Categorie: Dreptul Muncii

Emiterea unei decizii de încetare a contractului de muncă prin acordul părților (art. 55 lit. b CM) nu poate avea la bază un acord verbal al salariatului

Av. Andrei-Gheorghe Gherasim0 Comments

Potrivit dispozițiilor art. 55 din Codul muncii, încetarea contractului individual de muncă poate interveni: – de drept; – ca urmare a acordului părților, la data convenită de acestea; – ca urmare a voinței unilaterale a uneia dintre părți, în cazurile și condițiile limitativ prevăzute de lege. În ceea ce privește încetarea contractului individual de muncă prin acordul părților, doctrina de specialitate statuează că este necesară întrunirea unor condiții cumulative: a) să existe un contract individual de muncă încheiat în formă scrisă; b) să existe voința ambelor părți, sens în care consimțământul acestora trebuie să fie liber exprimat și cu intenția …

Continuă lectura

Reintegrarea scriptică a salariatului după anularea deciziei de concediere, urmată de concedierea din nou a acestuia, nu constituie o reintegrare efectivă pe post în sensul Codului muncii

Av. Andrei-Gheorghe Gherasim0 Comments

În situația anulării unei decizii de concediere, în funcție de solicitarea salariatului reclamant, instanța de judecată poate, în temeiul art. 80 alin. (2) din Codul muncii, să dispună și repunerea părților în situația anterioară emiterii actului de concediere, respectiv reintegrarea salariatul pe postul și funcția ocupată anterior concedierii nelegale. Această reintegrare trebuie să fie efectivă și reală, ci nu scriptic, prin emiterea unei decizii pur formale, sens în care redăm mai jos în extras și hotărârea instanței de judecată: ”(…) din succesiunea derulării evenimentelor în ceea ce-l priveşte pe intimatul-reclamant, rezultă că a fost anulată decizia de concediere nr. 150/26.06.2013 …

Continuă lectura

În acțiunile privind plata orelor suplimentare, inclusiv în repaus săptămânal, salariatul reclamant trebuie să dovedească prestarea acestora

Av. Andrei-Gheorghe Gherasim0 Comments

Extras din Sentința civilă nr. 1280/15.02.2018, pronunţată de Tribunalul Bucureşti – Secţia a VIII-a Conflicte de muncă şi asigurări sociale: ” (…) În privinţa capătului de cerere având ca obiect obligarea pârâtei la plata diferenţei de drepturi salariale pentru orelor suplimentare prestate şi pentru zilele lucrătoare, respectiv de repaus săptămânal lucrate, sâmbete şi duminici tribunalul reţine următoarele: Potrivit contractului individual de muncă încheiat între părţi reclamanta a fost încadrată cu un program de 8 ore pe zi. Potrivit art. 120 alin. 1 din Codul Muncii munca prestată în afara duratei normale a timpului de muncă săptămânal, prevăzută la art. 112, …

Continuă lectura

Nulitatea absolută a deciziei de concediere. Obligativitatea indicării motivelor care au determinat concedierea

Av. Andrei-Gheorghe Gherasim0 Comments

”Decizia în cauză nu respectă dispoziţiile art. 76 litera a din Codul Muncii, în sensul că nu precizează motivele care determină concedierea apelantei-reclamante, element obligatoriu, prevăzut sub sancţiunea nulităţii potrivit art. 78 din Codul Muncii. Simpla menţiune din decizie,,reorganizarea activităţii societăţii” şi a temeiului de drept nu reprezintă o motivare în sensul dispoziţiilor legale menţionate. Norma de drept impune ca în decizia de concediere să se arate „motivele care au determinat concedierea” respectiv alte circumstanţe concrete care au fundamentat decizia de reorganizare a activităţii, cu consecinţa desfiinţării postului ocupat de apelanta-reclamată. Noţiunea de reorganizare a activităţii societăţii este una generală, …

Continuă lectura

Reconstituirea vechimii în muncă

Av. Andrei-Gheorghe Gherasim0 Comments

Vechimea în muncă reprezintă principala condiție ce trebuie îndeplinită de către o persoană pentru a putea beneficia de pensie, fie din sistemul public, fie în alte sisteme speciale. Potrivit dispozițiilor art. 279 din Codul muncii, vechimea în muncă dobândită până la data de 31 decembrie 2010 se probează cu carnetul de muncă. Persoanele care nu mai dețin carnete de muncă (le-a fost distrus ori l-au pierdut), sunt nevoite să reconstituie vechimea în muncă realizată de-a lungul timpului. După abrogarea Decretului nr. 92/1976 privind carnetul de muncă, vechimea în muncă acumulată până la data de 31 decembrie 2010 se reconstituie la …

