Nulitatea absolută a deciziei de concediere. Obligativitatea indicării motivelor care au determinat concedierea

”Decizia în cauză nu respectă dispoziţiile art. 76 litera a din Codul Muncii, în sensul că nu precizează motivele care determină concedierea apelantei-reclamante, element obligatoriu, prevăzut sub sancţiunea nulităţii potrivit art. 78 din Codul Muncii. Simpla menţiune din decizie,,reorganizarea activităţii societăţii” şi a temeiului de drept nu reprezintă o motivare în sensul dispoziţiilor legale menţionate. Norma de drept impune ca în decizia de concediere să se arate „motivele care au determinat concedierea” respectiv alte circumstanţe concrete care au fundamentat decizia de reorganizare a activităţii, cu consecinţa desfiinţării postului ocupat de apelanta-reclamată. Noţiunea de reorganizare a activităţii societăţii este una generală, …

Continuă lectura

Reconstituirea vechimii în muncă

Vechimea în muncă reprezintă principala condiție ce trebuie îndeplinită de către o persoană pentru a putea beneficia de pensie, fie din sistemul public, fie în alte sisteme speciale. Potrivit dispozițiilor art. 279 din Codul muncii, vechimea în muncă dobândită până la data de 31 decembrie 2010 se probează cu carnetul de muncă. Persoanele care nu mai dețin carnete de muncă (le-a fost distrus ori l-au pierdut), sunt nevoite să reconstituie vechimea în muncă realizată de-a lungul timpului. După abrogarea Decretului nr. 92/1976 privind carnetul de muncă, vechimea în muncă acumulată până la data de 31 decembrie 2010 se reconstituie la …

Continuă lectura

Dreptul la pensie în sistemul public – Reglementare, tipuri de pensie, plata pensiei, contestare decizie de pensionare, revizuire, recalculare, valorificare stagii de cotizare și venituri

1. Dreptul la pensie – reglementare Dreptul la pensie are, în primul rând, o consacrare constituțională, prevederile art. 47 alin. (2) din Constituție statuând că ”cetăţenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate plătit, la asistenţă medicală în unităţile sanitare de stat, la ajutor de şomaj şi la alte forme de asigurări sociale publice sau private, prevăzute de lege. Cetăţenii au dreptul şi la măsuri de asistenţă socială, potrivit legii.” Cadrul general al reglementării dreptului la pensie se regăsește în cuprinsul Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Potrivit acestui act normativ, pensia se acordă la cererea …

Continuă lectura

Tichetele de masă – reglementare, tipuri, valoare, impozitare, restituire, recuperare, regimul juridic al tichetelor recuperate în instanță

Cadrul legal general Cadrul legal general al reglementării tichetelor de masă, sau a bonurilor de masă cum sunt denumite în limbajul uzual, se regăsește în Legea nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masă, cu modificările ulterioare. Acest act normativ prevede că salariaţii din cadrul societăţilor comerciale, regiilor autonome şi din sectorul bugetar, precum şi din cadrul unităţilor cooperatiste şi al celorlalte persoane juridice sau fizice care încadrează personal prin încheierea unui contract individual de muncă, pot primi o alocaţie individuală de hrană, acordată sub forma tichetelor de masă. Notă! Este important de reținut că începând cu data de 01.01.2018 prevederile …

Continuă lectura

ÎCCJ. Introducerea în țară și deținerea în scop de consum propriu, fără drept, a drogurilor de risc/mare risc constituie infracțiuni distincte potrivit Legii nr. 143/2000, reținute în concurs formal

În cele ce urmează expunem două dintre deciziile pronunțate de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, care tranșează interpretările ce trebuie avute în vedere la soluționarea unor cauze care au ca obiect cercetarea săvârșirii faptelor de introducere (în modalitatea transportului) în țară și deținerea în scop de consum propriu, fără drept, a drogurilor de risc/mare risc prevăzute de Legea nr. 143/2000. 1. Decizia nr. 15 din 25 aprilie 2017, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, …

