Reintegrarea scriptică a salariatului după anularea deciziei de concediere, urmată de concedierea din nou a acestuia, nu constituie o reintegrare efectivă pe post în sensul Codului muncii

În situația anulării unei decizii de concediere, în funcție de solicitarea salariatului reclamant, instanța de judecată poate, în temeiul art. 80 alin. (2) din Codul muncii, să dispună și repunerea părților în situația anterioară emiterii actului de concediere, respectiv reintegrarea salariatul pe postul și funcția ocupată anterior concedierii nelegale. Această reintegrare trebuie să fie efectivă și reală, ci nu scriptic, prin emiterea unei decizii pur formale, sens în care redăm mai jos în extras și hotărârea instanței de judecată: ”(…) din succesiunea derulării evenimentelor în ceea ce-l priveşte pe intimatul-reclamant, rezultă că a fost anulată decizia de concediere nr. 150/26.06.2013 …

Continuă lectura

În acțiunile privind plata orelor suplimentare, inclusiv în repaus săptămânal, salariatul reclamant trebuie să dovedească prestarea acestora

Extras din Sentința civilă nr. 1280/15.02.2018, pronunţată de Tribunalul Bucureşti – Secţia a VIII-a Conflicte de muncă şi asigurări sociale: ” (…) În privinţa capătului de cerere având ca obiect obligarea pârâtei la plata diferenţei de drepturi salariale pentru orelor suplimentare prestate şi pentru zilele lucrătoare, respectiv de repaus săptămânal lucrate, sâmbete şi duminici tribunalul reţine următoarele: Potrivit contractului individual de muncă încheiat între părţi reclamanta a fost încadrată cu un program de 8 ore pe zi. Potrivit art. 120 alin. 1 din Codul Muncii munca prestată în afara duratei normale a timpului de muncă săptămânal, prevăzută la art. 112, …

Continuă lectura

Nulitatea absolută a deciziei de concediere. Obligativitatea indicării motivelor care au determinat concedierea

”Decizia în cauză nu respectă dispoziţiile art. 76 litera a din Codul Muncii, în sensul că nu precizează motivele care determină concedierea apelantei-reclamante, element obligatoriu, prevăzut sub sancţiunea nulităţii potrivit art. 78 din Codul Muncii. Simpla menţiune din decizie,,reorganizarea activităţii societăţii” şi a temeiului de drept nu reprezintă o motivare în sensul dispoziţiilor legale menţionate. Norma de drept impune ca în decizia de concediere să se arate „motivele care au determinat concedierea” respectiv alte circumstanţe concrete care au fundamentat decizia de reorganizare a activităţii, cu consecinţa desfiinţării postului ocupat de apelanta-reclamată. Noţiunea de reorganizare a activităţii societăţii este una generală, …

Continuă lectura

Reconstituirea vechimii în muncă

Vechimea în muncă reprezintă principala condiție ce trebuie îndeplinită de către o persoană pentru a putea beneficia de pensie, fie din sistemul public, fie în alte sisteme speciale. Potrivit dispozițiilor art. 279 din Codul muncii, vechimea în muncă dobândită până la data de 31 decembrie 2010 se probează cu carnetul de muncă. Persoanele care nu mai dețin carnete de muncă (le-a fost distrus ori l-au pierdut), sunt nevoite să reconstituie vechimea în muncă realizată de-a lungul timpului. După abrogarea Decretului nr. 92/1976 privind carnetul de muncă, vechimea în muncă acumulată până la data de 31 decembrie 2010 se reconstituie la …

Continuă lectura

Dreptul la pensie în sistemul public – Reglementare, tipuri de pensie, plata pensiei, contestare decizie de pensionare, revizuire, recalculare, valorificare stagii de cotizare și venituri

1. Dreptul la pensie – reglementare Dreptul la pensie are, în primul rând, o consacrare constituțională, prevederile art. 47 alin. (2) din Constituție statuând că ”cetăţenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate plătit, la asistenţă medicală în unităţile sanitare de stat, la ajutor de şomaj şi la alte forme de asigurări sociale publice sau private, prevăzute de lege. Cetăţenii au dreptul şi la măsuri de asistenţă socială, potrivit legii.” Cadrul general al reglementării dreptului la pensie se regăsește în cuprinsul Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Potrivit acestui act normativ, pensia se acordă la cererea …

