RIL admis ref. la soluțiile pe care nu le poate pronunța instanța penală în cazul procedurii simplificate

Prin Decizia nr. 4 din 11 februarie 2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr. 3078/1/2018, a fost admis recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție şi, în consecinţă, în interpretarea şi aplicarea unitară a prevederilor art. 396 alin. (10) din Codul de procedură penală, s-a stabilit că: ”În ipoteza în care instanța a admis cererea inculpatului de judecare în procedura simplificată a recunoașterii învinuirii, iar cauza a fost judecată potrivit acestei proceduri, nu este posibilă pronunțarea unei hotărâri de achitare întemeiată pe dispoziţiile …

Continuă lectura

Schimbarea încadrării juridice a faptei în cursul judecății procesului penal

Potrivit dispozițiilor art. 386 alin. (1) din Codul de procedură penală, ”dacă în cursul judecăţii se consideră că încadrarea juridică dată faptei prin actul de sesizare urmează a fi schimbată, instanţa este obligată să pună în discuţie noua încadrare şi să atragă atenţia inculpatului că are dreptul să ceară lăsarea cauzei mai la urmă sau amânarea judecăţii, pentru a-şi pregăti apărarea.” Alin. (2) al aceluiași articol statuează că ”dacă noua încadrare juridică vizează o infracţiune pentru care este necesară plângerea prealabilă a persoanei vătămate, instanţa de judecată cheamă persoana vătămată şi o întreabă dacă înţelege să facă plângere prealabilă. În …

Continuă lectura

Analize ale Curții Constituționale referitoare la introducerea în procesul penal a părții responsabile civilmente

În materie procesual penală, Codul de procedură penală stabilește procedura și regulile în care se poate dispune introducerea părții responsabile civilmente în procesul penal. Dispozițiile art. 21 din Codul de procedură penală prevăd următoarele: (1) Introducerea în procesul penal a părţii responsabile civilmente poate avea loc, la cererea părţii îndreptăţite potrivit legii civile, în termenul prevăzut la art. 20 alin. (1). (2) Atunci când exercită acţiunea civilă, procurorul este obligat să ceară introducerea în procesul penal a părţii responsabile civilmente, în condiţiile alin. (1). (3) Partea responsabilă civilmente poate interveni în procesul penal până la terminarea cercetării judecătoreşti la prima …

Continuă lectura

Liberarea condiționată. Condiții, termen de reînnoire, compensare, procedură, obligaţii, revocare, anulare, efecte

Liberarea condiționată reprezintă vocația condamnatului (nu este un drept) care execută o pedeapsă privativă de libertate de a fi eliberat înainte de executarea în întregime a pedepsei. Însă, pentru a putea beneficia de clemența liberării condiționate, condamnatul trebuie să îndeplinească o serie de condiții. Condiţiile liberării condiţionate:                În cazul pedepsei cu închisoarea               În cazul detenţiunii pe viaţă Liberarea condiţionată în cazul închisorii poate fi dispusă, dacă: a) cel condamnat a executat cel puţin două treimi din durata pedepsei, în cazul închisorii care nu depăşeşte 10 ani, …

Continuă lectura

CCR a declarat neconstituțional art. 434 alin. (2) lit. g) CPP ref. la nerecurarea hotărârilor pronunţate ca urmare a admiterii acordului de recunoaştere a vinovăţiei

În ziua de 20 septembrie 2018, Plenul Curții Constituționale a luat în dezbatere excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 434 alin. (2) lit. g) din Codul de procedură penală, având următorul cuprins: „Nu pot fi atacate cu recurs în casaţie: […] g) hotărârile pronunţate ca urmare a admiterii acordului de recunoaştere a vinovăţiei”. În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate și a constatat că dispozițiile art. 434 alin. (2) lit. g) din Codul de procedură penală sunt neconstituționale. În argumentarea soluției de admitere pronunțate, Curtea a constatat că dispozițiile art. 434 alin. (2) …

Continuă lectura