Decizie nr. 225/2019 din 05-iun-2019, Curtea de Apel Bucuresti, litigiu privind regimul strainilor (Contencios administrativ si fiscal)
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL BUCUREŞTI
SECŢIA A VIII-A C_________ ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
DOSAR NR. XXXXXXXXXX
SENTINŢA CIVILĂ NR. 225
Şedinţa publică de la 05.06.2019
Curtea constituită din :
PREŞEDINTE – M____ A______ B____
GREFIER – C_______ B ___
Pe rol soluţionarea acţiunii în contencios administrativ formulată de reclamantul C____ M_____ Z____ , în contradictoriu cu pârâtul I____________ G______ al Poliţiei de F________ , având ca obiect „ anulare act administrativ ” .
La apelul nominal făcut în şedinţă publică, în cadrul listei de amânări fără discuţii, se prezintă reclamantul, reprezentat de avocat substituent D_________ R_____, care depune delegaţie de substituire pentru avocat titular C_____ H____, cu împuternicire avocaţială de reprezentare la fila 11 dosar şi pârâtul prin consilier juridic T_____ M_____, cu delegaţie de reprezentare la fila 59 dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, care învederează Curţii că reclamantul n u a depus la dosar documentele solicitate de către instanţă la termenul anterior, după care,
Reprezentanta reclamantului depune la dosar documentele solicitate la termenul de judecată anterior, traducerile legalizate ale documentelor care vizează viza sch engen a petentului din prezenta cauză precum şi copii legalizate, în traducere ale documentelor care atestă că, cinci din fraţii acestuia au reşedinţa permanentă în Finlanda.
De asemenea, s-a depus în copie legalizată, tradusă şi apostilată un extras din registrul de stare civilă din Turcia care enumeră toţi membri familiei reclamantului.
Cu privire la cetăţeanul finlandez menţionat la termenul anterior, respectiv sora reclamantului, se susţine de către reprezentanta reclamantului că aceasta are reşedinţa finlandeză şi are cetăţenie finlandeză dobândită prin căsătorie, fapt rezultatul din extrasul din sistemul de informaţii privind populaţi din Finlanda, traducere legalizată.
La interpelarea instanţei, reprezentanta reclamantului învederează faptul că aceste înscrisuri au fost depuse la dosar într-un singur exemplar şi că nu deţine şi un exemplar pentru a fi comunicat pârâtului.
Reprezentantul pârâtului, faţă de acest aspect, pentru a lua cunoştinţă de înscrisurile depuse la dosar de către reprezentanta reclamantului, solicită instanţei lăsarea dosarului la ordine.
La reluarea cauzei, la apelul nominal făcut în şedinţă publică, la ordine, au răspuns părţile în acelaşi format.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care,
La interpelarea instanţei, reprezentaţii ambelor părţi, învederează că nu mai au de formulat cereri prealabile.
Curtea acordă părţilor cuvântul pe cererea de probatorii.
Reprezentanta reclamantului solicită instanţei încuviinţarea probei cu înscrisurile depuse la dosar .
Faţă de acest aspect, reprezentantul pârâtului arată că se opune având în vedere că aceste înscrisuri nu schimbă absolut deloc situaţia reclamantului.
La interpelarea instanţei, reprezentantul pârâtului susţine că acestea nu sunt neutile având în vedere prev. art. 2 pct. 2 din Directiva 38/2004 aşa cum a fost transpusă în legislaţia naţională prin OUG nr. 102/2005 care defineşte foarte clar calitatea de membru de familie şi nu include acele categorii de persoane care au fost indicate prin acele cereri, în scrisuri depuse.
Mai mult, susţine reprezentantul pârâtului că se opune şi cererii de probatorii pe acelaşi motiv.
Curtea, deliberând, va încuviinţa proba cu înscrisuri solicitată de reclamantă considerând că aceasta are legătură cu unul dintre motivele invocate în susţinerea cererii de chemare în judecată însă pertinenţa acestor înscrisuri şi îndeplinirea unor condiţii astfel cum sunt ele invocate de către reclamant urmează a fi apreciată cu ocazia soluţionării pe fond a cererii urmând a se consulta şi înscrisurile clasificate care se află la departamentul de specialitate al Curţii de Apel, înscrisuri pe care doamna avocat nu le-a putut acces având în vedere că nu deţine certificat Orniss .
Curtea acordă părţilor cuvântul în susţinerea şi combaterea cererii de chemare în judecată.
Reprezentanta reclamantului solicită instanţei admiterea acţiunii astfel cum a fost formulată şi pentru motivele expuse pe larg în cuprinsul acesteia şi, în concret, să se aibă în vedere că măsura refuzului de intrare la f________ este o măsură nelegală faţă de situaţia personală a reclamantului din prezenta cauză care se găseşte pe teritoriul României de peste 6 ni de zile, care are un statut oficial în România, este medic, un medic reputat cu o situaţie profesională stabilă, măsura dispusă fiind una aleatorie, este complet nemotivată în ceea ce îl priveşte, încalcă dreptul de proprietate aşa cum a fost acesta reglementat de dips. art. 1 din protocol.
Se solicită a se avea în vedere faptul că datorită acestei măsuri nemotivate în c eea ce îl priveşte, consecinţele asupra carierei acestuia sunt enorme în sensul în care se găsea în ultimul an de rezidenţiat şi este în imposibilitate de a-şi susţine examenul de specialitate.
Astfel că, pentru argumentele arătate anterior, având în vedere şi motivele expuse pe larg în cuprinsul cererii, se solicită admiterea cererii de chemare în judecată şi să se dispună revocarea măsurii refuzului intrării la f________.
Reprezentantul pârâtului susţine că în ceea ce priveşte refuzul s-a invocat excepţia lipsei de interes în subsidiar s-a solicitat anularea, suspendarea a refuzului intrării la f________.
Astfel că, s-a invocat această excepţie având în vedere că refuzul intrării la f________, aşa cum s-a menţionat şi prin întâmpinare, reprezintă doar materializarea replică a neîndeplinirii condiţiilor de intrare pe teritoriul României.
