1. Dreptul la pensie – reglementare
Dreptul la pensie are, în primul rând, o consacrare constituțională, prevederile art. 47 alin. (2) din Constituție statuând că ”cetăţenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate plătit, la asistenţă medicală în unităţile sanitare de stat, la ajutor de şomaj şi la alte forme de asigurări sociale publice sau private, prevăzute de lege. Cetăţenii au dreptul şi la măsuri de asistenţă socială, potrivit legii.”
Cadrul general al reglementării dreptului la pensie se regăsește în cuprinsul Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
Potrivit acestui act normativ, pensia se acordă la cererea persoanei îndreptăţite, a tutorelui sau a curatorului acesteia, a persoanei căreia i s-a încredinţat sau i s-a dat în plasament copilul minor, după caz, depusă personal ori prin mandatar desemnat prin procură specială.
Cererea de pensionare, împreună cu actele prin care se dovedeşte îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege, se depune, începând cu data îndeplinirii acestor condiţii, la casa teritorială de pensii competentă, în a cărei rază domiciliază persoana îndreptățită.
2. Categoriile de pensii acordate în sistemul public de pensii
În sistemul public de pensii se acordă următoarele categorii de pensii:
a) pensia pentru limită de vârstă;
b) pensia anticipată;
c) pensia anticipată parţială;
d) pensia de invaliditate;
e) pensia de urmaş.
3. Soluționarea cererii de pensionare
Admiterea sau respingerea cererii de pensionare se face prin decizie emisă de casa teritorială de pensii, în termen de 45 de zile de la data înregistrării cererii.
Decizia de pensionare cuprinde temeiurile de fapt şi de drept în baza cărora se admite sau se respinge cererea de pensionare.
În termen de 30 de zile de la comunicare, decizia de pensie poate fi anulată la cererea titularului.
Decizia casei teritoriale de pensii se comunică persoanei care a solicitat pensionarea, în termen de 5 zile de la data emiterii.
4. Stabilirea și punerea în plată a drepturilor de pensie
Pensiile se stabilesc prin decizie a casei teritoriale de pensii şi se acordă, de regulă, de la data înregistrării cererii.
În funcţie de elementele specifice fiecărei categorii de pensie, pensiile se acordă şi de la o altă dată, după cum urmează:
a) de la data încetării plăţii indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă sau, după caz, de la data încetării calităţii de asigurat, cu excepţia persoanelor asigurate pe bază de contract de asigurare socială şi a acelora care, conform prevederilor art. 118 din Legea nr. 263/2010, pot cumula pensia cu respectivele venituri, dacă cererea a fost înregistrată în termen de 30 de zile de la data emiterii deciziei medicale asupra capacităţii de muncă, în situaţia pensiei de invaliditate acordate persoanei care, la data emiterii deciziei medicale, are calitatea de asigurat;
b) din prima zi a lunii următoare celei în care a avut loc decesul, dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de la data decesului, în situaţia pensiei de urmaş acordate persoanei al cărei susţinător era pensionar, la data decesului;
c) de la data decesului, dacă cererea a fost înregistrată în termen de 30 de zile de la această dată, în situaţia pensiei de urmaş acordate persoanei al cărei susţinător nu era pensionar, la data decesului;
d) de la data îndeplinirii condiţiilor de pensionare, dacă cererea a fost înregistrată în termen de 30 de zile de la această dată, în situaţia pensiei de urmaş acordate persoanei care îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege, referitoare la vârsta standard de pensionare, ulterior decesului susţinătorului.
În sistemul public de pensii, pensiile se plătesc de la data acordării, stabilită prin decizia casei teritoriale de pensii, cu excepţia pensiei anticipate şi a pensiei anticipate parţiale, care se plătesc de la data încetării calităţii de asigurat.
În situaţia persoanelor asigurate pe bază de contract de asigurare socială şi a acelora care, conform prevederilor art. 118 din Legea nr. 263/2010, pot cumula pensia cu alte venituri, plata pensiei anticipate şi a pensiei anticipate parţiale nu este condiţionată de încetarea calităţii de asigurat.
5. Revizuirea drepturilor de pensie
Dacă, ulterior stabilirii şi/sau plăţii drepturilor de pensie, se constată diferenţe între sumele stabilite şi/sau plătite şi cele legal cuvenite, casa teritorială de pensii operează, din oficiu sau la solicitarea pensionarului, modificările ce se impun, prin decizie de revizuire.
6. Recalcularea drepturilor de pensie
În cazul în care la emiterea deciziei de pensionare nu au fost valorificate toate veniturile realizate (venituri din salarii brute, venituri în acord global, sporuri de vechime, pentru muncă suplimentară, ore de noapte, sărbători legale sau alte beneficii acordate de angajator pe durata stagiului de cotizare), întregul stagiu de cotizare, perioadele asimilate ori grupele de muncă (I, a II-a, condiții deosebite, vătămătoare, periculoase, deosebit de periculoase etc.) pensionarul poate solicita Casei de pensii teritoriale valorificarea acestora și emiterea unei noi decizii de pensionare cu recalcularea drepturilor cuvenite.
