Acordul de recunoaştere a vinovăţiei în procesul penal

Acordul de recunoaștere a vinovăției este reglementat în cuprinsul dispozițiilor art. 478-488 din Codul de procedură penală. 1. Titularii acordului de recunoaştere a vinovăţiei şi limitele acestuia În cursul urmăririi penale, după punerea în mişcare a acţiunii penale, inculpatul şi procurorul pot încheia un acord, ca urmare a recunoaşterii vinovăţiei de către inculpat. Efectele acordului de recunoaştere a vinovăţiei sunt supuse avizului procurorului ierarhic superior. Acordul de recunoaştere a vinovăţiei poate fi iniţiat atât de către procuror, cât şi de către inculpat. Limitele încheierii acordului de recunoaştere a vinovăţiei se stabilesc prin avizul prealabil şi scris al procurorului ierarhic superior. …

Continuă lectura

Înscrierea și radierea sancțiunilor penale din cazierul judiciar

1. Sediul materiei privind evidența cazierului judiciar se regăsește în dispozițiile Legii nr. 290/2004 privind cazierul judiciar, republicată. În cazierul judiciar se ţine evidenţa persoanelor fizice şi a persoanelor juridice condamnate ori împotriva cărora s-au luat alte măsuri cu caracter penal sau administrativ conform Codului penal, precum şi a celor faţă de care au fost dispuse măsuri procesual-penale. Evidenţa informatizată a cazierului judiciar şi evidenţa informatizată dactiloscopică se organizează şi funcţionează în cadrul Poliţiei Române, care asigură şi coordonarea activităţilor desfăşurate în aceste domenii. 2. Ce date sunt înscrise în cazierul judiciar? În certificatul de cazier judiciar se înscriu sancţiunile …

Continuă lectura

RIL admis ref. la prescripția răspunderii penale pentru infracțiunile care implică producerea unei pagube sau a unui folos necuvenit

Prin Decizia nr. 5 din 11 februarie 2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr. 2715/1/2018 a fost admis recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și, în interpretarea şi aplicarea art. 174, cu referire la art. 154 alin. (2) teza I din Codul penal,  a stabilit că: ”Prin data săvârșirii infracţiunii şi, implicit, data de la care începe să curgă termenul de prescripţie a răspunderii penale în cazul infracţiunilor simple a căror latură obiectivă implică producerea unei pagube ori realizarea unui folos necuvenit …

Continuă lectura

RIL admis ref. la soluțiile pe care nu le poate pronunța instanța penală în cazul procedurii simplificate

Prin Decizia nr. 4 din 11 februarie 2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr. 3078/1/2018, a fost admis recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție şi, în consecinţă, în interpretarea şi aplicarea unitară a prevederilor art. 396 alin. (10) din Codul de procedură penală, s-a stabilit că: ”În ipoteza în care instanța a admis cererea inculpatului de judecare în procedura simplificată a recunoașterii învinuirii, iar cauza a fost judecată potrivit acestei proceduri, nu este posibilă pronunțarea unei hotărâri de achitare întemeiată pe dispoziţiile …

Continuă lectura

Infracțiunea de șantaj prev. de art. 207 Cod penal. Analiză de constituționalitate

Art. 207 Cod penal – Șantajul: ”(1) Constrângerea unei persoane să dea, să facă, să nu facă sau să sufere ceva, în scopul de a dobândi în mod injust un folos nepatrimonial, pentru sine ori pentru altul, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani. (2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează ameninţarea cu darea în vileag a unei fapte reale sau imaginare, compromiţătoare pentru persoana ameninţată ori pentru un membru de familie al acesteia, în scopul prevăzut în alin. (1). (3) Dacă faptele prevăzute în alin. (1) şi alin. (2) au fost comise în scopul de a dobândi …

Continuă lectura

Schimbarea încadrării juridice a faptei în cursul judecății procesului penal

Potrivit dispozițiilor art. 386 alin. (1) din Codul de procedură penală, ”dacă în cursul judecăţii se consideră că încadrarea juridică dată faptei prin actul de sesizare urmează a fi schimbată, instanţa este obligată să pună în discuţie noua încadrare şi să atragă atenţia inculpatului că are dreptul să ceară lăsarea cauzei mai la urmă sau amânarea judecăţii, pentru a-şi pregăti apărarea.” Alin. (2) al aceluiași articol statuează că ”dacă noua încadrare juridică vizează o infracţiune pentru care este necesară plângerea prealabilă a persoanei vătămate, instanţa de judecată cheamă persoana vătămată şi o întreabă dacă înţelege să facă plângere prealabilă. În …

Continuă lectura

Infracțiunea de încăierare prev. de art. 198 Cod penal – reglementare, considerente constituționale

Infracțiunea de încăierare este prevăzută la art. 198 din Codul penal, având denumire marginală ”Încăierarea”: ”(1) Participarea la o încăierare între mai multe persoane se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă. (2) Dacă în cursul încăierării s-a cauzat o vătămare corporală uneia sau mai multor persoane şi nu se cunoaşte care dintre participanţi a produs urmările, se aplică tuturor pedeapsa închisorii de la unu la 5 ani, cu excepţia victimei, care răspunde potrivit alin. (1). (3) Când prin fapta săvârşită în condiţiile alin. (2) s-a cauzat moartea unei persoane, pedeapsa este închisoarea de …

Continuă lectura

Analize ale Curții Constituționale referitoare la introducerea în procesul penal a părții responsabile civilmente

În materie procesual penală, Codul de procedură penală stabilește procedura și regulile în care se poate dispune introducerea părții responsabile civilmente în procesul penal. Dispozițiile art. 21 din Codul de procedură penală prevăd următoarele: (1) Introducerea în procesul penal a părţii responsabile civilmente poate avea loc, la cererea părţii îndreptăţite potrivit legii civile, în termenul prevăzut la art. 20 alin. (1). (2) Atunci când exercită acţiunea civilă, procurorul este obligat să ceară introducerea în procesul penal a părţii responsabile civilmente, în condiţiile alin. (1). (3) Partea responsabilă civilmente poate interveni în procesul penal până la terminarea cercetării judecătoreşti la prima …

Continuă lectura

ÎCCJ. Introducerea în țară și deținerea în scop de consum propriu, fără drept, a drogurilor de risc/mare risc constituie infracțiuni distincte potrivit Legii nr. 143/2000, reținute în concurs formal

În cele ce urmează expunem două dintre deciziile pronunțate de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, care tranșează interpretările ce trebuie avute în vedere la soluționarea unor cauze care au ca obiect cercetarea săvârșirii faptelor de introducere (în modalitatea transportului) în țară și deținerea în scop de consum propriu, fără drept, a drogurilor de risc/mare risc prevăzute de Legea nr. 143/2000. 1. Decizia nr. 15 din 25 aprilie 2017, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, …

Continuă lectura

Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, actualizată 2019

Actualizată 21.01.2019 Parlamentul României adoptă prezenta lege. CAPITOLUL I: Dispoziţii generale Art. 1 Prezenta lege instituie măsuri de prevenire şi combatere a infracţiunilor de evaziune fiscală şi a unor infracţiuni aflate în legătură cu acestea. Art. 2 În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos se definesc după cum urmează: a) buget general consolidat – ansamblul tuturor bugetelor publice, componente ale sistemului bugetar, agregate şi consolidate pentru a forma un întreg; b) contribuabil – orice persoană fizică ori juridică sau orice altă entitate fără personalitate juridică care datorează impozite, taxe, contribuţii şi alte sume bugetului general consolidat; c) …

Continuă lectura