Decizia nr. 25 din 26 noiembrie 2018 privind modul de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 10 alin. (1) lit. f) din Hotărârea Guvernului nr. 679/2003 privind condiţiile de obţinere a atestatului, procedurile de atestare şi statutul asistentului maternal profesionist (Hotărârea Guvernului nr. 679/2003) şi ale art. 122 alin. (3) lit. d) din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare (Legea nr. 272/2004), respectiv dacă aceste dispoziţii legale sunt derogatorii de la obligativitatea efectuării în natură a concediului de odihnă, în sensul art. 1 alin. (2), art. 144 şi art. 149 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare (Codul muncii)

Publicată în Monitorul Oficial nr. 153 din 20.02.2019 ”ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE COMPLETUL COMPETENT SĂ JUDECE RECURSUL ÎN INTERESUL LEGII Dosar nr. 4/2017 Gabriela Elena Bogasiu – vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – preşedintele completului Lavinia Curelea – preşedintele delegat al Secţiei I civile Eugenia Voicheci – preşedintele Secţiei a II-a civile Corina-Alina Corbu – preşedintele Secţiei de contencios administrativ şi fiscal Mirela Sorina Popescu – preşedintele delegat al Secţiei penale Mihaela Tăbârcă – judecător la Secţia I civilă Florentin Sorin Drăguţ – judecător la Secţia I civilă Lavinia Dascălu – judecător la Secţia I civilă …

Continuă lectura

RIL admis. Asistentul maternal profesionist care asigură continuitatea activităţii desfăşurate şi în perioada efectuării concediului de odihnă nu este îndreptăţit la plata unei despăgubiri egale cu indemnizaţia de concediu

Asistentul maternal profesionist nu este îndreptăţit la plata unei despăgubiri egale cu indemnizaţia de concediu, întrucât nu se poate reţine că a suferit un prejudiciu prin neefectuarea concediului legal de odihnă, în condiţiile în care acesta a formulat cerere de concediu aprobată, prin care a solicitat ca în perioada concediului de odihnă copilul să rămână în familia sa. Prin Decizia nr. 25 din 26 noiembrie 2018 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, în recurs în interesul legii, privind modul de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 10 alin. (1) lit. f) din H.G. nr. 679/2003 privind condiţiile de …

Continuă lectura

RIL admis. Instanța de tutelă poate compensa obligațiile de întreținere datorate copilului de părinți

Prin Decizia nr. 6 din 11 februarie 2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr. 2960/1/2018 a fost admis recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și, în consecinţă, a stabilit că: ”În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 1.616 – 1.618 lit. c) raportat la art. 499, art. 514 alin. (1) şi (3), art. 515, art. 525 alin. (1), art. 529 – 531 din Codul civil şi art. 729 alin. (3) şi (7) din Codul de procedură civilă, instanţa de tutelă va …

Continuă lectura

Tot ce trebuie să știi despre concediul pentru creșterea copilului

Sediul materiei dispozițiilor care guvernează concediul pentru creșterea copilului se găsește în cuprinsul O.U.G. nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor. 1. Cine beneficiază de concediul pentru creșterea copilului? De prevederile O.U.G. nr. 111/2010 beneficiază: a) oricare dintre părinţii fireşti ai copilului, dacă îndeplinesc condițiile prevăzute de ordonanță; b) una dintre persoanele care a adoptat copilul; c) una dintre persoanele căreia i s-a încredinţat copilul în vederea adopţiei; d) una dintre persoanele care are copilul în plasament ori în plasament în regim de urgenţă, cu excepţia asistentului maternal profesionist care poate beneficia de aceste drepturi numai pentru …

Continuă lectura

Încadrarea muncii prestate în grupa I sau a II-a de muncă de către angajator sau de către instanța de judecată

”(…) Încadrarea unei activităţi desfăşurate de o persoană într-o grupă sau alta de muncă, presupune un proces de analiză a condiţiilor concrete în care se desfăşoară această activitate, raportat la o anumită perioadă din programul de lucru, în care trebuie să se desfăşoare această activitate, însă angajatorul împreună cu sindicatele erau singurii în măsură să nominalizeze persoanele care se încadrează în grupa I sau II de muncă. În condiţiile în care nu s-a făcut nominalizarea persoanelor pentru încadrare în grupa II de muncă, dispoziţiile Ordinului nr. 50/1990, nu se pot extinde şi la alte categorii de personal, atât timp cât …

Continuă lectura

Pe cine chemăm în judecată pentru reconstituirea vechimii în grupa I și/sau a II-a de muncă?

