____ de rezidenţiat prevăzută la alin. (1) nu face parte din salariul brut /solda brută, nu este supusă impozitului pe venit şi nu constituie bază de calcul pentru contribuţiile de asigurări sociale de stat, asigurări pentru şomaj, asigurări sociale de sănătate sau pentru accidente de muncă şi boli profesionale.
De asemenea, potrivit art. 18 alin. 3 din O.U.G. nr. 103/2013:
(2) B____ de rezidenţiat prevăzută la alin. (1) nu face parte din salariul brut /solda brută, nu este supusă impozitului pe venit şi nu constituie bază de calcul pentru contribuţiile de asigurări sociale de stat, asigurări pentru şomaj, asigurări sociale de sănătate sau pentru accidente de muncă şi boli profesionale.
33. La momentul adoptării art. 18 alin. 3 din O.U.G. nr. 103/2013 şi art. 131 alin. 3 din O.U.G. nr. 18/2009, potrivit cărora bursa de rezidenţiat nu face parte din salariul brut/soldă brută al/a medicului rezident, erau în vigoare dispoziţiile art. 12 alin. 1 din Legea nr. 284/2010, care stabileau că sfera de cuprindere a salariului brut/soldei brute este dată de salariul de bază, solda funcţiei de bază /salariul funcţiei de bază, sporurile, indemnizaţiile, compensaţiile, precum şi celelalte elemente ale sistemului de salarizare, corespunzătoare fiecărei categorii de personal din sectorul bugetar , deci de totalitatea elementelor sistemului de salarizare al personalului bugetar (plătit din fonduri publice), astfel cum este şi cazul medicilor rezidenţi din cadrul unităţilor sanitare publice, precum pârâta din prezenta cauză.
34. În acord cu dispoziţiile art. 36 alin. 3 şi alin. 4, respectiv art. 37 alin. 1 şi alin. 2 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative:
Art. 36 alin. (3) Termenii de specialitate pot fi utilizaţi numai dacă sunt consacraţi în domeniul de activitate la care se referă reglementarea.
(4) Redactarea textelor se face prin folosirea cuvintelor în înţelesul lor curent din limba română modernă, cu evitarea regionalismelor. Redactarea este subordonată dezideratului înţelegerii cu uşurinţă a textului de către destinatarii acestuia.
Art. 37 – Unitatea terminologică
(1) În limbajul normativ aceleaşi noţiuni se exprimă numai prin aceiaşi termeni.
(2) Dacă o noţiune sau un termen nu este consacrat sau poate avea înţelesuri diferite, semnificaţia acestuia în context se stabileşte prin actul normativ ce le instituie, în cadrul dispoziţiilor generale sau într-o anexă destinată lexicului respectiv, şi devine obligatoriu pentru actele normative din aceeaşi materie.
35. Prin raportare la dispoziţiile art. 37 alin. 1 şi 2 din Legea nr. 24/2000, având în vedere că noţiunea de salariu brut, utilizată în cuprinsul art. 18 alin. 3 din O.U.G. nr. 103/2013 şi al art. 131 alin. 3 din O.U.G. nr. 18/2009 din perspectiva salarizării personalului plătit din fonduri publice (bugetar), era consacrată, la momentul adoptării acestor dispoziţii legale, în art. 12 alin. 1 din Legea nr. 284/2010 – legea-cadru în materie de salarizare, sfera de cuprindere a acesteia este cea reglementată de această din urmă dispozoţie legală, dat fiind că, potrivit regulilor de tehnică legislativă, care consacră unitatea terminologică în materie, în limbajul normativ aceleaşi noţiuni se exprimă numai prin aceiaşi termeni, iar semnificaţia unei noţiuni în context se stabileşte prin actul normativ care o instituie, în speţă, prin art. 12 alin. 1 din Legea nr. 284/2010 – dreptul comun în materie de salarizare.
36. Faţă de această concluzie şi faţă de cea anterioară în sensul că noţiunea de salariu brut (lunar) înglobează toate elementele componente ale sistemului de salarizare a personalului bugetar (plătit din fonduri publice, adică din bugetul general consolidat), Curtea constată că bursa de rezidenţiat, în litigiu în prezenta cauză, nu este o parte a salariului cuvenit medicului rezident, deci nu este contraprestaţia angajatorului pentru munca desfăşurată de medicul rezident, legiuitorul stabilind în mod clar şi neechivoc că această formă de venit nu este parte a salariului brut al medicului rezident.