Veniturile arătate mai sus, stagiile de cotizare și/sau grupele de muncă pot fi dovedite cu adeverințe, atestate, diplome, certificate, carnete de muncă ori alte asemenea documente.
Pot solicita recalcularea pensiei și pensionarii pentru limită de vârstă care, după data înscrierii la pensie, realizează stagiu de cotizare suplimentar.
7. Cumularea drepturilor de pensie cu alte venituri
În sistemul public de pensii pot cumula pensia cu venituri realizate din activităţi dependente, aşa cum sunt reglementate de Codul fiscal, indiferent de nivelul acestora, următoarele categorii de pensionari:
a) pensionarii pentru limită de vârstă;
b) nevăzătorii;
c) pensionarii de invaliditate gradul III, precum şi copiii, pensionari de urmaş, încadraţi în gradul III de invaliditate;
d) copiii, pensionari de urmaş, prevăzuţi la art. 84 lit. a) şi b) din Legea nr. 263/2010.
e) pensionarii care realizează venituri în calitate de consilieri locali sau judeţeni.
Pot cumula pensia cu venituri realizate din activităţi dependente, astfel cum sunt reglementate de Codul fiscal, indiferent de nivelul acestora, cu excepţia celor realizate din situaţiile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I lit. a) şi b) sau pct. II din Legea nr. 263/2010, următoarele categorii de pensionari:
a) pensionarii de invaliditate încadraţi în gradul I sau II de invaliditate, precum şi pensionarii de urmaş încadraţi în gradul I sau II de invaliditate;
b) pensionarii de invaliditate încadraţi în gradul III de invaliditate, precum şi copiii, pensionari de urmaş, încadraţi în gradul III de invaliditate;
c) pensionarii beneficiari ai unei pensii anticipate sau ai unei pensii anticipate parţiale;
d) soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş.
În sistemul public de pensii, pensionarii pot cumula pensia cu venituri realizate din activităţi independente şi din drepturi de proprietate intelectuală, astfel cum sunt reglementate de Codul fiscal, indiferent de nivelul acestora.
Soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş, poate cumula pensia cu venituri din activităţi dependente, aflându-se în una dintre situaţiile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I lit. a) şi b) sau pct. II din Legea nr. 263/2010, dacă acestea nu depăşesc 35% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.
Pensionarii sunt obligaţi să comunice casei teritoriale de pensii în evidenţele căreia se află orice schimbare în situaţia proprie, de natură să conducă la modificarea condiţiilor în funcţie de care a fost stabilită sau se plăteşte pensia, în termen de 15 zile de la data apariţiei acesteia.
8. Contestarea deciziei de pensionare
Pensionarul nemulțumit de decizia de pensionare emisă, fie datorită faptului că a fost calculat greșit punctajul, nu a fost valorificat integral stagiul de cotizare, nu au fost valorificate toate veniturile realizate, sporurile, grupele de muncă, condițiile speciale de muncă, poate formula contestație în termen de 30 de zile de la comunicare, la Comisia Centrală de Contestaţii din cadrul Casei Naționale de Pensii Publice.
Procedura de examinare a deciziilor supuse contestării reprezintă procedură administrativă prealabilă, obligatorie, fără caracter jurisdicţional. În cazul în care nu este parcursă această procedură, demersul pensionarului în fața instanței de judecată va fi respins ca inadmisibil.
Decizia de pensie necontestată în termenul de 30 de zile devine definitivă.
Comisia Centrală de Contestații are obligația de a soluționa contestația în termen de 45 de zile calendaristice de la data înregistrării acesteia și să comunice hotărârea către contestator în termen de 5 zile.
Împotriva acestei hotărâri pensionarul se poate adresa în termen de 30 de zile calendaristice Tribunalului în a cărui circumscripție teritorială își are domiciliul.
Hotărârile Comisiei Centrale de Contestații care nu au fost contestate în termenul de 30 de zile rămân definitive.
Este important de reținut că în situația în care Comisia Centrală de Contestații nu emite și nu comunică contestatorului hotărârea asupra contestației în termenul legal de 45 de zile calendaristice arătat mai sus, pensionarul se poate adresa direct Tribunalului.
Procedura atât în fața Comisiei Centrale de Contestații, cât și în fața Tribunalului ori a Curții de Apel competente sunt gratuite, fiind scutite de taxă de timbru.
Avocat Gherasim Andrei-Gheorghe
Titular Cabinet de Avocat ”Gherasim Andrei-Gheorghe” – specializat litigii de muncă și asigurări sociale