- Cadrul legal general
Cadrul legal general al reglementării tichetelor de masă, sau a bonurilor de masă cum sunt denumite în limbajul uzual, se regăsește în Legea nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masă, cu modificările ulterioare.
Acest act normativ prevede că salariaţii din cadrul societăţilor comerciale, regiilor autonome şi din sectorul bugetar, precum şi din cadrul unităţilor cooperatiste şi al celorlalte persoane juridice sau fizice care încadrează personal prin încheierea unui contract individual de muncă, pot primi o alocaţie individuală de hrană, acordată sub forma tichetelor de masă.
Notă! Este important de reținut că începând cu data de 01.01.2018 prevederile referitoare la acordarea tichetelor de masă salariaţilor din sectorul bugetar au fost abrogate.
- Limitele acordării tichetelor de masă
Tichetele de masă se acordă în limita prevederilor bugetului de stat sau, după caz, ale bugetelor locale, pentru unităţile din sectorul bugetar, şi în limita bugetelor de venituri şi cheltuieli aprobate, potrivit legii, pentru celelalte categorii de angajatori.
Dacă sunt cuprinse în contractul colectiv de muncă, în contractul individual sau în alte acte interne obligatorii ale angajatorului, nu pote fi invocată lipsa alocării sumelor în buget pentru neacordarea acestora. Pentru informații similare, recomandăm a citi și …
- Forma sub care se acordă tichete de masă
Tichetele de masă sunt emise fie pe suport hârtie, fie pe suport electronic, sunt destinate exclusiv alocaţiei individuale de hrană şi sunt suportate integral pe costuri de angajator.
Angajatorul are libertatea de a decide dacă acordă tichete de masă şi sub ce formă, în urma consultării cu salariaţii, prin organizaţiile sindicale legal constituite sau prin reprezentanţii salariaţilor, după caz.
Indiferent de tipul lor, tichetele de masă se emit numai de către unităţile autorizate de Ministerul Finanţelor Publice sau de către angajatorii care au organizate cantine-restaurant ori bufete.
- Elementele obligatorii pe care trebuie să le cuprindă tichetele de masă
Fiecare tichet de masă pe suport hârtie este valabil numai dacă are înscris numărul sub care a fost înseriat de către unitatea emitentă şi dacă cuprinde, cel puţin, următoarele menţiuni:
a) numele şi adresa emitentului;
b) valoarea nominală a tichetului de masă;
c) date referitoare la perioada de valabilitate;
d) interdicţia de a fi utilizat pentru achiziţionarea de ţigări sau de produse alcoolice;
e) spaţiu pentru înscrierea numelui şi a prenumelui salariatului care este în drept să utilizeze tichetul de masă;
f) spaţiu destinat înscrierii datei şi aplicării ştampilei unităţii la care tichetul de masă a fost utilizat.
Fiecare tichet de masă pe suport electronic este valabil numai dacă menţiunile prevăzute la lit. a), c) şi d), precum şi numele şi prenumele salariatului care este în drept să utilizeze tichetul de masă sunt înscrise pe tichetul de masă pe suport electronic sau stocate într-un alt mod în acesta.
Tichetele de masă emise pe suport electronic pot fi alimentate exclusiv cu valoarea nominală a tichetelor de masă acordate de către angajator şi pot fi utilizate doar pentru achitarea mesei sau pentru achiziţionarea de produse alimentare în unităţile prevăzute de lege.
Tichetele de masă emise pe suport electronic nu permit efectuarea de operaţiuni de retragere de numerar.
- Valoarea nominală a tichetului de masă
Valoarea nominală a unui tichet de masă este reglementată prin lege. La data publicării prezentului material, valoarea nominală maximă a unui tichet de masă este de 15,18 lei.
Valoarea nominală a unui tichet de masă poate fi indexată semestrial cu indicele preţurilor de consum, înregistrat la mărfurile alimentare, comunicat de Institutul Naţional de Statistică.
Valoarea nominală a tichetelor de masă acordată angajaţilor, fie pe suport hârtie, fie pe suport electronic, nu poate fi diminuată în niciun mod.
- Când se distribuie salariaților tichetele de masă?
