Individualizarea sancțiunii disciplinare. Posibilitatea instanței de a înlocui sancțiunea aplicată cu una mai ușoară

Prevederile art. 250 din Codul muncii impun angajatorului să stabilească sancţiunea disciplinară aplicabilă în raport cu gravitatea abaterii disciplinare săvârşite de salariat, avându-se în vedere următoarele: a) împrejurările în care fapta a fost săvârşită; b) gradul de vinovăţie a salariatului; c) consecinţele abaterii disciplinare; d) comportarea generală în serviciu a salariatului; e) eventualele sancţiuni disciplinare suferite anterior de către acesta. Există și prevederi în alte acte normative specifice care stabilesc obligativitatea angajatorului de a evalua gravitatea abaterii disciplinare și, implicit a sancțiunii aplicate, în procedura cercetării disciplinare. În Monitorul Oficial al României nr. 460 din 25 iulie 2013 a fost …

Continuă lectura

Dezlegare chestiune de drept – Cererile de înscriere la masa credală în procedura insolvenței, altele decât pentru salarii restante, se depun la Tribunal

În Monitorul Oficial nr. 85 din data de 4 februarie 2019 a fost publicată Decizia Î.C.C.J. nr. 72 din 15 octombrie 2018 referitoare la pronunţarea unei hotărâri prealabile cu privire la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 102 alin. (1) teza I şi teza a II-a din Legea nr. 85/2014, prin care a fost admisă sesizarea formulată de Curtea de Apel Constanţa – Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 2.168/88/2016/a1 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă, s-a stabilit că: ”În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 102 alin. (1) teza I şi a II-a …

Continuă lectura

Comisia Europeană a adoptat normele interne GDPR privind furnizarea de informații și restricționarea accesului la datele personale în cadrul anchetelor administrative, al procedurilor predisciplinare şi disciplinare, precum şi al procedurilor de suspendare

În vigoare din data de 07 februarie 2019 În Jurnalul Oficial nr. 32L din data de 4 februarie 2019 a fost publicată Decizia 165 din 01 februarie 2019 de stabilire a unor norme interne privind furnizarea de informaţii persoanelor vizate şi privind restricţionarea, de către Comisie, a anumitor drepturi ale acestora în materie de protecţie a datelor în contextul anchetelor administrative, al procedurilor predisciplinare şi disciplinare, precum şi al procedurilor de suspendare, care va intra în vigoare la data de 07.02.2019. ”COMISIA EUROPEANĂ, având în vedere Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, în special articolul 249 alineatul (1), întrucât: (1) Comisia …

Continuă lectura

Poziția CCR referitoare la încadrarea locurilor de muncă în condiții speciale

Prin Decizia nr. 615 din 02 octombrie 2018 (publ. în Mon. Of. nr. 82 din 01.02.2019) referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, ale art. 1 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 226/2006 privind încadrarea unor locuri de muncă în condiţii speciale şi ale art. 29 alin. (1) şi alin. (11) şi art. 30 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, Curtea Constituțională a respins excepția ca neîntemeiată. Dispozițiile legale care au făcut obiectul excepției de neconstituționalitate.                                                                                         – Art. …

Continuă lectura

Analize ale Curții Constituționale referitoare la introducerea în procesul penal a părții responsabile civilmente

În materie procesual penală, Codul de procedură penală stabilește procedura și regulile în care se poate dispune introducerea părții responsabile civilmente în procesul penal. Dispozițiile art. 21 din Codul de procedură penală prevăd următoarele: (1) Introducerea în procesul penal a părţii responsabile civilmente poate avea loc, la cererea părţii îndreptăţite potrivit legii civile, în termenul prevăzut la art. 20 alin. (1). (2) Atunci când exercită acţiunea civilă, procurorul este obligat să ceară introducerea în procesul penal a părţii responsabile civilmente, în condiţiile alin. (1). (3) Partea responsabilă civilmente poate interveni în procesul penal până la terminarea cercetării judecătoreşti la prima …

Continuă lectura

Procedura specială a uzucapiunii de la art. 1.050-1.053 CPC este aplicabilă numai uzucapiunilor guvernate de Codul civil 2009. Prezentare comparativă a uzucapiunii