37. În acelaşi sens, Curtea mai constată că, potrivit art. 1 alin. 1 şi art. 2 alin. 2 din O.G. nr. 18/2009, precitate, şi astfel cum a statuat şi instanţa supremă prin decizia în interesul legii nr. 5/2015, antemenţionată, raporturile juridice care se nasc între medicul rezident pe post şi unitatea sanitară publică cu care acesta a încheiat contractul individual de muncă au o natură juridică mixtă, ca o consecinţă a specificului pregătirii în rezidenţiat, astfel, pe de o parte, se creează raporturi juridice proprii procesului de învăţământ, aşa cum reiese din însăşi definiţia legală a rezidenţiatului, potrivit căreia acesta constituie o formă specifică de învăţământ postuniversitar, iar, pe de alta, între medicul rezident pe post şi unitatea sanitară publică se încheie un contract individual de muncă pe durată nedeterminată, prin care se stabilesc raporturi juridice de muncă.
38. Astfel cum a statuat instanţa supremă prin antereferita decizie în interesul legii, rezidenţiatul nu reprezintă doar o formă tipică de învăţământ postuniversitar, ci o formă specifică, cu caracter mixt, ce conţine:
– atât o componentă de desăvârşire a pregătirii profesionale prin specializare, generată de procesul de învăţământ,
– cât şi o componentă specifică raporturilor juridice de muncă, prin care munca efectiv prestată dă dreptul la obţinerea unei contraprestaţii în bani, sub forma salariului.
39. În raport de această natură mixtă a raporturilor juridice dintre medicul rezident şi unitatea sanitară publică în cadrul căreia acesta este încadrat cu contract individual de muncă, Curtea reţine că între aceste 2 subiecte drept coexistă drepturi şi obligaţii specifice atât raporturilor juridice de muncă, cât şi celor de învăţământ postuniversitar.
40. Nici prin O.U.G. nr. 103/2013, nici prin O.G. nr. 18/2009, astfel cum a fost modificată prin O.U.G. nr. 11/2014, legiuitorul nu a consacrat o definiţie legală a noţiunii de bursă de rezidenţiat, situaţie în care, având în vedere că bursele, în înţelesul de sume de bani, ca gen proxim, sunt specifice învăţământului, se impune a se cerceta dacă prin actul cadru în materia învăţământului a fost consacrată o astfel de definiţie a bursei (de studii).
Procedând la analiza Legii nr. 1/2011 a educaţiei naţionale, Curtea constată că acest act normativ nu conţine o definiţie legală a noţiunii de bursă, deşi noţiunea în sine este folosită în multiple rânduri în cuprinsul actului normativ, situaţie în care devin incidente prevederile art. 36 alin. 4 teza I din Legea nr. 24/2000, potrivit cărora redactarea textelor actelor normative se face prin folosirea cuvintelor în înţelesul lor curent din limba română modernă.
Înţelesul curent din limba română al cuvântului bursă este cel de alocaţie bănească (lunară) acordată de stat sau de o instituţie unui elev sau unui student, pentru a-şi acoperi cheltuielile de întreţinere în timpul studiilor ori unor cercetători, ori unor cadre didactice sau altor persoane, pentru specializare sau perfecţionare; întreţinere gratuită acordată de stat sau de o instituţie unui elev sau unui student.
41. Conform art. 204 alin. 1 din Legea nr. 1/2011, studenţii care provin din familii cu venituri reduse beneficiază de un sistem de împrumuturi bancare pentru efectuarea studiilor, garantate de stat, în condiţiile legislaţiei în vigoare, prin Agenţia de credite şi burse de studii. Împrumuturile pot acoperi taxele de studii şi costul vieţii pe perioada studiilor.
În acord cu prevederile art. 205 alin. 10 din acelaşi act normativ, bursele de studii pot fi acordate pentru studiile universitare şi pentru cele postuniversitare .
De asemenea, conform art. 223 alin. 10, studenţii beneficiază de burse de performanţă sau de merit, pentru stimularea excelenţei, precum şi de burse sociale, pentru susţinerea financiară a studenţilor cu venituri reduse. Cuantumul minim al burs elor sociale se propune anual de către CNFIS, ţinând cont de faptul că acestea trebuie să acopere cheltuielile minime de masă şi cazare.
Totodată, din perspectiva finanţării învăţământului, cheltuielile cu bursele se încadrează în noţiunea de cheltuieli cu organizarea procesului de învăţământ, astfel cum rezultă, spre exemplu, din prevederile art. 102 alin. 3 lit. a din Legea nr. 1/2011.