Tichetele de masă pe suport hârtie se distribuie lunar, în ultima decadă a fiecărei luni pentru luna următoare, de către angajator.
Angajatorul distribuie, pe salariat, un număr de tichete de masă corespunzător numărului de zile lucrătoare din luna pentru care se face distribuirea.
Valoarea tichetelor de masă pe suport electronic este transferată lunar salariaţilor, în ultima decadă a fiecărei luni pentru luna următoare, de către unitatea emitentă de tichete de masă pe suport electronic, corespunzător numărului de zile lucrătoare din luna pentru care se face transferul, conform contractului încheiat de unitatea emitentă cu angajatorul.
- Utilizarea tichetelor de masă de către salariați
Salariatul poate utiliza, lunar, un număr de tichete de masă cel mult egal cu numărul de zile în care este prezent la lucru în unitate.
Tichetele de masă pe suport hârtie şi pe suport electronic pot fi utilizate numai pentru achitarea mesei sau pentru achiziţionarea de produse alimentare.
Tichetele de masă pe suport hârtie pot fi utilizate în unităţi de alimentaţie publică, magazine alimentare, cantine-restaurant, bufete, cu care unităţile emitente de tichete de masă pe suport hârtie au contractat prestarea serviciilor respective.
Tichetele de masă pe suport electronic pot fi utilizate doar în unităţi de alimentaţie publică, magazine alimentare, cantine-restaurant, bufete, care au încheiat contracte de prestare a serviciilor cu unităţile emitente de tichete de masă pe suport electronic, şi trebuie să permită utilizarea, în mod exclusiv, în scopul folosirii alocaţiei individuale de hrană.
Atenție! În cazul în care suma corespunzătoare produselor alimentare solicitate de salariat este mai mică decât valoarea nominală a tichetelor de masă pe suport hârtie, utilizarea acestora este considerată integrală. Este interzisă acordarea unui rest de bani la tichetul de masă pe suport hârtie.
Debitarea sumelor corespunzătoare produselor alimentare solicitate de salariat, în cazul tichetelor de masă pe suport electronic, se realizează la valoarea respectivelor produse alimentare.
- Impozitarea tichetelor de masă
Sumele corespunzătoare tichetelor de masă acordate de angajator sunt deductibile la calculul impozitului pe profit, iar pentru salariat sunt scutite de plata impozitului pe venitul sub formă de salariu.
Sumele achitate cu titlu de tichete de masă nu se iau în calcul nici pentru angajator, nici pentru salariat la stabilirea drepturile şi obligatiilor care se determină în raport cu venitul salarial.
- Restituirea tichetelor de masă către angajator
Salariatul are obligaţia să restituie angajatorului, la finele fiecărei luni, precum şi la încetarea contractului individual de muncă, tichetele de masă neutilizate, în cazul tichetelor de masă pe suport hârtie, sau valoarea corespunzătoare tichetelor de masă neutilizate, în cazul tichetelor de masă pe suport electronic.
Constituie contravenție utilizarea de către salariaţi a unui număr de tichete de masă mai mare decât numărul de zile în care sunt prezenţi la lucru în unitate.
- Recuperarea tichetelor de masă neacordate
În situația în care angajatorul nu acordă salariaților tichetele de masă cuvenite, aceștia din urmă se pot adresa instanțelor de judecată (Tribunalului) în a căror circumscripție își au domiciliul, reședința sau locul de muncă și pot solicita obligarea angajatorului la plata unei despăgubiri echivalente contravalorii tichetelor de masă neacordate, valoarea actualizării indicelui de inflație și a dobânzii legale aferente, precum și a cheltuielilor de judecată (onorariu de avocat și alte cheltuieli).
Este important de reținut că accesul la instanță este gratuit, salariatul nefiind dator să achite taxe judiciare de timbru.
- Natura juridică a contravalorii tichetelor de masă neacordate la timp
Dacă sunt acordate la timp, nu se aduce nicio atingere dreptului/vocației salariatului beneficiar.
O problemă aparte cu care ne confruntăm din ce în ce mai des în ultima perioadă o reprezintă recuperarea contravalorii tichetelor de masă restante (actualizate cu indicele de inflație și dobânda legală) prin intermediul instanțelor de judecată de la angajatorii care asigură plata salariilor din fondul bugetar de stat.