Aceste verificări se reiau ori de câte ori reclamantul se prezintă la punctul de trecere la f________ până la momentul îndeplinirii condiţiilor de intrare în ţară. Faţă de o eventuală admitere a acestei acţiuni aşa cum a fost formulată, respectiv anularea actului administrativ reprezentând refuzul intrării la f________ nu schimbă cu nimic situaţia reclamantului.
Prin urmare, având în vedere cele expuse, consideră că acţiunea este lipsită de interes.
Pe fondul cauzei, se solicită respingerea acţiunii aşa cum a dezvoltat pe larg prin întâmpinare, Având în vedere că instituţia pârâtă a dispus în mod corect măsura interzicerii intrării în temeiul art. 106 indice 3 din OUG nr. 194/2002 la solicitarea Serviciului Român de Informaţii, aceasta reprezentând un just echilibru între faptele reţinute în sarcina reclamantului şi motivele care au dus la menţinerea în continuare a acestei măsuri. Fără cheltuieli de judecată.
Reprezentanta reclamantului cu privire la excepţia lipsei de interes invocată de pârât, solicită instanţei respingerea acesteia, precizând că, de la momentul la care s-a dispus această măsură, respectiv de la momentul ianuarie 2019 la care reclamantul din prezenta cauză nu a mai fost în măsură să ____________________________, în 6 luni de zile autoritatea nu a considerat că este oportun să-i comunice o decizie în acest sens, motivată/nemotivată, cu motive de securitate, cu motive care fac parte din categoria informaţiilor strict secrete sau cu o motivare care să arate, în concret, temeiul juridic în baza căruia s-a dispus această măsură. Ca atare, consideră că este un act nelegal, abuziv, cu încălcări majore a dreptului persoanei. Fără cheltuieli de judecată.
În replică, reprezentantul pârâtului susţine că această măsură a fost fundamentată atât în fapt cât şi în drept fiind comunicată la solicitare, prin răspunsul la plângerea formulată de către reclamant. Cu privire la faptul că respectiva măsură nu a fost comunicată la momentul instituirii, reclamantul nu se afla în ţară la acel moment şi nu i se putea comunica.
Curtea, în temeiul art. 394Cod procedură civilă reţine cauza în pronunţare.
C U R T E A,
Deliberând asupra cererii de faţă, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti – secţia a VIII a de contencios administrativ şi fiscal, la data de 22.01.2019, reclamantul C____ M_____ Z____ a formulat contestaţie împotriva măsurii de interzicere de intrare pe terit oriul României, în contradictoriu cu I____________ G______ al Poliţiei de F________, prin care a solicitat suspendarea măsurii refuzului intrării pe teritoriul României, revocarea măsurii refuzului intrării pe teritoriul României, comunicarea documentelor care stau la baza emiterii actului administrativ nelegal.
În motivarea în fapt a cererii, reclamantul a arătat că este cetatean turc de profesie medic si îşi exercită activitatea profesională in cadrul Spitalului, fiind in derularea studiilor de specializate, anul III de studii universitare in specialitatea Dermatologie , in cadrul Universităţii din Oradea, Fcaultatea de Medicină şi Farmacie, înmatriculat la data de 24.01.2016 în vederea derulării stagiilor de pregătire pana la data de 24.01.2020. In luna decembrie a participat la un eveniment medical/ educaţional in Helsinki, sens in care s-a deplasat cu avionul, la data de 31.12.2018. La revenirea in Romania, la punctul de trecere a frontierei de Aeroport Cluj N_____ a fost încunoşţiintat despre refuzul intrării pe teritoriul României cu motivaţia” este o persoana care a fost data in consemn in scopul refuzului intrării in S.I.S si în sistemul national.
Documentul comunicat nu prevede care este perioada de timp pentru care opereaza măsură refuzului intrării in Romania. Invederează ca pană la aceasta data nu i-a fost comunicata o decizie emisă de I____________ G______ al Poliţiei de F________, prin care împotriva reclamantului să fi fost instituită măsura de restrângere a exercitării dreptului la liberă circulaţie şi rezidenţă în România, în baza careia să fie aplicata măsură refuzului la f________. Cu atat mai puţin îi sunt cunoscute motivele pentru care s-a operat inscrierea acestuia în evidenţele de consemn S.I.S. şi naţionale.
În aceste condiţii, refuzul intrării la f________, în lipsa unei decizii care sa justifice aceasta măsură a limitării dreptului de circulaţie este aleatorie si subiectivă, cu vatamarea intereselor legitime ale reclamantului şi cu încălcarea drepturilor fundamentale recunoscute.
Subliniază ca locuieşte în Romania începând cu 01.10.2010 şi în toata această perioadă şi-a exercitat în mod legal drepturile acordate în baza permisului de şedere, şi-a desfăşurat activitatea profesională cu conştiinciozitate, nu a săvârşit abateri de niciun fe l, nu este cunoscut cu antecedente penale sau contravenţionale şi nu există niciun motiv pentru care să fiu supus unui astfel de tratament abuziv de întrerupere inopinată şi complet nejustificată a activitatii profesionale, pregătirii medicale si stabilităţii unui domiciliu şi a unui regim de viaţa firesc.
Potrivit art. 29 din O.U.G. nr, 102/2005 „modalităţile prin care se poate restrânge exerciţiul liberei circulaţii pe teritoriul României a cetăţenilor Uniunii Europene şi a membrilor familiilor acestora sunt următoarele: a) nepermiterea intrării pe teritoriul României; b) îndepărtarea de pe teritoriul României pentru motive de sănătate publică; c) declararea ca indezirabil; d) expulzarea.” Aceste dispoziţii legale se interpretează coroborat cu cele statuate la art. 27 din O.U.G. nr. 105/2002, potrivit cărora: „(1) Autorităţile române competente pot restrânge exercitarea dreptului la liberă circulaţie şi rezidenţă pe teritoriul României de către cetăţenii Uniunii Europene sau de către membrii de familie ai acestora numai din raţiuni de ordine publică, securitate naţională ori sănătate publică. Aceste motive nu pot fi invocate în scopuri economice. (2) împotriva cetăţenilor Uniunii Europene sau membrilor de familie ai acestora, indiferent de cetăţenie, care au drept de rezidenţă permanentă se pot dispune, în condiţiile legii, măsuri specifice de restrângere a dreptului la liberă circulaţie numai dacă reprezintă un pericol iminent pentru ordinea publică sau securitatea naţională. (3) Dreptul la libera circulaţie pe teritoriul României, în cazul următoarelor categorii de cetăţeni ai Uniunii Europene, poate fi restrâns numai pentru motive imperative de securitate naţională: a) rezidenţii cu şedere continuă şi legală pe teritoriul României în ultimii 10 ani; b) minorii, cu excepţia cazului în care îndepărtarea este necesară pentru interesul copilului, conform prevederilor Convenţiei Naţiunilor Unite privind Drepturile Copilului din 20 noiembrie 1989, ratificată prin Legea nr. 18/1990, republicată, cu modificările ulterioare.”