Continuă lectura

Dreptul la pensie în sistemul public – Reglementare, tipuri de pensie, plata pensiei, contestare decizie de pensionare, revizuire, recalculare, valorificare stagii de cotizare și venituri

Av. Andrei-Gheorghe Gherasim0 Comments

1. Dreptul la pensie – reglementare Dreptul la pensie are, în primul rând, o consacrare constituțională, prevederile art. 47 alin. (2) din Constituție statuând că ”cetăţenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate plătit, la asistenţă medicală în unităţile sanitare de stat, la ajutor de şomaj şi la alte forme de asigurări sociale publice sau private, prevăzute de lege. Cetăţenii au dreptul şi la măsuri de asistenţă socială, potrivit legii.” Cadrul general al reglementării dreptului la pensie se regăsește în cuprinsul Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Potrivit acestui act normativ, pensia se acordă la cererea …

Continuă lectura

Tichetele de masă – reglementare, tipuri, valoare, impozitare, restituire, recuperare, regimul juridic al tichetelor recuperate în instanță

Av. Andrei-Gheorghe Gherasim0 Comments

Cadrul legal general Cadrul legal general al reglementării tichetelor de masă, sau a bonurilor de masă cum sunt denumite în limbajul uzual, se regăsește în Legea nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masă, cu modificările ulterioare. Acest act normativ prevede că salariaţii din cadrul societăţilor comerciale, regiilor autonome şi din sectorul bugetar, precum şi din cadrul unităţilor cooperatiste şi al celorlalte persoane juridice sau fizice care încadrează personal prin încheierea unui contract individual de muncă, pot primi o alocaţie individuală de hrană, acordată sub forma tichetelor de masă. Notă! Este important de reținut că începând cu data de 01.01.2018 prevederile …

Continuă lectura

Codul Muncii, actualizat 24.04.2019

Av. Andrei-Gheorghe Gherasim0 Comments

Legea nr. 53 din 24 ianuarie 2003 – Republicată Actualizată la data de 24.04.2019, cu O.U.G. nr. 26/2019 TITLUL I: Dispoziţii generale CAPITOLUL I: Domeniul de aplicare Art. 1 (1) Prezentul cod reglementează domeniul raporturilor de muncă, modul în care se efectuează controlul aplicării reglementărilor din domeniul raporturilor de muncă, precum şi jurisdicţia muncii. (2) Prezentul cod se aplică şi raporturilor de muncă reglementate prin legi speciale, numai în măsura în care acestea nu conţin dispoziţii specifice derogatorii. Art. 2 Dispoziţiile cuprinse în prezentul cod se aplică: a) cetăţenilor români încadraţi cu contract individual de muncă, care prestează muncă în …

Continuă lectura

Au fost adoptate plafoanele pentru cheltuielile demnitarilor privind cazarea în imobilele cu destinație de locuință din administrarea R.A – A.P.P.S.

Av. Andrei-Gheorghe Gherasim0 Comments

În Mon. Of. nr. 67 din 28.01.2019 a fost publicată H.G. nr. 21/2019 privind stabilirea plafonului maxim pentru cheltuielile de cazare aferente imobilelor cu destinaţia de locuinţă de serviciu şi imobilelor cu destinaţia de locuinţă, propuse în vederea vânzării, din fondul locativ administrat de Regia Autonomă ”Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat”, pentru anul 2019, precum şi pentru stabilirea plafonului maxim al cheltuielilor de cazare pentru închirierea locuinţelor în condiţiile pieţei imobiliare. Potrivit Hotărârii de Guvern, miniştrii, inclusiv persoanele care ocupă funcţii asimilate celei de ministru, precum şi miniştrii delegaţi, care nu deţin în proprietate exclusivă ori în coproprietate imobile cu …

Continuă lectura

Curgerea termenului de prescripție pentru sancționarea salariatului care a săvârșit abateri disciplinare

Av. Andrei-Gheorghe Gherasim0 Comments

În materia cercetării și sancționării disciplinare, Codul muncii stabilește că angajatorul poate dispune aplicarea sancţiunii disciplinare printr-o decizie emisă în formă scrisă, în termen de 30 de zile calendaristice de la data luării la cunoştinţă despre săvârşirea abaterii disciplinare, dar nu mai târziu de 6 luni de la data săvârşirii faptei. Ambele sunt termene de prescripție și urmează regulile prevăzute de art. 2523 și urm. din Codul civil. Termenul de 30 de zile calendaristice începe să curgă de la momentul înregistrării raportului final de cercetare disciplinară la registratura unității angajatorului, așa cum a statuat și Înalta Curte de Casație și …

Continuă lectura