Continuă lectura

Codul Muncii, actualizat 24.04.2019

Legea nr. 53 din 24 ianuarie 2003 – Republicată Actualizată la data de 24.04.2019, cu O.U.G. nr. 26/2019 TITLUL I: Dispoziţii generale CAPITOLUL I: Domeniul de aplicare Art. 1 (1) Prezentul cod reglementează domeniul raporturilor de muncă, modul în care se efectuează controlul aplicării reglementărilor din domeniul raporturilor de muncă, precum şi jurisdicţia muncii. (2) Prezentul cod se aplică şi raporturilor de muncă reglementate prin legi speciale, numai în măsura în care acestea nu conţin dispoziţii specifice derogatorii. Art. 2 Dispoziţiile cuprinse în prezentul cod se aplică: a) cetăţenilor români încadraţi cu contract individual de muncă, care prestează muncă în …

Continuă lectura

Analizarea și constatarea din oficiu a caracterului abuziv al clauzelor din contractele încheiate cu consumatorii

Într-un litigiu având ca obiect recuperarea contravalorii unor servicii de telefonie mobilă și plata de despăgubiri pentru încetarea prematură a contractului cu operatorul de telefonie mobilă, instanța de judecată a luat spre analiză din oficiu conținutul clauzei penale privitoare la stabilirea în sarcina consumatorului de despăgubiri în cazul încetării premature a contractului, reținând caracterul abuziv al acesteia și înlăturând-o de la aplicare. În cele ce urmează vă prezentăm fragment din analiza Tribunalului Bacău, Secția a II-a Civilă și de Contencios Administrativ, cuprinsă în Decizia civilă nr. 5 din 15 ianuarie 2019: ”În ceea ce priveşte capătul de cerere privind obligarea …

Continuă lectura

Curgerea termenului de prescripție pentru sancționarea salariatului care a săvârșit abateri disciplinare

În materia cercetării și sancționării disciplinare, Codul muncii stabilește că angajatorul poate dispune aplicarea sancţiunii disciplinare printr-o decizie emisă în formă scrisă, în termen de 30 de zile calendaristice de la data luării la cunoştinţă despre săvârşirea abaterii disciplinare, dar nu mai târziu de 6 luni de la data săvârşirii faptei. Ambele sunt termene de prescripție și urmează regulile prevăzute de art. 2523 și urm. din Codul civil. Termenul de 30 de zile calendaristice începe să curgă de la momentul înregistrării raportului final de cercetare disciplinară la registratura unității angajatorului, așa cum a statuat și Înalta Curte de Casație și …

Continuă lectura

Suspendarea contractului individual de muncă pe durata absențelor nemotivate poate fi dispusă de către angajator independent sau este necesară o cerere din partea salariatului?

Suspendarea contractului individual de muncă reprezintă o măsură permisă de Codul muncii, care are ca efecte principale suspendarea prestării muncii de către salariat, corelativ cu suspendarea plății drepturilor salariale de către angajator, cu anumite particularități impuse de lege. Concret, legea spune că pe durata suspendării pot continua să existe alte drepturi şi obligaţii ale părţilor decât cele privind prestarea muncii și plata salariului, dacă acestea sunt prevăzute prin legi speciale, prin contractul colectiv de muncă aplicabil, prin contracte individuale de muncă sau prin regulamente interne (este cazul, de exemplu, a indemnizațiilor de prestații și asigurări sociale, concedii medicale, asigurări sociale …

Continuă lectura

Jurisprudență. Recuperarea echivalentului sporului pentru condiții periculoase sau vătămătoare cuvenit personalului didactic pentru perioada ian. 2016-dec. 2017

”Se recunoaşte dreptul personalului didactic de a beneficia de acest spor în perioada anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 63/2011 şi până la aprobarea regulamentului, însă un asemenea regulament nu a fost emis nici în baza Legii nr. 330/2009 şi nici în aplicarea actelor normative ulterioare de salarizare, omisiune care nu poate însă constitui un impediment pentru plata activităţii prestate în condiţii periculoase sau vătămătoare. (…) În contextul în care condiţiile de desfăşurare a activităţii nu s-au schimbat, aşa cum rezultă din adeverinţele emise de angajatorul unitate de învăţământ, pretenţiile reclamantului apar ca întemeiate sub acest aspect. (…) În …

Continuă lectura