Din această perspectivă, consideră ca profund nelegală şi abuzivă măsură refuzului intrării pe teritoriul Românie, cu atat mai mult cu cat aceasta măsură operează ca o sancţiune pe termen nedeterminat, contrar oricărui principiu de predictibilitate si de legalitate a sancţiunii, pentru o fapta/comportament culpabil care nu i-a fost niciodată adus la cunoştinţă si împotriva căreia nu a putut să îşi exercit dreptul de acces la justiţie pentru a beneficia de o judecata legala, imparţială şi mai ales obiectivă.
Mai mult, oportunitatea măsurii privind nepermiterea intrării pe teritoriul României nu poate fi analizată cată vreme, pe de o parte nu este justificată aplicarea acestei sancţiuni si mai mult, nu este determinată temporal. Această modalitate de punere în aplicare a măsurii si măsură interzicerii pătrunderii pe teritoriul Romaneiei fara indicarea unei perioade de aplicabilitate incalca dispoziţiile art 106 din OUG 194/2002.
Mai mult, măsura interzicerii pătrunderii pe teritoriul Romaniei este reglementată ca o măsură accesorie unei sancţiuni principale, respectiv ca o sancţiune complementara dispusă de Oficiul R____ pentru Imigrări in situaţia în care s-a dispus sancţiunea expulzării sau a returnării.
Cu atat mai mult cu cat, contrar legii, măsură refuzului pătrunderii pe teritoriul Romaniei apare ca profund nelegală cată vreme aceasta nu poate opera singular, potrivit disp art 105 alin 1 rap la art 106 din OUG 194/2002.
În cauză sunt incidente dispoziţiile art. 27 din O.U.G. nr. 102/2005 , de natură a atrage anularea actului vorbesc despre prezentarea precisă şi completă a tuturor motivelor de fapt şi de drept care au stat la baza dispunerii unei astfel de măsuri, implicaţiile acesteia pentru persoana în cauză, informaţii privind instanţa unde poate fi atacată decizia, termenul de introducere a acţiunii şi termenul în care cetăţeanul Uniunii Europene sau membrul de familie al acestuia trebuie să părăsească teritoriul României.
Măsura de restrângere a dreptului la liberă circulaţie contestată încalcă principiul proporţionalităţii în luarea acesteia, fiind îndeplinite condiţiile prevăzute de textele legale menţionate, în raport de comportamentul reclamantului cată vreme I____________ G______ al Poliţiei de F________ nu a comunicat niciodată acestuia o decizie motivată de aplicare a sancţiunii şi doar a aplicat măsură contestată conform prevederilor art.8, alin. 4, din O.U.G. nr. 194/2002, cu modificările şi completările ulterioare, utilizându-se formularul prevăzut în partea B din anexa V la Regulamentul (CE) nr. 562/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 15 martie 2006 de instituire a unui Cod comunitar privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane (Codul frontierelor Schengen), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europen e (JOUE) nr. LI05 din 13 aprilie 2006, denumit în continuare Codul Frontierelor Schengen.
Refuzul permiterii pe teritoriul României din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 194/2002, constituie o măsură administrativă, dispusa împotriva unui străin care a desfăşurat, desfăşoară ori exista indicii temeinice ca intenţionează să desfăşoare activităţi de natura sa pună in pericol siguranţa naţionala sau ordinea publica.
Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor in Romania, astfel cum a fost aprobata cu modificări si completări de Legea nr. 357/2003 si modificata si completata de Legea nr. 482/2004 prevede la ARTICOLUL 81 – Aducerea la cunoştinţa străinului a dispoziţiei de părăsire a teritoriului (1) Aducerea la cunoştinţa străinului a dispoziţiei de părăsire a teritoriului României se realizează de către Autoritatea pentru străini ori de formaţiunile sale teritoriale. (2) Atunci când străinul este prezent, un exemplar al dispoziţiei de părăsire a teritoriului se inmaneaza acestuia, sub semnătură […]. (4) Daca străinul nu este prezent, comunicarea se realizează astfel: a) prin posta, cu confirmare de primire, la adresa la care străinul a declarat ca locuieşte; b) prin afişare la sediul Autorităţii pentru străini si al formaţiunii teritoriale, in cazul in care nu se cunoaşte adresa la care locuieşte străinul. […]
Niciuna dintre aceste măsuri, nicio decizie de expulzare sau de returnare nu a fost emisa pe numele reclamantului şi ca atare măsură complementară a refuzului permiterii pe teritoriul Romaniei nu poate opera.
Prin modalitatea de aplicare a măsurii îi sunt încălcate în mod grav drepturile prevăzute de art. 1 din Protocolul nr. 7, care se citeşte după cum urmeaza: „1. Un străin care isi are reşedinţa in mod legal pe teritoriul unui stat nu poate fi expulzat decât in temeiul executării unei hotarari luate conform legii, iar el trebuie sa poata: a. sa prezinte motivele care pledează impotriva expulzării sale; b. sa ceara examinarea cazului sau; si c. sa ceara sa fie reprezenta t in acest scop in fata autoritarilor competente sau a uneia ori mai multor persoane desemnate de către aceasta autoritate. 2. Un străin poate fi expulzat inainte de exercitarea drepturilor enumerate in paragrafele articolului precedent atunci când expulzarea este necesara in interesul ordinii publice sau se intemeiaza pe motive de securitate naţionala.”