Prin Decizia 19 din 05 octombrie 2015 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție referitoare la examinarea recursului în interesul legii exercitat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Constanţa şi Colegiul de conducere al Curţii de Apel Suceava privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 1.050-1.053 din Codul de procedură civilă raportat la prevederile art. 56, 76 şi 82 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, cu referire la aplicabilitatea procedurii speciale de înscriere a drepturilor dobândite în temeiul uzucapiunii, în cazul prescripţiilor achizitive începute şi eventual împlinite …

Continuă lectura

Reprezentarea convenţională a persoanei juridice în fața instanței nu se poate face prin mandatar persoană juridică, nici prin consilierul juridic sau avocatul acesteia din urmă

Prin Decizia nr. 19 din 19 martie 2018 (Mun. Of. nr. 510 din data de 21 iunie 2018) privind pronunţarea unei hotărâri prealabile cu privire la aplicabilitatea dispoziţiilor cărţii I, titlul II, secţiunea a 4-a, art. 80-89 din Codul de procedură civilă şi dispoziţiilor Deciziei nr. 9/2016 la faza de executare silită, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis sesizarea formulată de Tribunalul Sibiu – Secţia I civilă în Dosarul nr. 8.860/306/2015 şi, în consecinţă, a stabilit că: ”În interpretarea şi aplicarea art. 664 alin. (2) din Codul de procedură civilă, reprezentarea convenţională a persoanei juridice nu se poate …

Continuă lectura

Emiterea unei decizii de încetare a contractului de muncă prin acordul părților (art. 55 lit. b CM) nu poate avea la bază un acord verbal al salariatului

Potrivit dispozițiilor art. 55 din Codul muncii, încetarea contractului individual de muncă poate interveni: – de drept; – ca urmare a acordului părților, la data convenită de acestea; – ca urmare a voinței unilaterale a uneia dintre părți, în cazurile și condițiile limitativ prevăzute de lege. În ceea ce privește încetarea contractului individual de muncă prin acordul părților, doctrina de specialitate statuează că este necesară întrunirea unor condiții cumulative: a) să existe un contract individual de muncă încheiat în formă scrisă; b) să existe voința ambelor părți, sens în care consimțământul acestora trebuie să fie liber exprimat și cu intenția …

Continuă lectura

În acțiunile privind plata orelor suplimentare, inclusiv în repaus săptămânal, salariatul reclamant trebuie să dovedească prestarea acestora

Extras din Sentința civilă nr. 1280/15.02.2018, pronunţată de Tribunalul Bucureşti – Secţia a VIII-a Conflicte de muncă şi asigurări sociale: ” (…) În privinţa capătului de cerere având ca obiect obligarea pârâtei la plata diferenţei de drepturi salariale pentru orelor suplimentare prestate şi pentru zilele lucrătoare, respectiv de repaus săptămânal lucrate, sâmbete şi duminici tribunalul reţine următoarele: Potrivit contractului individual de muncă încheiat între părţi reclamanta a fost încadrată cu un program de 8 ore pe zi. Potrivit art. 120 alin. 1 din Codul Muncii munca prestată în afara duratei normale a timpului de muncă săptămânal, prevăzută la art. 112, …

Continuă lectura

Nulitatea absolută a deciziei de concediere. Obligativitatea indicării motivelor care au determinat concedierea

”Decizia în cauză nu respectă dispoziţiile art. 76 litera a din Codul Muncii, în sensul că nu precizează motivele care determină concedierea apelantei-reclamante, element obligatoriu, prevăzut sub sancţiunea nulităţii potrivit art. 78 din Codul Muncii. Simpla menţiune din decizie,,reorganizarea activităţii societăţii” şi a temeiului de drept nu reprezintă o motivare în sensul dispoziţiilor legale menţionate. Norma de drept impune ca în decizia de concediere să se arate „motivele care au determinat concedierea” respectiv alte circumstanţe concrete care au fundamentat decizia de reorganizare a activităţii, cu consecinţa desfiinţării postului ocupat de apelanta-reclamată. Noţiunea de reorganizare a activităţii societăţii este una generală, …

Continuă lectura