42. Faptul că legiuitorul nu a condiţionat acordarea bursei de rezidenţiat de realizarea de către medicul rezident a unor anumite performanţe în cadrul pregătirii sale profesionale postuniversitare, ci de un anumit prag al salariului lunar brut nu transformă bursa de rezidenţiat într-un venit salarial suplimentar, adică într-o majorare a venitului salarial relativ redus al unei categorii de salariaţi, ci îi imprimă acesteia, mai degrabă, caracteristicile unei burse sociale, iar nu a uneia de merit (de performanţă), calificarea legală a bursei de rezidenţiat în sensul de a nu face parte din salariul brut lunar al medicului rezident, adică din categoria juridică care înglobează toate drepturile în bani sau în natură cuvenite acestuia într-o lună cu titlu de contraprestaţie a muncii, fiind neechivocă, astfel cum s-a arătat în precedent.
43. În aceste condiţii, şi prin raportare la dispoziţiile ce reglementează, ca drept comun, pregătirea postuniversitară a medicului rezident, Curtea constată că bursa de rezidenţiat nu este o parte componentă a salariului brut lunar al medicului rezident, nefiind contraprestaţia muncii acestuia, ci fiind o cheltuială legată de pregătirea profesională a acestuia pe parcursul rezidenţiatului, destinată acoperirii, cu titlu exemplificativ, a cheltuielilor ocazionate de participarea medicului rezident, în această perioadă, în vederea desăvârşirii pregătirii profesionale, la diferite simpozioane sau conferinţe de specialitate ori a celor ocazionate de cumpărarea de către acesta a lucrărilor de specialitate necesare continuării pregătirii profesionale (postuniversitare) pe parcursul rezidenţiatului.
44. În consecinţă, Curtea reţine că sumele plătite medicului rezident cu titlu de bursă de rezidenţiat se încadrează în sfera de cuprindere a noţiunii de cheltuieli ocazionate de pregătirea profesională a acestuia (în rezidenţiat), folosită în cuprinsul art. 18 alin. 8 din O.G. nr. 18/2009, şi care pot face obiectul restituirii, în cadrul răspunderii patrimoniale consacrate de aceeaşi dispoziţie legală, în ipoteza în care medicul rezident îşi încalcă obligaţia de a munci, ulterior terminării rezidenţiatului, la aceeaşi unitate sanitară publică la care şi-a desfăşurat rezidenţiatul pe un număr de ani cel puţin egal cu cel al rezidenţiatului.
45. Astfel, dacă veniturile ce _________________________ compunerea salariului brut lunar al medicului rezident reprezintă contraprestaţia caracteristică a angajatorului acestuia din cadrul raportului juridic de muncă legat între părţi, cele plătite cu titlu de bursă de rezidenţiat sunt caracteristice laturii de pregătire profesională postuniversitară a raporturilor dintre părţi şi, astfel, nu constituie contraprestaţia muncii efectuate de medicul rezident, ci un ajutor material acordat de unitatea sanitară publică, din finanţarea asigurată din bugetul general consolidat, medicului rezident în considerarea şi în vederea desăvârşirii pregătirii profesionale a acestuia.
46. Un argument suplimentar – în completarea calificării exprese realizate prin art. 18 alin. 3 din O.U.G. nr. 103/2013 şi art. 131 alin. 3 din O.U.G. nr. 18/2009 – în sensul neincluderii bursei de rezidenţiat în sfera de cuprindere a veniturilor din salarii ori a celor asimilate acestora, îl constituie regimul fiscal aplicabil bursei de rezidenţiat, instituit prin aceleaşi dispoziţii legale, potrivit căruia această categorie de venituri, în antiteză cu veniturile din salarii – definite, conform art. 76 alin. 1 din Codul fiscal, aprobat prin Legea nr. 227/2015, drept toate veniturile în bani şi/sau în natură obţinute de o persoană fizică rezidentă ori nerezidentă ce desfăşoară o activitate în baza unui contract individual de muncă, a unui raport de serviciu, act de detaşare sau a unui statut special prevăzut de lege, şi care _________________________ prevăzute de lege, în sfera de cuprindere a bazei de calcul a impozitului pe venit şi a contribuţiilor sociale obligatorii , potrivit art. 137 alin. 1 lit. a din acelaşi act normativ – nu ________________ calcul nici a impozitului pe venit, nici a contribuţiilor sociale obligatorii, având un regim juridic similar, din perspectiva tratamentului fiscal, cu bursele acordate elevilor şi studenţilor în acord cu prevederile Legii nr. 1/2011.”
Curtea de apel Constanța, Decizia civilă nr. 109/20.03.2020, definitivă.
Avocat Gherasim Andrei-Gheorghe
Titular Cabinet de Avocat ”Gherasim Andrei-Gheorghe” specializat litigii de muncă