Reclamantul a arătat că locuieşte în mod legal pe teritoriul României, prin urmare, deşi nu a fost expulzat sau returnat din motive de securitate naţionala, caz autorizat de art. 1 paragraful 2 din Protocolul nr. 7, nu a beneficiat de garanţiile enunţate la paragraful 1 al acestei dispoziţii Prima garanţie acordata persoanelor vizate de acest articol prevede ca acestea nu pot fi expulzate decât „in temeiul executării unei hotărâri luate conform legii”. întrucât cuvântul „lege” desemnează legislaţia naţionala, trimiterea la aceasta vizeaza, după exemplu tuturor dispoziţiilor Convenţiei, nu doar existenta unei baza in dreptul intern, ci si calitatea legii: aceasta impune accesibilitatea si previzibilitatea acesteia, precum si o anumita protecţie împotriva atingerilor arbitrare aduse de puterea publica drepturilor garantate de Convenţie.
Orice dispoziţie a Convenţiei sau a protocoalelor sale trebuie sa fie interp retata astfel încât sa garanteze drepturi concrete si efective, si nu teoretice si iluzorii, si consideră, avand in vedere imposibilitatea exercitării oricărui control a deciziei de refuz de pătrundere pe teritoriul Romanieie, deşi este beneficiarului unui permis de şedere de lunga durata, valabil pentru încă doi ani, subsemnatul nu pot benefica cu adevarat de o examinarea a cazului si nici sa conteste motivele pentru care s-a dispus sancţiunea (a se vedea, mutatis mutandis, L____, pct. 60, si Kaya, pct. 60 , cauza Geleri contra României). Prin urmare, a fost incalcat art. 1 din Protocolul nr. 7.
Faţă de toate aceste motive, solicită să se dispună suspendarea măsurii refuzului intrării la f________, sa dispuneţi revocarea acestei măsuri si comunicarea tuturor documentelor care au s tat la baza punerii în aplicare a acestei măsuri.
In drept, art. 7 din Legea 554/2004, OUG 194/2002, OUG 102/2005, art. 6 CEDO, art 1 la Protocolul 7.
La data de 8.03.2019, pârâtul I____________ G______ al Poliţiei de F________, a f ormulat întâmpinare prin care a invocat excepţia lipsei de interes. În motivare, a arătat că interesul este condiţia prevăzută de legiuitor la art. 32Codul de procedură civilă pentru exercitarea acţiunii civile, alături de capacitate, calitate procesuală şi formularea unei pretenţii.
Interesul semnifică un profit sau un avantaj de ordin material sau moral pe care orice persoană trebuie să îl urmărească prin promovarea acţiunii civile. De asemenea, trebuie avut în vedere că interesul nu trebuie confundat cu dreptul sau pretenţia afirmată, acestea fiind două noţiuni distincte.
S-a arătat că atunci când reclamantul nu poate pretinde că prin anularea actului ce s-ar obţine ca efect al admiterii acţiunii lui fie se schimbă poziţia lui în societate, fie ar dobândi un drept, interesul lui nu numai că nu este unul personal, dar nu poate fi considerat nici ca fiind determinat sau cel puţin determinabil.
Actul administrativ a cărui anulare se cere, respectiv Refuzul intrării la f________ nr. XXXXXXXXX din 29.12.2018, reprezintă materializarea letrică a faptului că în urma verificării îndeplinirii condiţiilor de intrare în România, s-a constatat că reclamantului nu îi poate fi permisă intrarea în România având în vedere că este o persoană care a fost dată în consemn în scopul refuzului intrării, pentru motive care privesc securitatea naţională prevăzute de legea nr. 51/1991 privind siguranţa naţională a României, republicată.
Totodată, menţionează faptul că efectele acestui act administrativ – refuzului intrării la f________ nr.XXXXXXXXX din 29.12.2018 au fost epuizate la momentul prezentării reclamantului în punctul de trecere a frontierei, prin însăşi acţiunea de a fi refuzată intrarea pe teritoriul României, în acord cu prevederile Regulamentului (UE) 399/2016 al Parlamentului European şi al Consiliului din 9 martie 2016 cu privire la Codul Uniunii privind regimul de trecere a frontierei de către persoane, fiind imposibilă anularea acestui act administrativ.
De asemenea, verificarea îndeplinirii condiţiilor de intrare pe teritoriul României, inclusiv a celei enunţate anterior, este o procedură care se reia la fiecare prezentare a persoanei la controlul de f________.
Astfel, prin eventuala admitere a acestei acţiuni, respectiv anularea actului administrativ nr. XXXXXXXXX din 29.12.2018, nu se schimbă absolut deloc situaţia reclamantului.
In momentul în care reclamantul se va prezenta din nou la controlul de f________ pentru intrarea în România, se vor verifica din nou îndeplinirea condiţiilor de intrare pe teritoriul României.
In cazul în care se va constata că nu sunt îndeplinite condiţiile de intrare, din nou se va refuza intrarea, fiind emis un act administrativ care să ateste acest refuz.
Prin urmare, având în vedere cele exprimate mai sus, consideră că acţiunea este lipsită de interes, admiterea acţiunii astfel cum a fost formulată neechivalând cu permiterea intrării în România. Permiterea intrării reclamantului în România va fi posibilă la momentul îndeplinirii tuturor condiţiilor de intrare pe teritoriul României, independent de revocarea actului administrativ a cărui anulare se cere.
Pentru toate aceste considerente, solicită admiterea excepţiei lipsei de interes cu consecinţa respingerii acţiunii ca fiind lipsită de interes.
Pe fond, solicită respingerea acţiunii reclamantului ca neîntemeiată. A arătat că, în fapt, la data de 29.12.2018, ora 09:13, cu avionul companiei Turkish Air indicativul TK1047 din direcţia Istanbul, s-a prezentat pentru a ________________________ turc, C____ M_____ Z____ născut la data de 20.04.1989, posesor al paşaportului simplu numărul U02823117 şi a permisului de şedere temporară numărul RO xxxxxxx eliberat de România, valabil până la data de 01.11.2019.
