”Curtea mai constată că, potrivit art. 1 alin. 1 şi art. 2 alin. 2 din O.G. nr. 18/2009, precitate, şi astfel cum a statuat şi instanţa supremă prin decizia în interesul legii nr. 5/2015, antemenţionată, raporturile juridice care se nasc între medicul rezident pe post şi unitatea sanitară publică cu care acesta a încheiat contractul individual de muncă au o natură juridică mixtă, ca o consecinţă a specificului pregătirii în rezidenţiat, astfel, pe de o parte, se creează raporturi juridice proprii procesului de învăţământ, aşa cum reiese din însăşi definiţia legală a rezidenţiatului, potrivit căreia acesta constituie o formă specifică de învăţământ postuniversitar, iar, pe de alta, între medicul rezident pe post şi unitatea sanitară publică se încheie un contract individual de muncă pe durată nedeterminată, prin care se stabilesc raporturi juridice de muncă.
38. Astfel cum a statuat instanţa supremă prin antereferita decizie în interesul legii, rezidenţiatul nu reprezintă doar o formă tipică de învăţământ postuniversitar, ci o formă specifică, cu caracter mixt, ce conţine:
– atât o componentă de desăvârşire a pregătirii profesionale prin specializare, generată de procesul de învăţământ,
– cât şi o componentă specifică raporturilor juridice de muncă, prin care munca efectiv prestată dă dreptul la obţinerea unei contraprestaţii în bani, sub forma salariului.
39. În raport de această natură mixtă a raporturilor juridice dintre medicul rezident şi unitatea sanitară publică în cadrul căreia acesta este încadrat cu contract individual de muncă, Curtea reţine că între aceste 2 subiecte drept coexistă drepturi şi obligaţii specifice atât raporturilor juridice de muncă, cât şi celor de învăţământ postuniversitar.”
Curtea de apel Constanța, Decizia civilă nr. 109/20.03.2020, definitivă.
Avocat Gherasim Andrei-Gheorghe
Titular Cabinet de Avocat ”Gherasim Andrei-Gheorghe” specializat litigii de muncă