”Problema admisibilităţii acţiunilor privind constatarea încadrării activităţii desfăşurate în grupele I şi a II-a de muncă, a celor având ca obiect obligarea de a elibera adeverinţa constatatoare a vechimii în muncă şi problema calităţii procesual pasive în aceste tipuri de acţiuni au fost dezlegate de ÎCCJ prin Decizia nr. 2/15 februarie 2016, pronunţată în soluţionarea recursului în interesul legii, decizie obligatorie pentru instanţe, în condiţiile art. 517 alin 4 Cod procedură civilă. Instanţa supremă a stabilit că pentru acţiunile privind constatarea încadrării activităţii desfăşurate în grupele I şi a II-a de muncă, atunci când angajatorul nu mai există din punct …

Continuă lectura

Au fost adoptate Normele metodologice ale O.U.G. nr. 97/2018 privind acordarea unui suport alimentar pentru preşcolarii şi elevii din 50 de unităţi de învăţământ preuniversitar de stat

În Monitorul Oficial nr. numărul 102 din data de 11 februarie 2019 au fost publicate Normele Metodologice din 2019 de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 97/2018 privind aprobarea Programului-pilot de acordare a unui suport alimentar pentru preşcolarii şi elevii din 50 de unităţi de învăţământ preuniversitar de stat. Potrivit acestor Norme, începând cu data de 15 noiembrie 2018 și până la sfârșitul anului 2019, în perioada desfăşurării activităţii didactice, preşcolarilor şi elevilor din 50 de unităţi de învăţământ preuniversitar de stat li se acordă, cu titlu gratuit, un suport alimentar, în limita unei valori zilnice de …

Continuă lectura

Convenția de la New York din 1956 privind obținerea pensiei de întreținere în străinătate

Actualizată 11.02.2019 România a aderat la Convenție prin Legea nr. 26/1991 pentru aderarea Romaniei la conventia privind obtinerea pensiei de intretinere in strainatate PREAMBUL Tinand seama de urgenta solutionarii problemei umanitare care se pune pentru persoanele in nevoie al caror sustinator legal se afla in strainatate, tinind seama ca urmarirea actiunilor pentru pensie de intretinere sau executarea hotaririlor in strainatate da loc la grave dificultati legale si practice, hotarate sa prevada mijloacele care sa permita rezolvarea acestor probleme si depasirea acestor dificultati, partile contractante au convenit asupra celor ce urmeaza: Art. 1: Obiectul conventiei Prezenta conventie are ca obiect sa …

Continuă lectura

Eliberare adeverinta stabilire pensie de serviciu grefier. Valoare referinta sectoriala, Legea 293/2015

„Hotărârile judecătoreşti prin care s-a recunoscut majorarea indemnizaţiei de încadrare, cum sunt cele prin care s-au stabilit majorările de 2%, 5% şi, respectiv, 11% acordate magistraţilor şi personalului asimilat, în temeiul Ordonanţei Guvernului nr. 10/2007, nu vizează situaţii de fapt particulare, ci aplicarea unor prevederi legale cuprinse în acte normative, care au aplicabilitate generală“, astfel că aceste majorări salariale trebuie avute în vedere la stabilirea nivelului maxim de salarizare corespunzător fiecărei funcţii, grad/treaptă, gradaţie, vechime în muncă şi în specialitate, aceasta fiind logica egalizării drepturilor salariale avute în vedere de legiuitor la edictarea art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de …

Continuă lectura

Infracțiunea de șantaj prev. de art. 207 Cod penal. Analiză de constituționalitate

Art. 207 Cod penal – Șantajul: ”(1) Constrângerea unei persoane să dea, să facă, să nu facă sau să sufere ceva, în scopul de a dobândi în mod injust un folos nepatrimonial, pentru sine ori pentru altul, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani. (2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează ameninţarea cu darea în vileag a unei fapte reale sau imaginare, compromiţătoare pentru persoana ameninţată ori pentru un membru de familie al acesteia, în scopul prevăzut în alin. (1). (3) Dacă faptele prevăzute în alin. (1) şi alin. (2) au fost comise în scopul de a dobândi …

Continuă lectura