In urma examinării condiţiilor de intrare prevăzute în temeiul art. 6 din OUG nr. 194/2002 s-a constatat faptul că pe numele reclamantului sunt introduse semna lări în scopul refuzului intrării pe teritoriul statului român, conform art. 24 din Regulamentul nr. 1987/2006 privind instituirea, funcţionarea şi utilizarea Sistemului de Informaţii Schengen din a doua generaţie (SIS II).
Prin urmare, nu s-a permis intrarea în ţară fiind luată măsura Refuzului intrării ia F________, în conformitate cu prevederile art. 8 lit. a coroborat cu art. 6 alin. 1 din OUG nr. 194/2002 privind regimul străinilor, fiind înmânat formularul de refuz al intrării prevăzut la Anexa 5 din Regulamentul (UE) 2016/399 cu privire la Codul Uniunii privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane (Codul Frontierelor Schengen).
Ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate faţă de dispoziţiile din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare {art. 148 alin. 2 din Constituţie). Parlamentul, P___________ României, Guvernul şi autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligaţiilor rezultate din actul aderării şi din prevederile alineatului (2)- a se vedea art. 148 alin. 2 din Constituţie.
Totodată, în conformitate cu Decizia UE 2018/934 a Consiliului privind punerea în aplicare a dispoziţiilor rămase ale acquis-ului Schengen referitoare la Sistemul de Informaţii Schengen în România şi Bulgaria, începând cu data de 01.08.2018 cele două state au fost obligate să respecte acţiunea de urmat aferentă alertelor instituite de către un alt stat membru în baza art. 24 din Regulamentul 1987/2006.
De asemenea, I____________ G______ al Poliţiei de F________ a instituit măsura interzicerii intrării în România, pentru o perioadă de 15 ani, la solicitarea Serviciului Român de Informaţii nr. xxxxxxxx/19.12.2018, valabilă până la data de 28.12.2033 în conformitate cu prevederile art. 106A3 alin. (2) coroborat cu art. 8 alin. (1) lit. b) şi art. 106A4 alin. (10) din OUG nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, pentru motive care privesc securitatea naţională, în sensul prevăzut de Legea nr. 51/1991 privind siguranţa naţională a României.
„ART. 106A3 – Dispunerea măsurii de interzicere a intrării în România. (….) (2) Interzicerea intrării în România se dispune, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, de I____________ G______ pentru Imigrări sau de organele poliţiei de f________ şi în situaţia în care străinul nu a făcut obiectul unei măsuri de îndepărtare, precum şi împotriva străinilor prevăzuţi la art. 8 alin. (1) lit. b)-d) şi art. 8 alin. (2) lit. a)-bAl) sau care nu îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. h)*). ART. 8 -Nepermiterea intrării în România (1) Străinilor nu li se permite intrarea pe teritoriul statului român dacă (…): b) sunt semnalaţi de organizaţii internaţionale la care România este parte, precum şi de instituţii specializate în combaterea terorismului că finanţează, pregătesc,sprijină în orice mod sau comit acte de terorism.
ART. 106A4 alin. (10) In cazul străinilor prevăzuţi la art. 8 alin. (1) lit. b)-d), durata interdicţiei de intrare este de 15 ani. ”
La data de 29.12.2018 reclamantul s-a prezentat pentru intrarea în România, acestuia nefiindu-i permisă intrarea, iar potrivit prevederilor art. 8 alin. (4) din OUG nr. 194/2002 conform cărora „Măsura nepermiterii intrării în România se motivează de către organele poliţiei de f________ şi se comunică imediat persoanei în cauză, utilizând formularul prevăzut în partea B din anexa V la Codul frontierelor Schengen, precum şi Centrului N_______ de Vize din cadrul Ministerului Afacerilor Externe. ”, în mod corect, instituţia noastră a informat reclamantul cu privire la măsura luată împotriva acestuia prin formularul din data de 29.12.2018 ora 09:13.
De asemenea, face precizare că dispunerea măsurii interzicerii intrării pe teritoriul României nu a fost comunicată reclamantului, dat fiind faptul că acesta nu se afla în ţară la momentul instituirii.
În speţa dedusă discuţiei, învederăm faptul că actele reţinute în sarcina cetăţeanului turc C____ M_____ Z____ constituie ameninţări la adresa securităţii naţionale în sensul prevederilor Legii nr. 51/1991 privind securitatea naţională a României, republicată, comportamentul persoanei vizate reprezentând o ameninţare reală, actuală şi suficient de gravă pentru valorile fundamentale ale societăţii româneşti.
Precizează că măsura interzicerii intrării pe teritoriul României a reclamantului constituie o modalitate de restrângere a exercitării dreptului la liberă circulaţie pe teritoriul României, având ca efect nepermiterea intrării în România a reclamantului, dispusă pentru o perioadă de 15 ani, valabilă până la data de 28.12.2033, având la bază adresa formulată de către Serviciul Român de Informaţii nr. xxxxxxxx din 19.12.2018, prin care a fost solicitată măsura în discuţie, fundamentată pe săvârşirea de către reclamant a unor activităţi care reprezintă ameninţări la adresa securităţii naţionale a României, în sensul Legii nr. 51/1991 privind securitatea naţională a României, republicată.
Arată că măsura interzicerii intrării pe teritoriul României, dispusă cu privire la reclamantul C____ M_____ Z____ este motivată, prin aplicarea normelor prevăzute de art. 106A3 alin. (2) coroborat cu art. 8 alin. (3) şi art. 106A4 alin. (10) din OUG nr. 194/2002 şi cu respectarea principiului proporţionalităţii în raport cu gravitatea faptelor, aşa cum acestea au fost stabilite în sarcina reclamantului, măsura prezentând un just echilibru între protejarea securităţii naţionale şi cea a intereselor private ale persoanei în cauză, aceasta fiind prevăzută de lege, având la bază un scop legitim şi constituindu-se într-un mijloc necesar menţinerii securităţii naţionale într-o societate democratică.