Continuă lectura

Tichetele de masă – reglementare, tipuri, valoare, impozitare, restituire, recuperare, regimul juridic al tichetelor recuperate în instanță

Cadrul legal general Cadrul legal general al reglementării tichetelor de masă, sau a bonurilor de masă cum sunt denumite în limbajul uzual, se regăsește în Legea nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masă, cu modificările ulterioare. Acest act normativ prevede că salariaţii din cadrul societăţilor comerciale, regiilor autonome şi din sectorul bugetar, precum şi din cadrul unităţilor cooperatiste şi al celorlalte persoane juridice sau fizice care încadrează personal prin încheierea unui contract individual de muncă, pot primi o alocaţie individuală de hrană, acordată sub forma tichetelor de masă. Notă! Este important de reținut că începând cu data de 01.01.2018 prevederile …

Continuă lectura

ÎCCJ. Introducerea în țară și deținerea în scop de consum propriu, fără drept, a drogurilor de risc/mare risc constituie infracțiuni distincte potrivit Legii nr. 143/2000, reținute în concurs formal

În cele ce urmează expunem două dintre deciziile pronunțate de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, care tranșează interpretările ce trebuie avute în vedere la soluționarea unor cauze care au ca obiect cercetarea săvârșirii faptelor de introducere (în modalitatea transportului) în țară și deținerea în scop de consum propriu, fără drept, a drogurilor de risc/mare risc prevăzute de Legea nr. 143/2000. 1. Decizia nr. 15 din 25 aprilie 2017, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, …

Continuă lectura

Codul Muncii, actualizat 24.04.2019

Legea nr. 53 din 24 ianuarie 2003 – Republicată Actualizată la data de 24.04.2019, cu O.U.G. nr. 26/2019 TITLUL I: Dispoziţii generale CAPITOLUL I: Domeniul de aplicare Art. 1 (1) Prezentul cod reglementează domeniul raporturilor de muncă, modul în care se efectuează controlul aplicării reglementărilor din domeniul raporturilor de muncă, precum şi jurisdicţia muncii. (2) Prezentul cod se aplică şi raporturilor de muncă reglementate prin legi speciale, numai în măsura în care acestea nu conţin dispoziţii specifice derogatorii. Art. 2 Dispoziţiile cuprinse în prezentul cod se aplică: a) cetăţenilor români încadraţi cu contract individual de muncă, care prestează muncă în …

Continuă lectura

Analizarea și constatarea din oficiu a caracterului abuziv al clauzelor din contractele încheiate cu consumatorii

Într-un litigiu având ca obiect recuperarea contravalorii unor servicii de telefonie mobilă și plata de despăgubiri pentru încetarea prematură a contractului cu operatorul de telefonie mobilă, instanța de judecată a luat spre analiză din oficiu conținutul clauzei penale privitoare la stabilirea în sarcina consumatorului de despăgubiri în cazul încetării premature a contractului, reținând caracterul abuziv al acesteia și înlăturând-o de la aplicare. În cele ce urmează vă prezentăm fragment din analiza Tribunalului Bacău, Secția a II-a Civilă și de Contencios Administrativ, cuprinsă în Decizia civilă nr. 5 din 15 ianuarie 2019: ”În ceea ce priveşte capătul de cerere privind obligarea …

Continuă lectura

Curgerea termenului de prescripție pentru sancționarea salariatului care a săvârșit abateri disciplinare

În materia cercetării și sancționării disciplinare, Codul muncii stabilește că angajatorul poate dispune aplicarea sancţiunii disciplinare printr-o decizie emisă în formă scrisă, în termen de 30 de zile calendaristice de la data luării la cunoştinţă despre săvârşirea abaterii disciplinare, dar nu mai târziu de 6 luni de la data săvârşirii faptei. Ambele sunt termene de prescripție și urmează regulile prevăzute de art. 2523 și urm. din Codul civil. Termenul de 30 de zile calendaristice începe să curgă de la momentul înregistrării raportului final de cercetare disciplinară la registratura unității angajatorului, așa cum a statuat și Înalta Curte de Casație și …

Continuă lectura