Probleme s-au pus în calificarea juridică a acestor drepturi, unele opinii apreciind că reprezintă venituri de natură salarială și că ar intra la plata eșalonată potrivit O.U.G. nr. 57/2015, altele că au natura unor cheltuieli sociale sau a unor despăgubiri (drepturi de creanță) reprezentând echivalentul perioadei în care salariații au fost privați de astfel de drepturi.
S-a urmărit în permanență determinarea relaţiei dintre dispoziţiile Legii nr. 142/1998, referitoare la natura juridică a tichetelor de masă acordate conform Legii nr. 142/1998 şi prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015.
Cu alte cuvinte, ”dacă este un drept de natură salarială, atunci executarea silită este suspendată, intrând în procedura de eşalonare a plăţilor prevăzută de art. 15 din O.U.G. nr. 57/2015, care vizează plata sumelor provenite din hotărâri judecătoreşti având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială, prin contestaţia la executare angajatorul solicitând tocmai recunoaşterea faptului că sumele de bani nu sunt supuse executării silite.
Dacă sunt cheltuieli sociale pe care angajatorul este obligat să le efectueze, atunci executarea obligaţiei de plată a acestor despăgubiri se supune regulilor dreptului comun, putând face obiectul executării silite, cu singura observaţie că, fiind o creanţă stabilită în sarcina unei instituţii publice, indiferent de forma de finanţare, executarea ar putea fi supusă unei alte proceduri speciale, dar acest aspect nu constituie obiect al sesizării.”[1]
Prin Decizia nr. 68/2018 privind privind pronunţarea unei hotărâri prealabile cu privire la modalitatea de interpretare a dispoziţiilor Legii nr. 142/1998, deși sesizarea a fost respinsă ca inadmisibilă, s-a reținut că ”în interpretarea dispoziţiilor art. 76 din Codul fiscal reiese că tichetele de masă sunt incluse în veniturile salariale, prin urmare sunt incidente şi dispoziţiile art. 15 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015.
În speţă, aceste din urmă dispoziţii, care creează un avantaj discriminatoriu al instituţiilor publice faţă de o persoană fizică sau juridică obişnuită, trebuie privite în lumina jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului şi ţinându-se seama de prevederile art. 20 din Constituţia României, republicată, care consacră prioritatea convenţiilor internaţionale în materia drepturilor fundamentale ale omului, pentru a se preveni încălcarea art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi a art. 1 din Protocolul 1 adiţional la Convenţie, având în vedere tocmai faptul că debitorul este o instituţie publică şi are îndatorirea, ca reprezentant al statului, de a veghea la respectarea principiului legalităţii şi de a executa de bunăvoie şi cu promptitudine o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă.
Instanţa de fond a apreciat, astfel, că refuzul autorităţilor de a aloca sumele necesare plăţii debitului constituie şi o atingere adusă dreptului intimatei ce decurge din art. 1 Protocolul nr. 1 din Convenţie.
Drept urmare, având în vedere contradicţia între prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 şi dispoziţiile art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, precum şi ale art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţie, în temeiul art. 20 alin. (2) din Constituţia României, republicată, instanţa de fond a dat prevalenţă dispoziţiilor Convenţiei în soluţionarea litigiului.”
Concluziile de mai sus concordă și cu Decizia nr. 5 din 28 martie 2016, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin care s-a stabilit că alocaţia individuală de hrană sub forma tichetelor de masă, fiind un drept indisolubil legat de prestarea muncii în mod efectiv, nu poate fi privită decât ca o contraprestaţie cuvenită pentru munca depusă, motiv pentru care are natura juridică a unui drept salarial.”
Avocat Gherasim Andrei-Gheorghe
Titular Cabinet de Avocat ”Gherasim Andrei-Gheorghe” – specializat litigii de muncă și asigurări sociale
[1] Decizia nr. 68/2018 privind privind pronunţarea unei hotărâri prealabile cu privire la modalitatea de interpretare a dispoziţiilor Legii nr. 142/1998