I____________ G______ al Poliţiei de F________ a procedat, în conformitate cu prevederile art. 25 şi urm. din H.G. nr. 445/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a O.U.G. nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României, coroborate cu prevederile art. 106A3 alin. (2) coroborat cu art. 8 alin. (1) lit. b) şi 106A4 alin. (10) din OUG nr. 194/2002, la instituirea măsurii interzicerii intrării pe teritoriul României cu privire la reclamantul C____ M_____ Z____ pentru acte care se constituie ameninţări la adresa ordinii publice şi securităţii naţionale, în sensul prevederilor Legii nr. 51/1991.
Contrar susţinerilor reclamantului, măsura de nepermitere a intrării reclamantului pe teritoriul României are caracterul unui act administrativ adoptat ca şi consecinţă a încălcărilor grave ale normelor privind securitatea naţională a României.
Precizează, de asemenea, faptul că, reclamantului, i-au fost aduse la cunoştinţă atât motivele pentru care a fost instituită măsura, cât şi modalitatea şi termenul în care putea sesiza instanţa de judecată pentru un control de legalitate. Astfel, prin răspunsul la plângerea prealabilă cu nr. xxxxxx/21.01.2019, instituţia noastră i-a comunicat reclamantului, motivele dispunerii, baza legală, procedura de contestare a măsurii, fiind îndeplinite prevederile art. 106A3 alin. (4) din OUG nr. 194/2002, referitoare la comunicarea străinilor a dispunerii restricţiei privind accesul în România.
Având în vedere consideraţiile expuse, solicită respingerea acţiunea reclamantului ca neîntemeiată.
Sub aspectul administrării probelor, a precizat că informaţiile comunicate Inspectoratului G______ al Poliţiei de F________, prin înscrisul strict secret nr. xxxxxxxx/19.12.2018, emis de Serviciul Român de Informaţii, reprezentând temeiul pentru propunerea şi aprobarea instituirii măsurii interzicerii intrării persoanei în cauză pe teritoriul României este clasificat în condiţiile legii.
În drept, ne întemeiem prezenta întâmpinare pe dispoziţiile art. 205 şi următoarele din Codul de Procedură Civilă, precum şi toate dispoziţiile legale menţionate în cuprinsul întâmpinării.
La data de 9.04.2019 au fost înaintate la dosarul cauzei la C_____________ de Informaţii Clasificate, înscrisuri cu caracter ”strict secret”şi ”secret de serviciu”, reprezentând documentele care au stat la baza instituirii măsurii consemnului la f________.
Analizând actele şi lucrările dosarului, Curtea va expune următoarele considerente :
În fapt, la data de 29.12.2018, ora 09:13, reclamantul C____ M_____ Z____, cetăţean turc, a dorit să _____________________ revenind cu un zbor al companiei Turkish Air indicativul TK1047 din direcţia Istanbul. In urma examinării condiţiilor de intrare prevăzute în temeiul art. 6 din OUG nr. 194/2002, s-a constatat faptul că pe numele reclamantului sunt introduse semnalări în scopul refuzului intrării pe teritoriul statului român, conform art. 24 din Regulamentul nr. 1987/2006 privind instituirea, funcţionarea şi utilizarea Sistemului de Informaţii Schengen din a doua generaţie (SIS II). Prin urmare, nu s-a permis intrarea în ţară fiind luată măsura Refuzului intrării ia F________, în conformitate cu prevederile art. 8 lit. a coroborat cu art. 6 alin. 1 din OUG nr. 194/2002 privind regimul străinilor, fiind înmânat formularul de refuz al intrării prevăzut la Anexa 5 din Regulamentul (UE) 2016/399 cu privire la Codul Uniunii privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane (Codul Frontierelor Schengen).
În ceea ce priveşte susţinerea pârâtului referitoare la faptul că cererea ar fi lipsită de interes, Curtea consideră că aceasta este neîntemeiată. Va considera sub acest aspect că cererea reclamantului nu poate fi considerată lipsită de interes, de vreme ce acesta contestă o măsură luată faţă de acesta, respectiv interdicţia de a ____________________________, aceste concluzii impunându-se cu atât mai mult cu cât acesta a contestat-o inclusiv sub aspectul necomunicării motivelor care au stat la baza acesteia precum şi sub aspectul proporţionalităţii. Prin urmare, Curtea va observa că obiectul controlului de legalitate în prezentul dosar în constituie, potrivit precizărilor reclamantului, măsura de nepermitere a intrării în ţară, cât Refuzul de intrare în ţară emis de pârâtul.
În ceea ce priveşte critica reclamantului referitoare la faptul că reclamantului nu i s-au comunicat motivele pentru care s-a instituit refuzul de a _____________________ va observa că din cuprinsul adresei nr. S3/xxxxxx/21.01.2019 rezultă că refuzul de a _______________-a datorat faptului că faţă de reclamant a fost dispusă interdicţia de a ____________________________, în conformitate cu dispoziţiile art. 8 alin. 1 lit. b din OUG nr. 194/2002. Or, potrivit acestui text de lege, „( 1) Străinilor nu li se permite intrarea pe teritoriul statului român dacă: a) nu îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 6 alin. (1); b) sunt semnalaţi de organizaţii internaţionale la care România este parte, precum şi de instituţii specializate în combaterea terorismului că finanţează, pregătesc, sprijină în orice mod sau comit acte de terorism ; c) există indicii că fac parte din grupuri infracţionale organizate cu caracter transnaţional sau că sprijină în orice mod activitatea acestor grupuri; d) există motive serioase să se considere că au săvârşit sau au participat la săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii ori a unor crime de război sau crime contra umanităţii, prevăzute în convenţiile internaţionale la care România este parte ”. Prin urmare, Curtea va observa că acestuia i s-a adus la cunoştinţă care este motivul pentru care nu i se permite intrarea în România, în linii generale, neindicarea unei situaţii de fapt concrete şi detaliate datorându-se necesităţii protejării interesului public.
Totodată, tot în ceea ce priveşte critica reclamantului referitoare la necomunicarea motivelor şi caracterul arbitral al acesteia, Curtea consideră că împrejurarea că motivarea adoptării măsurii prin prezentarea situaţiei de fapt concrete la care se face referire, nu se regăseşte în cuprinsul actului ce i-a fost comunicat la momentul intrării în ţară, nu echivalează cu adoptarea acesteia în mod arbitrar ori cu inexistenţa motivării, în condiţiile în care toate argumentele avute în vedere de pârât se regăsesc în detaliu în cuprinsul documentelor puse la dispoziţia instanţei prin C_____________ de informaţii clasificate, cu respectarea rigorilor Legii nr. 182/2002 privind informaţiile clasificate. Curtea a adus la cunoştinţa reprezentantului reclamantului acest aspect, precum şi posibilitatea prevăzută de lege de a fi consultate aceste documente de un avocat care deţine un certificat ORNISS, cauza suferind şi o amânare, fără însă a fi făcută vreo solicitare în sensul consultării acestora cu deplina respectare a rigorilor legii.
Din analiza înscrisurilor cu caracter secret se observă că aceste acte cuprind o detaliere a motivelor şi argumentelor avute în vedere la momentul la care s-a apreciat incidenţa dispoziţiilor art. 8 alin 1 lit. c din OUG nr. 194/2002, toate aspectele detaliate având legătură directă cu persoana reclamantului, care a desfăşurat activităţi considerate ca făcând parte din categoria actelor de terorism. Curtea va sublinia încă o dată că despre aceste înscrisuri reclamantul a avut întotdeauna posibilitatea de a lua cunoştinţă prin desemnarea unui reprezentant cu drept la acces la studiul informaţiilor cu caracter clasificat, potrivit Legii nr. 182/2002.
Va mai observa Curtea că reclamantul invocă în cuprinsul cererii sale faptul că pârâţii nu au respectat dreptul la liberă circulaţie recunoscut unui cetăţean al Uniunii Europene sau a membrilor familiei acestora, drept garantat de Directiva nr. 2004/38/CE şi Regulamentul CE nr. 562/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului Uniunii Europene.
Curtea va reţine că Directiva nr. 2004/38/CE a fost transpusă în dreptul intern prin OUG nr. 102/2005, care la art. art. 6 alin 1 lit. c din OUG nr. 102/2005, în temeiul căruia au fost dispuse de către pârâţi măsurile contestate, dispune că ”cetăţenilor Uniunii Europene, precum si membrilor familiilor lor li se refuza intrarea pe teritoriul statului roman numai in următoarele situaţii: (…) exista indicii temeinice ca persoana in cauza constituie o ameninţare reala si prezenta la ordinea publica, securitatea naţionala sau sănătatea publica”.
Procedând la analiza îndeplinirii condiţiilor legale pentru adoptarea măsurii de nepermitere a intrării în ţară a cetăţeanului unui stat membru, Curtea va observa, din înscrisurile ataşate la C_____________ de informaţii clasificate, că în cauză este dovedită incidenţa textelor de lege enunţate, prin raportare la natura activităţilor întreprinse de reclamant. Pe cale de consecinţă, Curtea va reţine că pârâtul IGPF a procedat în mod legal la aplicarea dispoziţiilor art. 27 alin 1 şi 5 din OUG nr. 102/2005, potrivit cărora: ”Autoritatile romane competente pot restrange exercitarea dreptului la libera circulatie si rezidenta pe teritoriul Romaniei de catre cetatenii Uniunii Europene sau de catre membrii de familie ai acestora numai din ratiuni de ordine publica, securitate nationala ori sanatate publica (…)Dispunerea oricarei masuri de restrangere a dreptului la libera circulatie pe teritoriul Romaniei al cetatenilor Uniunii Europene si al membrilor familiilor lor trebuie luata numai cu respectarea principiului proportionalitatii si trebuie sa aiba la baza exclusiv comportamentul persoanei in cauza. Acest comportament trebuie sa reprezinte o amenintare reala, actuala si suficient de grava pentru valorile fundamentale ale societatii. O astfel de masura nu poate fi bazata exclusiv pe existenta unei condamnari penale anterioare. Nu pot fi acceptate motivari care nu sunt direct legate de caz sau care sunt legate de consideratii de preventie generala”.
Curtea va înlătura susţinerile reclamantului referitoare la nerespectarea principiului proporţionalităţii cu ocazia adoptării măsurii de nepermitere a intrării în ţară, având în vedere că probatoriul administrat dovedeşte existenţa unor fapte de gravitate deosebită, în legătură cu ştirbirea suveranităţii şi indivizibilităţii statului român, iar măsura are la bază exclusiv comportamentul reclamantului, care reprezintă o ameninţare suficient de gravă pentru valorile fundamentale ale societăţii. Faptele reţinute în sarcina reclamantului sunt de natură a justifica atât oportunitatea cât şi proporţionalitatea măsurii dispuse, în acest sens Curtea observând că măsura dispusă este legală şi temeinică şi se impune a fi menţinută.
Urmează a fi înlăturate şi alegaţiile reclamantului cu privire la aceea că măsura dispusă nu este legală, deoarece nu i s-a respectat dreptul la apărare şi nu i-a fost comunicată. În acest sens, Curtea va observa că decizia de restrângere a dreptului reclamantului la libera circulaţie i-a fost comunicată acestuia la momentul la care reclamantul a încercat să-şi exercite acest drept, direct prin intermediul Refuzului de intrare în ţară, precum şi a răspunsului la plângerea prealabilă, în cuprinsul căruia s-au menţionat motivele de restrângere a exercitării dreptului la libera circulaţie precum şi modul de contestare a acestei măsuri. În ceea ce priveşte comunicarea către reclamant a conţinutului concret al actului secret, care a stat la baza instituirii măsurii, Curtea observă că reclamantul a avut permanent posibilitatea de a lua cunoştinţă de acesta în cursul prezentei proceduri de contestare a refuzului de intrare în ţară, în care şi/a asigurat reprezentarea prin apărător ales, care la rândul său avea însă obligaţia respectării procedurii specifice reglementată de Legea nr. 182/2002. Chiar şi în ipoteza în care s-ar aprecia că pârâtul IGPF nu a respectat obligaţia de informare a reclamantului cu privire la măsura dispusă, la momentul emiterii acesteia, anterior exercitării de către reclamant a dreptului la libera circulaţie, Curtea va observa că aceste aspecte nu au legătură cu legalitatea în sine a actului, ci reprezintă condiţii externe actului contestat, ce privesc respectarea dreptului reclamantului la apărare şi asigurarea pentru acesta a dreptului de acces la instanţă, în scopul verificării legalităţii măsurii dispuse.
Or, Curtea va observa că prin promovarea prezentei contestaţii împotriva Refuzului de intrare în ţară, reclamantul şi-a exercitat inclusiv dreptul de a contesta măsura care a stat la baza emiterii Refuzului, declanşând astfel un control judecătoresc în privinţa actului vătămător, prin care s-a instituit în privinţa sa măsura nepermiterii intrării în ţară, astfel că nu se mai poate susţine în mod valid o afectare a dreptului la apărare ori a dreptului de acces la instanţă.
În final, în ceea ce priveşte susţinerile referitoare la nerespectarea dreptului la liberă circulaţie, şi prevederile art. 1 din Protocolul nr. 7, Curtea va reţine că şi aceste sunt neîntemeiate.
Potrivit art. 1 alin 1 şi 2 din Protocolul nr. 7 ”1. Un străin care îşi are reşedinţa în mod legal pe teritoriul unui stat nu poate fi expulzat decât în temeiul executării unei hotărâri luate conform legii, iar el trebuie să poată : a. să prezinte motivele care pledează împotriva expulzării sale ; b. să ceară examinarea cazului său ; şi c. să ceară să fie reprezentat în acest scop în faţa autorităţilor competente sau a uneia ori a mai multor persoane desemnate de către această autoritate. 2. Un străin poate fi expulzat înainte de exercitarea drepturilor enumerate în paragrafele articolului precedent atunci când expulzarea este necesară în interesul ordinii publice sau se întemeiază pe motive de securitate naţională .”.
Curtea va reţine aşadar că posibilitatea restrângerii dreptului la libera circulaţie este recunoscută de statele semnatare ale Convenţiei, în condiţiile prevăzute de textele enunţate, care însă sunt pe deplin respectate în speţa de faţă.
Se observă că însuşi textul actului face referire la posibilitatea restrângerii exerciţiului dreptului atunci când aceasta constituie o măsură necesară ”pentru securitatea naţională”. Or, în speţa de faţă, tocmai aspecte de natură a leza securitatea naţională au fost reţinute în sarcina reclamantului atunci când s-a dispus limitarea acestui drept al său, astfel că prin raportare la probatoriul administrat nu se poate susţine în mod valabil că măsura este excesivă.
Nu se poate susţine în mod valabil nici încălcarea drepturilor recunoscute de Directiva 2004/38/CE şi art. 8 CEDO. Deşi reclamantul a invocat pe parcursul procesului că această restrângere nu poate fi dispusă în contextul în care este membru de familie al unui cetăţean al Uniunii Europene, depunând dovezi în sensul că membrii familiei sale sunt cetăţeni ai unui stat din Uniunea Europene, Curtea nu va considera că acest aspect este de natură a avea ca efect recunoaşterea unui drept absolut în favoarea reclamantului. Va constata sub acest aspect că acest drept de circulaţie este unul relativ, care poate fi supus unei restrângeri, în considerarea unui interes public, respectiv siguranţa naţională, astfel cum este cazul în speţa de faţă. În plus, Cujrtea va observa că această legătură de rudenie nu este de natură a face dovada unei legături cu România, reclamantul având dreptul să se stabilească pe teritoriul statului unde îşi au reşedinţa membrii familiei sale.
Nici faptul că reclamantul este integrat în mod real în statul gazdă, România, nu constituie un aspect care să ducă la interdicţia luării unei asemenea măsuri, sub acest aspect urmând a ţine seama de scopul urmărit şi valorile pe care le protejează (securitatea statului)
Se reţine că, potrivit dispoziţiilor art. 7 pct. 2 din Regulamentul CE 562/2006, ”pe parcursul efectuării controalelor minime asupra persoanelor care exercită dreptul comunitar al libertăţii de mişcare poliţiştii de f________ pot consulta bazele de date naţionale şi europene astfel încât să asigure că acele persoane nu reprezintă o ameninţare reală, prezentă şi suficient de serioasă la adresa securităţii interne, ordinii publice, sănătăţii publice şi relaţiilor internaţionale ale statelor membre”
Reţine Curtea că Refuzul contestat a fost emis ca urmare a executării de către poliţistul de f________ întocmai a acestor obligaţii legale, ocazie cu care a constatat în baza de date naţională existenţa unei măsuri restrictive în privinţa dreptului la libera circulaţie al reclamantului, dispusă în considerarea faptelor acestuia care constituie ameninţări reale la ordinea publica, securitatea nationala. Pe cale de consecinţă, Curtea va observa că măsura dispusă de pârâtul I____________ teritorial al poliţiei de F________, de interzicere a accesului reclamantului în ţară, este una prevăzută de lege (art. 8 lit. c din OUG nr. 194/2002) este proporţională cu scopul urmărit şi în raport de valorile ocrotite şi se impune a fi menţinută, prin raportare la probatoriul administrat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂŞTE:
Respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul C____ M_____ Z____ , cu domiciliul ales la CA „H____ C_____”, cu sediul în Cluj N_____, _____________________. 4, _____________, ____________________, în contradictoriu cu pârâtul I____________ G______ al Poliţiei de F________ , cu sediul în Bucureşti, ______________________, sector 6, ca fiind neîntemeiată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Cererea de recurs se depune la Curtea de Apel Bucureşti – secţia a VIII a de contencios administrativ şi fiscal.
Pronunţată în şedinţa publică, azi, 5.06.2019.
PREŞEDINTE GREFIER
M____ A______ B____ C_______ B____
Red. Jud. MAB
Avocat Gherasim Andrei-Gheorghe
Titular Cabinet de Avocat ”Gherasim Andrei-Gheorghe”